Lucrul mecanic - definitie si exemple

Rezumarea primului mesaj :

Din dictionarul Oxford de fizica:

Lucrul mecanic efectuat de o forta ce actioneaza asupra unui corp este produsul dintre forta si distanta parcursa de punctul ei de aplicatie in directia actionarii fortei.
Daca forta  
           F
actioneaza in asa fel incat deplasarea  
           s
este intr-o directie ce face unghiul theta cu directia de actiune a fortei,
lucrul mecanic este dat de
          W=Fs cos theta
Lucrul mecanic este produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare. Se masoara in Jouli.
Conform definitiei, pe un element de drum arbitrar.


elementul de lucru mecanic  efectuat de forta
,
este

Astfel, lucrul mecanic total efectuat de o forta pe un drum dat este suma lucrului mecanic elementar efectuat pe fiecare element al drumului

Indicele  marcheaza divizunea numarul      din cele    diviziuni egale ale drumului.
Propuneti exemple de forte si drumuri pentru care sa calculam lucrul mecanic conform acestei definitii si formule.
P.s. Aceasta este o reeditarea a postarii lui Charon, cauzata de
înlocuirea editorului de formule.

Stiu ca repet multe idei, dar poate ajunge sa citeasca acum vreo
persoana preocupata. Este vorba tot de conservarea falsa a
momentului cinetic si tot de schita de pe pagina aceasta:
O concluzie desprinsa numai pe cale logica, de analiza si de simulare,
nu are sansa sa se confirme decat dupa ce este verificata practic.
Asa ca pana nu vor lansa in spatiu, undeva departe de actiunea
gravitationala a unor corpuri, o volanta sau un titirez mare avand
o turatie apreciabila, nu se va adeveri ce spun eu. Atunci s-ar
putea observa ca turatia scade in timp, fara ca rotorul acela sa
antreneze nimic si fara nici o frecare. Chiar si fara nici un "camp"
de orice fel, care sa produca inductie. Poate scadea cu 1 procent
pe an, ritmul nu este important. Dar deocamdata nu are nimeni
interesul sa se afle asta. Fiindca ar incepe intrebarile incomode.
Mai scriu aici inca odata care este motivul, poate ma fac inteles:
Fiecare molecula a acelui rotor, are tendinta sa continue miscarea
inertial-rectilinie corespunzatoare pozitiei in care se afla in masa
rotorului. Dar rezistenta mecanica a acestuia, o impiedica sa plece
din acel corp si o obliga sa se roteasca in jurul axului central.
Pentru a determina molecula aceea sa descrie cercuri in loc sa
circule rectiliniu, de undeva trebuie sa vina energie. Si cum singura
energie a rotorului este energia mecanica a rotatiei sale, aceea
se va consuma. De acolo va rezulta lucru mecanic, ca un fel de
deseu nerecuperabil al energiei de rotatie. Rotorul va fi franat de
moleculele sale, care se împotrivesc sa mearga pe cerc si trebuie
trase pe cerc de rotor, cu un consum de energie.
Poate intelege cineva care are rabdare sa citeasca.

Intr-o lume cu mintea libera, conservarea aceasta CMC, nu ar
exista. Argumentul impotriva ei este atat de simplu si de logic,
incat ar face parte din adevarurile evidente, acceptate oricând.
Reiau ce am scris si in raspunsul anterior:
Un corp care se roteste sau orice atom din el, are ca lege de
miscare libera miscarea inertial-rectilinie. Dar el nu este
liber fiindca este sau face parte dintr-un ansamblu care se roteste.
Deci parcurge permanent o traiectorie circulara. Iar pentru
parcurgerea unei astfel de traiectorii se consuma energie, fiindca
este o miscare fortata. Se produce lucru mecanic mort, din
energia de rotatie a corpului. Adica un lucru mecanic care nu mai
devine niciodata energie potentiala fiindca a produs ...un cerc,
adica un desen. Ca si in cazul orbitarii, cercul acela nu este asimilat
cu lucrul mecanic de catre fizica noastra, asa cum ar trebui sa fie.
Stim toti ca o volanta neantrenata permanent se opreste. Au folosit
jumatate de adevar, cea cu frecarea si au pus pe seama ei oprirea
volantei. Si nu spune nimeni ce s-ar intampla in spatiu, cu o
volanta libera, fiindca si acolo volanta s-ar opri, mai tarziu.
Chiar si in lipsa frecarilor, inductiilor sau a altor "acoperiri".
Am sa vin cu o metoda de calcul pentru lucrul mecanic "mort" din
miscarea de rotatie. Cel care o opreste si fara ajutoare.
Dar nu-mi vine sa cred ca ce spun eu nu este cunoscut si formula
nu exista. Ma intreb cum de nu a aparut. Pentru ilustrare, am si o
schita pe aceasta pagina.
Nota ulterioara: Spre sfarsitul acestui capitol am modificat ideea,
aratand ca haltera si orice alt rotor, ajunge la o miscare de rotatie
remanenta, foarte redusa, care decurge in regim de orbitare.
Adica particulele corpului se atrag graviational, nu mai actioneaza
rezistenta lui.

Miscarea rectilinie este un caz particular de miscare, care este adevarata pe distante relativ scurte comparativ cu viteza corpurilor. Pana si lumina s-a dovedit ca nu are totdeauna o miscare rectilinie cand strabate spatiul cosmic si intalneste un camp gravitational foarte puternic.
Traiectoriile corpurilor se regasesc in una din situatiile aratate in poza;

Astfel cand vorbim despre o traiecdtorie rectilinie trebuie sa tinem cont ca ne aflam doar pe o portiune de traiectorie apropiata de ceia ce vrem sa sustinem;


Aceasta portiune de traiectorie aleasa drept rectilinie, depinde la randul ei de distanta la care se afla de centrul unui camp,  de intensitatea campului, si de viteza corpului. Pentru ca doua corpuri cu aceiasi masa dar cu viteze diferite, vor aborda traiectorii diferite cand trec prin apropierea sau departarea aceluiasi camp si prin acelasi loc.

virgil a scris:Miscarea rectilinie este un caz particular de miscare, care este adevarata pe distante relativ scurte comparativ cu viteza corpurilor. Pana si lumina s-a dovedit ca nu are totdeauna o miscare rectilinie cand strabate spatiul cosmic si intalneste un camp gravitational foarte puternic.
Traiectoriile corpurilor se regasesc in una din situatiile aratate in poza;
. . . . .

Asa este virgil, dar tu scrii despre altceva.
"Traiectoriile corpurilor se regasesc in una din situatiile aratate in poza,
daca se gasesc intr-una din acele situatii."
Si cum este posibila si situatia de spatiu liber oricat de multa
ostilitate produce, am motive sa cred ca un rotor liber(de orice influente
exterioare), se va comporta cum spun eu.
Iar miscarea inertial-rectilinie, nealterata de campuri, mediu, fluxuri, nu
poate fi negata asa cum promovezi aici. Daca pe distante lungi
inregistreaza abateri, nu este o caracteristica a miscarii ci una dintre
diferitele efecte ale mediului. Dece nu colaborezi cu Abel la miscarea
elicoidala ?
A inviat el Cristos, nu se poate sa nu invie si judecata dreapta in mintea
cercetatorilor!                PASTE FERICIT !

Principiul conservării momentului cinetic
Într-un sistem de referință inerțial, momentul cinetic al unui corp liber este conservat întotdeauna în direcție si mărime ca principiu al naturii. Într-un sistem de referință neinerțial, momentul cinetic nu este conservat, ca de exemplu într-un sistem de referință în câmpul gravitațional. Acolo un corp liber câștigă impuls mărindu-și impulsul și viteza, datorită neomogenității și anizotropiei metricii neeuclidiene a spațiului în prezența câmpului gravitațional. . . . .

https://ro.wikipedia.org/wiki/Moment_cinetic
Daca intelege cineva mai bine ca mine, poate ma lumineaza:
Ce vrea sa spuna autorul ? Ca intr-un spatiu fara interactiuni
momentul cinetic se conserva(ca principiu al naturii) definitiv, iar
in camp gravitational acesta creste ?

Lucrul mecanic care se produce la o rotatie a unui titirez, volante
sau a unui corp alcatuit din doua sfere identice legate rigid, ca cel
schitat in pagina precedenta, rezulta din produsul dintre forta
centripeta si deplasarea pe CB cumulata. Forta centripeta stim
cum se calculeaza, pentru un atom sau pentru o sfera ca cea din
schita, dar calculul deplasarii CB cumulata, nu este evident.
Deplasarea CB nu se sesizeaza si nu exista fizic, fiindca ea
se compune cu deplasarea pe AC si rezulta cea curba pe AB. Dar
se poate calcula adunand laturile CB ale tuturor triunghiurilor ACB
ce se pot forma pe lungimea cercului.
Laturile AC si CB ale acestor triunghiuri au lungimea data de
parcursul punctului A intr-o unitate de timp. La orbitare, unitatea
de timp "secunda" este satisfacatoare, fiindca in general intr-o
secunda se parcurge un arc de cerc de sub 1 grad. Aceasta este
o conditie pe care mi-o impun aproximatiile fata de geometria
plana, care le-am facut pana am ajuns aici. Au fost mentionate
in topicul "Mecanica FOIP si ..."
Pentru rotatia unui corp ca cele mentionate, aceasta conditie
nu se mai realizeaza, si va trebui sa folosesc o unitate de timp
dintre submultiplii secundei. Este vorba despre rotatia intr-un
mediu fara nici un fel de interactiuni cu rotorul. Adica de
spatiul liber.

Ma gândesc ca s-ar putea verifica conservarea momentului cinetic
si in mediul nostru, intr-o incinta vidata transparenta, cu vid
avansat.
Un disc sau un tor prevazut cu un ax central sa se invarteasca in
plan orizontal in interiorul incintei vidate.
Axul central al discului(torului), are la un capat un carlig cu care
este suspendat, astfel ca discul sa stea in pozitie orizontata.
Ca sa nu se poata invoca frecarea din sistemul de suspendare a
discului, incinta are in interior, la partea superioara un motoras
electric cu turatia reglabila, comandat electronic sa se poate roti
permanent cu aceeasi turatie ca si discul. Chiar si atunci cand
discul va pierde turatie.
De axul acestui motoras si de carligul din capatul axului sau, va fi
suspendat discul printr-o panglica textila, sau alt material care sa
poata fi observat ca nu se rasuceste in timp ce discul se roteste.
Piesa de suspendare a discului, va avea permanent aceeasi
turatie ca si discul, fara sa fie antrenata de energia lui. Un inginer
automatist executa aceasta comanda usor, poate introducand un
sesizor optic de turatie. Dupa ce discul a fost antrenat in rotatie
din exterior, se inchide incinta si se videaza. Când s-a oprit pompa
de vid, se masoara turatia din sistemul de comanda al motorasului
si se considera momentul zero al incercarii.
Daca frecarea cu aerul si cu sistemul de suspendare sunt anulate,
discul acela ar trebui sa se roteasca fara pierdere de turatie la
infinit. Daca nu o face... vor gasi alte pretexte, ca sa fie momentul
cinetic conservativ.
Nu am facut un desen, fiindca nu sper sa incerce cineva sa afle cat
timp se va invarti discul fara sa piarda turatie.

Dece nu am scris niciodata despre oprirea unui rotor centrat care se
invarteste liber intr-un mediu fara interactiuni ?
Aceasta nu se va petrece intr-un timp acceptabil, fiindca turatia scade spre
zero asimptotic, cu cat este mai mica, lucrul mecanic care il produce este
mai mic. Efectul acestei franari scade cu scaderea turatiei, asa ca la turatii
mici va da impresia ca "nu se mai opreste niciodata".
Asa ca am propus mai sus, verificarea turatiei intr-o anumita marja de
timp de la incepultul experientei. Pentru asta m-am gandit si la un senzor
optic.
Nota ulterioara: In continuarea topicului am revenit asupra acestei concluzii,
cu mentionarea unei ultime etape a rotatiei, mai mult teoretica, care poate
continua la infinit la o turatie infima, datorita efectului gravitational ce se
manifesta in materia ce compune rotorul.

Sper ca in urmatoarele 2 - 3 raspunsuri sa pot demonstra si
matematic ca Momentul Cinetic nu se conserva nicaieri. Nici
macar intr-un mediu fara nici o interactiune cu rotorul.
Momentul Cinetic cel "conservativ" se consuma din cauza ca
rotatia, chiar si cea perfect echilibrata, produce lucru mecanic.
Pentru asta reiau discutia despre o conditie trigonometrica pe
care am impus-o si in topicul "Mecanica FOIP si ..." pentru
calculul lucrului mecanic care se produce la orbitare. Acela
care combate concluzia falsa de conservativitate a campului
gravitational.
Pentru asta am adoptat o aproximatie care in tabelele pentru
elevi merge la cinci zecimale pentru functia tangenta. Adica
pentru unghiuri mai mici de 1 grad sexazecimal, functia
tangenta evolueaza linear in functie de unghi:
Pentru      a = 10 '      tg a = 0,00291
                     20 '                0,00582    (0,00291 x 2)
                     30 '                0,00873    (0,00291 x 3)
                   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
                     60 '                0,01746    (0,00291 x 6)
Aceasta se poate exprima simplu  in modul cunoscut:
    tg na   =    n tg a    cu conditia na < 1 grad
Este numai o aproximare dupa cum am mai spus, dar
demonstratia care o prevad, nu este deranjata de asta.

Am impresia ca fizica actuala sustine ca turatia unui titirez, a
unei volante sau a unui corp ca cel de mai sus, care se roteste
intr-un mediu fara nici un fel de influente(spatiu liber), ramane
constanta la infinit. Daca stie cineva altceva, imi poate comunica.
Argumentul meu impotriva unei astfel de afirmatii este ca fiecare
dintre cele doua corpuri(egale) este fortat de tija dintre ele sa
se roteasca, deci sa-si curbeze traiectoria naturala inertial-
rectilinie, si asta se petrece cu consum de energie si aparitia
lucrului mecanic, si la orbitare. Tija este intinsa, dar energia
necesara producerii permanente a acestei forte si a curbarii
traiectoriei corpului, provine din energia roatatiei, alta nu exista.
Fiindca fara rotire nu apare nici o intindere.
Iar energia care se consuma, provenind din energia rotatiei,
reduce momentul cinetic al ansamblului si cu asta turatia.
Viteza pe directia AC se poate masura, este o data a problemei.
Viteza aceasta genereaza o viteza si pe directia CB, amandoua se
compun si rezulta viteza pe AB, care este egala cu viteza pe AC
asa cum sunt egale laturile unui triunghi isoscel, dar in C si in B
au directii divergente. Nu este o abordare geometrica riguroasa,
dar in domeniul unghiurilor foarte mici nu deranjeaza nimic.
Este evident ca la parcurgerea unei rotatii, corpul A are viteze
constante, una pe directia AC si alta pe CB si ca raportul dintre ele
este constant.
Stabilirea acestui raport imi produce deocamdata dificultati, dar un
parametru care in mod evident exista si este constant, trebuie sa
fie determinabil. Dar cei care au cunostintele in stoc, stau si
asteapta, de parca o fizica corecta ar fi numai pentru mine.
De altfel, ma gândesc ca nu au nevoie de ea chiar si cei care
citesc ce scriu aici.

Sa minta mecanica pentru ca sa existe paradigma actuala !
    1. Lucrul mecanic negativ. Desi au anuntat ca este o marime
scalara, la ei lucrul mecanic poate fi negativ. Auzi una buna!
Ca si cum ar exista masa sau timp negative !
Lucru mecanic care se scade in anumite conditii, exista, dar este
tot pozitiv. Chiar si când este produs impotriva miscarii inertiale
a unui corp, el este pozitiv, fiindca miscarea inertiala nu produce
nici un lucru mecanic. Este identica cu repausul.
    2. Conservativitatea. Miscari cum sunt cea de rotatie, orbitala,
sau alternativa le-au facut conservative, adica nu pierd energie.
Dar se poate demonstra usor ca produc lucru mecanic, cum se
constata si din acest topic. Chiar daca energia este dintr-o sursa
exterioara, fara de care miscarea aceea nu are loc, ea se consuma.
Orice oprire si pornire produce lucru mecanic=consum de energie.
Singura miscare cu potential de a fi conservativa din Univers,
este miscarea inertial-rectilinie.
      Când am scris "la ei", m-am referit la cei interesati sa tina
stiinta sub control si la cei care ii cred pe cuvant, din comoditate.

virgil_48 a scris:Dece nu am scris niciodata despre oprirea unui rotor centrat care se
invarteste liber intr-un mediu fara interactiuni ?
Aceasta nu se va petrece intr-un timp acceptabil, fiindca turatia scade spre
zero asimptotic, cu cat este mai mica, lucrul mecanic care il produce este
mai mic. Efectul acestei franari scade cu scaderea turatiei, asa ca la turatii
mici va da impresia ca "nu se mai opreste niciodata".
Asa ca am propus mai sus, verificarea turatiei intr-o anumita marja de
timp de la incepultul experientei. Pentru asta m-am gandit si la un senzor
optic.

Am scris atunci si mi-a picat fisa acum !
Poate deveni reala aceasta CMC, atunci când rotatia(turatia ei) se reduce
atat de mult, incat forta gravitationala preia actiunea fortei centripete de
intindere a tijei dintre cele doua sfere.
La turatii foarte mici, forta gravitationala ia locul rezistentei materialului,  
iar rotatia poate continua "la infinit", asa ca o miscare orbitala a doua
stele gemene.
Dar asta nu poate fi CMC, fiindca momentul cinetic se pierde din greu la
turatii mai mari decat cea de orbitare.
Iar impresia ca "nu se mai opreste niciodata" nu este o impresie ci este
o realitate.
Viteza unghiulara a rotatiei unui corp echilibrat, nu se reduce asimptotic
la zero ci la viteza orbitala proprie. Fenomenul este mai evident pentru
corpul schitat de mine, dar in lipsa frecarilor este general.
Concluzia este ca CMC este un hoax, sau cum ii mai zic eu, strumfarie !

Cum de au inghitit minciuna atatia oameni cu mintea
aflata in carapacea ei ?
Pentru ca sa reuseasca aceasta falsificare a mecanicii pe care
o acuz eu aici, era nevoie numai sa te faci ca nu observi o
singura realitate:
orice miscare inchisa, curba, orbitala sau de rotatie,
pentru a se produce are nevoie de energie - impingere
suplimentara, din exteriorul ei.
Aceasta omisiune, pornita de la "integrala virusarii" permite
ca miscarile amintite sa aibă loc fara consum de energie,
pretinzând ca lucrul mecanic este nul.
Miscarea orbitala, este clar ca obtine energia suplimentara din
energia campului gravitational sau de la FOIP. Fiindca are
nevoie de forta gravitationala, pentru a mentine ansamblul
legat si alte surse nu sunt.
Miscarea de rotatie centrata, daca nu primeste aceasta energie
din exterior, se consuma pe ea insasi. Adica isi pierde treptat
turatia, iar CMC se poate dovedi ca este un fals.
Fiecare masa a ansamblului care se roteste, sau fiecare
atom, este permanent intr-o miscare echivalenta cu mersul la
deal, care consuma energie pentru abaterea de la miscarea
inertial - rectilinie, fara sa produca energie potentiala.
In spatiul liber, energia potentiala asa cum o stim noi, nici nu
exista. Aceasta neconcordanta cu legea conservarii este
produsa de "cuceririle" precare cu care a fost creditata mecanica
actuala : atractia gravitationala si CMC. De aceea se straduiesc
"nobelistii" cu diverse artificii sa acopere gaurile. Iar ceilalti o iau
de buna fiindca nu vor sa se confrunte cu ei.
Ma tot intreb daca au fost hipnotizati toti fizicienii sau au fost
descurajati discret sa nu mai discute acest aspect.

virgil_48 a scris:orice miscare inchisa, curba, orbitala sau de rotatie,
pentru a se produce are nevoie de energie - impingere
suplimentara, din exteriorul ei.

Ai dreptate. Doar că încă mai trebuie să înțelegi că această energie provine tocmai DIN MASA PROPRIE a corpului. Un corp cu masă proprie are energie. Și odată ce rotația s-a stabilizat, acea rotație depinde doar de masa corpului.

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:orice miscare inchisa, curba, orbitala sau de rotatie,
pentru a se produce are nevoie de energie - impingere
suplimentara, din exteriorul ei.

Ai dreptate. Doar că încă mai trebuie să înțelegi că această energie provine tocmai DIN MASA PROPRIE a corpului. Un corp cu masă proprie are energie. Și odată ce rotația s-a stabilizat, acea rotație depinde doar de masa corpului.

Asta este o fantezie, Abel. Singura energie mecanica proprie
a masei, este energia cinetica a miscarii inertial-rectilinii. Altele sunt
numai pretexte pentru falsificarea mecanicii si mai departe a fizicii.
Miscarea curba poate avea loc numai cu energie din afara ei.
Ar trebui sa intelegi ca miscarea de rotatie nu se autostabilizeaza.
Incearca cu o greutate invartita cu o sfoara, cu mana. Fara sfoara,
sau tija celor doua sfere, corpurile ar parasi miscarea de rotatie,
tangent pe traiectorii rectilinii. Iar un disc sau un volant echilibrat,
daca asa a fost construit, rezista pana la turatia care i-o permite
rezistenta materialului din care este alcatuit. Pe urma se sparg sau
se rup si fragmentele lor se duc cum am mai spus. O proprietate
a miscarii pe care tu o consideri generala, nu poate depinde de
rezistenta materialului.
Una peste alta, faptul ca sustii inertia curba nu se potriveste
cu ce scriu eu aici. Daca aceasta va fi recunoscuta vreodata, atunci
vor deveni adevarate si conservativitatile dorite, si miscarea elicoidala.
Avand in vedere alienarea spre care se indreapta omenirea, nu este
exclus sa le ţină si figura asta. Ma refer la faptul ca tot mai putini
judeca si tot mai multi memoreaza ce au zis predecesorii.

virgil_48 a scris:. . . . . Iar un disc sau un volant echilibrat,
daca asa a fost construit, rezista pana la turatia care i-o permite
rezistenta materialului din care este alcatuit. Pe urma se sparg sau
se rup si fragmentele lor se duc cum am mai spus. O proprietate
a miscarii pe care tu o consideri generala, nu poate depinde de
rezistenta materialului.

Forta care tine volantul ca un agregat unitar in miscarea de rotatie
este produsa de miscarea de rotatie.
Chiar daca noi o vedem ca rezistenta permanenta a materialului.
Rezistenta materialului ca forta, nu intervine decat in timpul unei
solicitari.
Cand volantul este in stare de repaus, nu se produce forta aceea
care leaga toti atomii pe directia axului central.
Daca volantul a fost realizat corect, el nu are permanent forte
interne, nici forta care se opune fortei centrifuge in timpul rotatiei.
Iar o miscare care produce permanent o forta, se epuizeaza.
Asa cum se intampla in cazul frecarii. Miscarea inertiala a unui corp
pe o suprafata cu frecare, se epuizeaza. Lafel si miscarea de rotatie,
cu CMC-ul enuntat si "demonstrat". Va dati seama ce demonstratie
a mai facut si baiatul acela evidentiat in Wikipedia.
Toti cei care au facut demonstratii privind miscarea orbitala si de
rotatie, au considerat aprioric, fara sa demonstreze si in mod eronat,
ca miscarea curba nu are nevoie de energie din exteriorul ei pentru
a se perpetua. Este in mod evident o eroare dirijata, este imposibil
sa nu fi observat altii inainte. Dar dupa ce acestia au fost "atenuati",
refrenul CMC- conservativitate, s-a propagat liber prin memorare.

virgil_48 a scris:. . . . .
Toti cei care au facut demonstratii privind miscarea orbitala si de
rotatie, au considerat aprioric, fara sa demonstreze si in mod eronat,
ca miscarea curba nu are nevoie de energie din exteriorul ei pentru
a se perpetua. Este in mod evident o eroare dirijata, este imposibil
sa nu fi observat altii inainte. Dar dupa ce acestia au fost "atenuati",
refrenul CMC- conservativitate, s-a propagat liber prin memorare.

Cineva neacomodat cu ce scriu eu aici, poate spune ca rotatia intr-un
mediu fara influente, se perpetueaza fara energie din exteriorul ei,
fiindca asa spun niste savanti, sau Wikipedia.  Il indemn sa mai treaca
pe aici ca sa vada ca aceasta miscare produce lucru mecanic. Adica
consuma din energia miscarii. Daca nu a inteles din abordarea simpla
si intuitiva de pana acum.

Voi corecta pe scurt o situatie de pe toate topicele in care am
scris despre lucru mecanic, conservativitate, CMC si celelalte
notiuni pe care le consider incorecte.
Intotdeauna, numind miscarea inertial-rectilinie, cea pe care
eu o consider singura cu potential de a fi conservativa, am
exclus posibilitatea ca aceasta sa fie franata, epuizata de ceva.
Deci am considerat numai miscarea inertial-rectilinie ce ar avea
loc intr-un mediu complet fara influente. Fara particule, fara
eter, fara gravitatie, adica spatiul liber.
Dar presupun ca tot miscare inertial rectilinie este si aceea
care nu este influentata din exterior decat de particule, eter,
sau alt mediu omogen rarefiat. Efectul frecarii si al vascozitatii
vor atrage pierderea treptata a impulsului si a vitezei.
Daca intervine si gravitatia, atunci miscarea nu mai poate fi
inertial rectilinie. Dar miscarea inertial-rectilinie va fi mereu o
componenta de baza a oricarei alte miscari.
Asa ca, cei care citesc aceste topice, vor intelege ca numind
miscarea inertial-rectilinie, m-am referit numai la aceea
din spatiul liber. Este o notiune ideala, teoretica, pe care o
folosesc numai la anumite simulari mentale si demonstratii.

Desprind dintr-o carte de fizica publicata in 1973, traducere din germana si
care nu facea parte din materialul didactic obligatoriu:

Din definitia lucrului mecanic W = F x S x cos a, rezulta o
proprietate speciala. W poate deveni zero, chiar daca o forta actioneaza
asupra corpului si acesta parcurge un drum. Acest caz are loc atunci cand
forta si drumul sunt perpendiculare.  ...

Daca o forta actioneaza perpendicular pe directie, inseamna ca deplasarea
nu este produsa de forta aceea. Drumul parcurs este produs de alta forta,
care actioneaza pe directia lui. Pentru situatia unui unghi a diferit de 90^o,
este vorba numai de componenta perpendiculara a fortei.
Dar o forta perpendiculara pe deplasare are un efect cert si imediat. Ea
mareste forta de frecare F_f, ceace este echivalent cu cresterea greutatii corpului.
Iar in cartea amintita, in continuare sunt enumerate forme speciale de
lucru mecanic, printre care si lucrul mecanic de frecare W_f. Acesta este
proportional cu forta de frecare si implicit cu greutatea corpului ce se
deplaseaza.
Prin urmare, din ce constat eu, forta sau componenta ei perpendiculara
pe deplasare, produce cresterea lucrului mecanic cu W_f. Deci produce si
ea lucru mecanic, contrazicând precizarea din citat.
Am abordat numai situatia lucrului mecanic produs in mediul nostru.

Fiindca au mai ramas cativa "cercetatori" pe acest forum, chiar daca
au preocupari mai evoluate, sunt curios daca a inteles cineva ce am
scris mai sus si ce parere are. Nu caut vreo confirmare, numai o
impresie de moment a unuia care nu este strain de fizica elementara.
Adica daca se intelege ce am afirmat acolo.

Raspunsurile de ieri 27.mai 2018 le consider o directie gresita
a acestei "cercetari". Le puteti ignora.
Lucrul mecanic suplimentar produs la aparitia unei forte
perpendiculare pe deplasarea unui corp, este produs tot de
forta longitudinala. Era vorba despre o forta perpendiculara care
nu produce nici o deplasare in sensul ei, dar creste forta de
frecare. Atunci forta
perpendiculara ramane numai un "catalizator" pentru cresterea
fortei longitudinale si a lucrului mecanic produs de aceasta.
Ma refer numai la ce am scris ieri.

Sper sa mai functioneze forumul pana definitivez o demonstratie,
probabil elementara si intuitiva, a faptului ca momentul cinetic
nu se conserva. Dar fara hieroglife sau trimiteri la somitati.
Si asta este adevarat inclusiv intr-un mediu fara nici o interactiune
cu rotorul respectiv. CMC a fost inventata numai ca sa nu devina
ridicole conservativitatea miscarii orbitale si a campului gravitational.
Pentru cine intelege o explicatie textuala, asta ar trebui sa fie deja
evident. Orice parte sau particula a unui rotor, in orice moment,
are tendinta sa se deplaseze inertial pe tangenta la locul in care
se afla. Ea se invarteste in cerc, obligata de rezistenta mecanica a
rotorului si asta consuma din energia miscarii circulare. Miscarea
circulara este o miscare permanenta in panta ascendenta, care nu
acumuleaza energie potentiala. Cum se poate asa ceva? Trebuie
numai sa gandesti.

virgil_48 a scris:. . . . . Orice parte sau [atom al] unui rotor, in orice moment,
are tendinta sa se deplaseze inertial pe tangenta la locul in care
se afla. Ea se invarteste in cerc, [numai] obligata de rezistenta mecanica
mecanica a rotorului si asta consuma din energia miscarii circulare. . . . .

Cine nu este de acord cu ce am scris in citat, se situeaza in
rândul sustinatorilor inertiei curbe. Nu ar fi mare lucru,
problema aceasta a produs discutii pe forumul nostru, dar
argumentarea CMC se fereste sa afirme aceasta idee.

Încearcă să faci și un calcul. Să ne spui DUPĂ CÂT TIMP se oprește mișcarea. Până când nu vei găsi o FORMULĂ care să îți susțină punctul de vedere, nu poți pretinde să ai dreptate.

Abel Cavaşi a scris:Încearcă să faci și un calcul. Să ne spui DUPĂ CÂT TIMP se oprește mișcarea. Până când nu vei găsi o FORMULĂ care să îți susțină punctul de vedere, nu poți pretinde să ai dreptate.

Ai dreptate ca fara niste calcule sau formule nu poti pretinde
ca ai dovedit ceva. La asta lucrez.
Insa am scris pe undeva, mai sus, miscarea circulara centrata
este posibil sa nu se opreasca. Când turatia este mare, ea
scade, pana când rotorul intra in regim de orbitare.
Caracteristica gravitationala proprie a masei corpului, provenita din
actiunea FOIP sau a campului gravitational, compenseaza forta
centrifuga si energia rotatiei nu se mai reduce. Turatia remanenta,
foarte mica, ramane constanta, ca o orbitare.
Intrand in regim de orbitare, corpul, fie ca este ca cel schitat
de mine sau este un disc, se invarteste pe termen nedeterminat,
asa cum fac de exemplu doua stele gemene. Dar asta din cauza
actiunii gravitationale a masei, nu a CMC.
Este bine, ca sa intelegi, sa simulezi rotatia unui corp in spatiul liber.

Păi, acum m-ai învârtit pe toate părțile! Ba se oprește, ba nu se oprește? Care-i alba și care-i neagra?

Abel Cavaşi a scris:Păi, acum m-ai învârtit pe toate părțile! Ba se oprește, ba nu se oprește? Care-i alba și care-i neagra?

Nu acum, uite aici !
Te cred insa ca esti foarte ocupat ! Daca citesti relaxat numai
aceste doua raspunsuri te lamuresti, fiindca este simplu.
Si nu trebuie sa demonstrez nimic. Actiunea gravitationala dintre
doua mase s-a masurat si in laborator. Sunt suficiente cuvintele.
Cred ca aici am gasit cheia strumfariei CMC. Ei pretind ca miscarea
de rotatie se conserva, fiindca ajunsa la o turatie foarte mica, dupa
ce s-a epuizat energia rotatiei, ea continua sub influenta atractiei-
impingerii gravitationale si devine perpetua ca si orbitarea. Ma refer
in mod deosebit la corpul de rotatie desenat de mine, dar cazul
este acelasi si pentru un disc sau un tor.
Cum ti se pare?
P.S. Banuiesc ca avem o defectiune de soft. Prompterul(l) nu coboara
de la capul randului decat dupa ce bati prima litera a randului
urmator. Mi se intampla numai pe forum.

Abel, e foarte simplu şi de înţeles; Virgil_48 pretinde că momentul cinetic se conservă doar la turaţii foarte mici. La turaţii mari, momentul cinetic nu se mai conservă, ci e consumat de lucrul mecanic de orbitare, sau aşa ceva!

Urmează şi calculele...

Abia aștept calculele. Sunt curios LA CE turație începe să se conserve momentul cinetic. O fi turația aceea o constantă universală, constanta lui Virgil?

Razvan a scris:Abel, e foarte simplu şi de înţeles; Virgil_48 pretinde că momentul cinetic se conservă doar la turaţii foarte mici. La turaţii mari, momentul cinetic nu se mai conservă, ci e consumat de lucrul mecanic de orbitare, sau aşa ceva!  
Urmează şi calculele...

Cred ca ai inteles mai bine decat scrii. Si nu pretind ci asa este. Daca
FOIP este un model si o ipoteza, ce am scris despre CMC, este sigur!
La toate turatiile peste turatia ce rezulta din orbitarea a doua mase
egale in spatiul liber, miscarea de rotatie produce lucru mecanic
si se epuizeaza. Turatia scade asimptotic pana la "turatia de orbitare".
Ma refer la corpul desenat de mine in ultima vreme. Nu se opreste.
Dar aceea nu mai este CMC ci orbitare.
Ajunsa la aceasta turatie, miscarea de rotatie se supune legii lui Newton.
Cu formula lui, se poate determina care este turatia remanenta "de
orbitare" pentru corpul desenat. In tija de legatura nu mai exista forta.
Pentru alte corpuri de rotatie se va gasi cine sa calculeze. Dar eu raman
la cel desenat, fiindca este mai simplu. Banuiesc ca tu nu te bagi din
motive obiective.
P.S. Imi pare bine ca ti-ai amintit parola de intrare pe forum !

Abel Cavaşi a scris:Abia aștept calculele. Sunt curios LA CE turație începe să se conserve momentul cinetic. O fi turația aceea o constantă universală, constanta lui Virgil?

Nu iau in serios propunerea cu constanta. Turatia aceea
depinde de constanta gravitationala, dar si de raportul
masa / raza, care este dat de constructia rotorului. Ma
refer din nou la rotorul cu doua sfere egale.

Abel Cavaşi a scris:Abia aștept calculele. Sunt curios LA CE turație începe să se conserve momentul cinetic. O fi turația aceea o constantă universală, constanta lui Virgil?

Sa incerc ceva:
Rotorul desenat de mine mai sus este format din doua sfere
de masa egala m, iar raza, de la centrul rotorului la centrul
unei sfere este r.
Din formula lui Newton pentru cazul a doua mase comparabile
sau egale, deriva formula vitezei orbitale V_o.
Adaptata la datele rotorului care se invarteste in regim
orbital(efortul de intindere in tirant este nul), V_o devine:
     
Daca ne intereseaza turatia rotorului, putem sa impartim
V_o la 2r. Notând turatia T_r = V_o / 2 r   :
Pentru un rotor cu m = 10 Kg si r = 1 m, obtinem valoarea:                                               
V_o = √ 10 x 6,674 x 10^-11 / 2 = √6,674 x 10^-10 / 2 = 1,826 x 10^-5 m / s
Nota ulterioara : Am adaptat redactarea veche din forkosh in codecogs
încercând sa determin pe cale elementara cat de mica este viteza
rotatiei in regim orbital pentru haltera. Daca am gresit ceva nu este
esential. Se poate obtine in felul acesta o valoare a vitezei reziduale
similara orbitarii / sustinuta de gravitatie.