Lucrul mecanic - definitie si exemple

Rezumarea primului mesaj :

Din dictionarul Oxford de fizica:

Lucrul mecanic efectuat de o forta ce actioneaza asupra unui corp este produsul dintre forta si distanta parcursa de punctul ei de aplicatie in directia actionarii fortei.
Daca forta  
           F
actioneaza in asa fel incat deplasarea  
           s
este intr-o directie ce face unghiul theta cu directia de actiune a fortei,
lucrul mecanic este dat de
          W=Fs cos theta
Lucrul mecanic este produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare. Se masoara in Jouli.
Conform definitiei, pe un element de drum arbitrar.


elementul de lucru mecanic  efectuat de forta
,
este

Astfel, lucrul mecanic total efectuat de o forta pe un drum dat este suma lucrului mecanic elementar efectuat pe fiecare element al drumului

Indicele  marcheaza divizunea numarul      din cele    diviziuni egale ale drumului.
Propuneti exemple de forte si drumuri pentru care sa calculam lucrul mecanic conform acestei definitii si formule.
P.s. Aceasta este o reeditarea a postarii lui Charon, cauzata de
înlocuirea editorului de formule.

Abel Cavaşi a scris:Abia aștept calculele. Sunt curios LA CE turație începe să se conserve momentul cinetic. O fi turația aceea o constantă universală, constanta lui Virgil?

Nu iau in serios propunerea cu constanta. Turatia aceea
depinde de constanta gravitationala, dar si de raportul
masa / raza, care este dat de constructia rotorului. Ma
refer din nou la rotorul cu doua sfere egale.

Abel Cavaşi a scris:Abia aștept calculele. Sunt curios LA CE turație începe să se conserve momentul cinetic. O fi turația aceea o constantă universală, constanta lui Virgil?

Sa incerc ceva:
Rotorul desenat de mine mai sus este format din doua sfere
de masa egala m, iar raza, de la centrul rotorului la centrul
unei sfere este r.
Din formula lui Newton pentru cazul a doua mase comparabile
sau egale, deriva formula vitezei orbitale V_o.
Adaptata la datele rotorului care se invarteste in regim
orbital(efortul de intindere in tirant este nul), V_o devine:
     
Daca ne intereseaza turatia rotorului, putem sa impartim
V_o la 2r. Notând turatia T_r = V_o / 2 r   :
Pentru un rotor cu m = 10 Kg si r = 1 m, obtinem valoarea:                                               
V_o = √ 10 x 6,674 x 10^-11 / 2 = √6,674 x 10^-10 / 2 = 1,826 x 10^-5 m / s
Nota ulterioara : Am adaptat redactarea veche din forkosh in codecogs
încercând sa determin pe cale elementara cat de mica este viteza
rotatiei in regim orbital pentru haltera. Daca am gresit ceva nu este
esential. Se poate obtine in felul acesta o valoare a vitezei reziduale
similara orbitarii / sustinuta de gravitatie.

Super!
Dar unde e momentul cinetic? Unde e disiparea lui? Unde e dovada cantitativă că acesta se disipează doar la turații mai mari?

Abel Cavaşi a scris:Super!
Dar unde e momentul cinetic? Unde e disiparea lui? Unde e dovada cantitativă că acesta se disipează doar la turații mai mari?

Incet, incet, departe ajungi !

Mai am de adaugat ceva in continuarea raspunsului precedent,
pe care l-am transmis prematur:                                               
V_o = √  (10 x 6,674 x 10^-11 / 2) =   √(6,674 x 10^-10 / 2) =
1,826 x 10^-5 m / s
Turatia = V_o / 2 pi  r = 1,826 x 10^-5 / 6,28 = 2,907 x 10^-6 ture / s
Asta inseamna ca in 10⁶ sec face aproape 3 ture, adica o tura
la cca 4 zile. Turatia orbitala remanenta a acelui rotor este foarte mica.
Este evident ca o verificare practica, cu cele doua sfere nelegate de
o tija, ar putea avea loc numai in spatiu, la mare departare de alte
corpuri.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Super!
Dar unde e momentul cinetic? Unde e disiparea lui? Unde e dovada cantitativă că acesta se disipează doar la turații mai mari?

Incet, incet, departe ajungi !

Cu viteza melcului ajungi departe, în timp ce cu viteza rachetei ajungi foarte departe. Contează și în cât timp ajungi departe. În timp ce tu bâjbâi cu asemenea calcule, alții sunt în cosmos.

Fiecare sistem armonic are o constanta de elasticitate K, pentru care forta se scrie F=k.x ; In cazul sistemelor naturale avem doua miscari suprapuse, din care una ca miscare de rotatie in jurul nucleului caracterizata de constanta momentului cinetic h, si alta ca o forta elastica ce face ca orbitarea sa se produca pe o elipsa, ce este caracterizata de o constanta k.
Nu cred ca in cazul sistemelor de corpuri artificiale functioneaza aceleasi reguli in totalitate.

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Cu viteza melcului ajungi departe, în timp ce cu viteza rachetei ajungi foarte departe. Contează și în cât timp ajungi departe. În timp ce tu bâjbâi cu asemenea calcule, alții sunt în cosmos.

Fac si eu ce pot face pe acest ecran. In cosmos am sa
ajung cand imi va veni randul. Pana atunci ii mai
enervez si eu pe unii de pe pamant, ca sa-mi treaca
timpul.

De cativa ani, de când "cercetez" lucrul mecanic ce se produce
la orbitare si acum la miscarea de rotatie centrata, am tot
incercat sa determin deplasarea constanta care intra in calculul
acestuia, reprezentata de suma segmentelor CB pentru o rotatie
completa. W = F x (suma de CB) pe un cerc.
Am ajuns sa cred ca aceasta suma de deplasari, nu este constanta
pentru rotatia cu o anumita raza, ci este functie si de viteza.
Miscarea de rotatie a oferit si alte caracteristici specifice.
Asta ar insemna ca lucrul mecanic care se produce la o rotatie
completa a unui rotor, este functie de viteza la puterea 3. Fiindca
F ca forta centripeta este deja functie de viteza la puterea 2.
Ma refer in special la un rotor ca cel desenat de mine si nu insist
asupra aspectelor care se regasesc in topic.

Este posibila ! Nu asa cum propune Abel, dar veti intelege.
Daca mai rabdati o simulare in spatiul liber !

La toate turatiile [mai mari decat] turatia ce rezulta din orbitarea a
doua mase egale in spatiul liber, miscarea de rotatie produce lucru mecanic
si se epuizeaza. Turatia scade asimptotic pana la "turatia de orbitare".
Ma refer la corpul desenat de mine in ultima vreme. Nu se opreste.
Dar aceea nu mai este CMC ci orbitare.

Acum ne-am obisnuit cu notiunea "turatia de orbitare" a doua corpuri oarecare.
Presupun ca dispun de mijloacele tehnice necesare pentru a lansa simultan
si aproape paralel doua mase(aproximativ) egale intr-o directie X. Miscarea
imprimata, determina masele sa intre in rotatie intr-un plan perpendicular
pe directia X, in asa fel incat ele raman impreuna intr-o miscare orbitala.
Rotatia este lenta iar distanta dintre corpuri  este determinata de masa lor
si de viteza de rotatie imprimata. Este o miscare circulara determinata de
actiunea gravitationala, care se compune cu deplasarea planului ei pe directia X.
Ei bine, aceste doua corpuri, efectueaza o miscare generala pe directia X
si o rotatie usoara in jurul axei X. Amandoua au traiectorii elicoidale !

Simularea din raspunsul anterior, este teoretic posibila, fiindca
centrul de masa al ansamblului celor doua corpuri, circula totusi
pe o traiectorie inertial-rectilinie.

Incerc aici o "demonstratie" mai mult empirica, pentru ce am afirmat mai
inainte, ca momentul cinetic nu se conserva nicaieri, nici intr-un mediu
fara interactiuni. Asta fiindca miscarea de rotatie, chiar si cea a unui corp
centrat, in lipsa frecarilor, produce intotdeauna lucru mecanic si se epuizeaza,
pana la limita rotatiei orbitale(gravitationale). Am scris mai inainte ce
inseamna. Pentru asta copiez din nou schita cu corpul simetric, a carui
miscare de rotatie imi este accesibil sa o analizez:

Segmentul de cerc AB este distanta parcursa de una dintre sfere intr-o secunda, pentru ecartul unghiurilor la centru mici, unde AB si AC sunt aproximativ egale.
Pentru turatii mai mari ale corpului, viteza pe AB se poate calcula in diviziuni,
zecimi, sutimi... de secunda, astfel ca segmentul AB sa indeplineasca aceasta
aproximare.
In n secunde este parcursa o tura, adica lungimea cercului L_c = 2 r.
            n AB = n AC = 2 r = L_c
Pentru calculul lucrului mecanic care il produce miscarea de rotatie, forta
vizata este forta centripeta F_c = m v² / r, care trage corpul din C in B prin intermediul tirantului,  r = OA, OB  iar m este masa unei sfere.
Deplasarea este suma segmentelor CB pentru o rotatie completa. O voi nota
cu S = CB pe lungimea unui cerc. F_c si CB au intotdeauna aceeasi directie.
Lucrul mecanic produs la o rotatie completa devine W_r = F_c x S =
(m v² / r) x CB . Pentru doua mase m, W_r va fi dublu.

     si      
Am adus si aceste formule folosite in calculul lucrului mecanic de la
orbitare. Sper ca in raspunsul urmator sa ma apropii de ce mi-am propus.

Nota ulterioara: Se poate citi aici:

Aștept și calculele din care să rezulte ÎN CÂT TIMP își pierde sistemul energia până ajunge la viteza de rotație finală. Acest timp depinde oare de natura interacțiunilor din firul care leagă cele două sfere?

Continuând analiza inceputa in raspunsul CMC XVI, amintesc aici
cateva rezultate:
CB = AB² / 2r            si             AB = 2 r / n
Deplasarea de calcul cumulata pe o circumferinta completa este  S = CB =
CB x n. Aceasta  este deplasarea pentru calculul lucrului mecanic produs la o
rotatie completa a miscarii circulare.
Din formula CB = AB² / 2r rezulta:
S   =  CB x n =( AB² / 2r ) x n =  [( 2 r / n )² x 1 / 2r ] x n =  2 r x / n    
2 r / n reprezinta parcursul corpului(masei) A intr-o secunda pe cerc.
(2 r / n ) x  reprezinta deplasarea de calcul(pe directia CB)  si se inmulteste cu 2 si cu forta centripeta pentru determinarea W_r produs la o rotatie completa.
Iar daca miscarea de rotatie a acelui corp produce lucru mecanic, inseamna
ca ea se epuizeaza si viteza ei scade . Iar W_r este functie de v³ dupa cum am anticipat, fiindca 2 r / n fiind deplasare intr-o secunda este si viteza lineara a miscarii de rotatie.  W_r = F_c  x pi   x  2  x  deplasarea masei A pe cerc intr-o secunda.
Seamana mult cu formula lucrului mecanic de la orbitare.
Pentru un disc sau un tor calculul este mai complicat, dar nu poate da
rezultate care sa sustina CMC.
Daca am gresit ceva am sa revin, dar abordarea generala nu poate fi gresita.

Abel Cavaşi a scris:Aștept și calculele din care să rezulte ÎN CÂT TIMP își pierde sistemul energia până ajunge la viteza de rotație finală. Acest timp depinde oare de natura interacțiunilor din firul care leagă cele două sfere?

In tija care leaga cele doua sfere, ce fel de interactiuni poate
produce miscarea de rotatie?
Eu nu vad decat efort de intindere, care scade in timp.
Voi incerca sa mai aflu cate ceva luna viitoare.

Cand Pamantul se invarte in jurul axei proprii, face el oare un lucru mecanic ?
Cand electronii se invart singuri asa de capul lor in atomii unui bolovan, fac ei un lucru mecanic ?
Chiar si cand nu facem nimic, facem noi  un lucru mecanic ?
Cand respiram sau ne usuram sau ne pompeaza inima, facem un lucru mecanic ?

gafiteanu a scris:Cand Pamantul se invarte in jurul axei proprii, face el oare un lucru mecanic ?

Pământul se rotește o dată la aproximativ 24 de ore în raport cu soarele și o dată la fiecare 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde în raport cu stelele. Rotația Pământului încetinește ușor cu timpul; astfel, în trecut ziua era mai scurtă. Acest lucru se datorează efectului gravitațional al Lunii asupra Terrei. Ceasurile atomice arată că o zi modernă este mai lungă cu aproximativ 1,7 milisecunde decât în urmă cu un secol.[ Analiza înregistrărilor astronomice istorice arată o tendință de încetinire de 2,3 milisecunde pe secol începând cu secolul al VIII-lea î.Hr.

  https://ro.wikipedia.org/wiki/Rota%C8%9Bia_P%C4%83m%C3%A2ntului
Pamantul se invarteste in jurul axei proprii o tura pe zi. Nu este mult, dar
se produce lucru mecanic si rotatia lui incetineste. Ca sa nu recunoasca asta,
au inventat efectul gravitational al Lunii. Aveau nevoie de CMC. Poti sa-i crezi
daca vrei.

Cand electronii se invart singuri asa de capul lor in atomii unui bolovan, fac ei un lucru mecanic ?

Rotirea electronilor, sa presupunem ca asa este desi nu a vazut-o
nimeni, poate fi  din categoria miscarilor orbitale. Produce lucru
mecanic pe seama FOIP, nu pe seama energiei miscarii de rotatie.
Nu mai reiau subiectul.

Cand cineva se face ca gandeste, face el un lucru mecanic ?
Hai baieti, faceti-va ca lucrati.

Cand Pamantul face gravitatie, face el oare un lucru mecanic ?
Un corp static incarcat electric, face el oare un lucru mecanic ?
In ambele cazuri au loc actiuni si fenomene concomitente si complexe ale multor forte. Aceste forte sunt miscari mecanice ale unor puncte materiale. Atunci cand gandim, ceva ne bate la cap sau se bate in cap mai intens.
Eu zic ca absolut tot ce se intampla in Univers este lucru sau miscare mecanica. Deocamdata numai foarte putini oameni, carora le merge mintea mai repede, isi dau seama de aceasta. Ia ascultati-va, nu auziti nimic ca va ticaie in cap ? Daca nu, atunci nu va merge mintea. Fie e gripata, fie n-are forte FOIP, fie e goala, fie e plina pana la refuz de alte prostii.

gafiteanu a scris:Cand Pamantul face gravitatie, face el oare un lucru mecanic ?

Eu nu consider ca gravitatia este produsa de masa Pamantului,
asa ca nu raspund la aceasta provocare. Dar gravitatia, atunci cand  
nu atrage/misca nimic, nu are cum sa produca lucru mecanic, fiindca
atunci nici nu exista ca forta. Este numai o resursa ascunsa.
Dar atunci cand gravitatia atrage ceva, mentine o orbita, deviaza un
corp de la traiectoria naturala inertial-rectilinie si acesta devine satelit,
sau ii curbeaza traiectoria, atunci produce lucru mecanic !
Dar asta nu se admite, fiindca s-ar consuma "campul" gravitational
cel conservativ.

Te inseli, gravitatia este produsa de fiecare atom. E drept ca e foarte mica, dar unde-s multi, puterea creste. Gravitatia ne tine apasati-incordati, ne consuma permanent energia, ne oboseste. Datorita gravitatiei este temperatura de miliarde de ani in interiorul Pamantului, atomii sunt striviti. Gravitatia este o forta pe care doar putini o percep corect.  Un camp electric este ecranat de un ecran metalic, dar energia este scursa undeva in Pamant.  Exista ecrane si pt gravitatie si cu asa ceva merg bine mersi ozeneurile de peste 70 de ani. Acolo e clar, gravitatia face un anumit fel de lucru mecanic, chiar si cand ozeneul pluteste nemiscat. Sau cand ozeneul ne absoarbe invers, inverseaza gravitatia.
Iata ce inseamna sa credem orbeste in fizica oficiala, sa batem lucru mecanic in piua si sa-l facem praf de peste zece ani. Si miscarea inertiala prin eter este un lucru mecanic, totul este.

gafiteanu a scris:Te inseli, gravitatia este produsa de fiecare atom.  E drept ca e foarte mica, dar unde-s multi, puterea creste. Gravitatia ne tine apasati-incordati, ne consuma permanent energia, ne oboseste. Datorita gravitatiei este temperatura de miliarde de ani in interiorul Pamantului, atomii sunt striviti. Gravitatia este o forta pe care doar putini o percep corect.  Un camp electric este ecranat de un ecran metalic, dar energia este scursa undeva in Pamant.  Exista ecrane si pt gravitatie si cu asa ceva merg bine mersi ozeneurile de peste 70 de ani. Acolo e clar, gravitatia face un anumit fel de lucru mecanic, chiar si cand ozeneul pluteste nemiscat. Sau cand ozeneul ne absoarbe invers, inverseaza gravitatia.
Iata ce inseamna sa credem orbeste in fizica oficiala, sa batem lucru mecanic in piua si sa-l facem praf de peste zece ani.  Si miscarea inertiala prin eter este un lucru mecanic, totul este.

Stii ca imaginea mea despre gravitatie este opusa celei pe
care pari sa o sustii d-ta. Fiindca de fapt nu este clar cum
este aceea. De aceea bat in piua lucrul mecanic, el este
pista care duce spre afirmarea gravitatiei ca impingere
(push gravity) impotriva gravitatiei ca atractie.  
Gravitatia ne tine apasati-incordati... ?
Despre amanuntele ce apar in textul citat, nu sunt lamurit.
Acuzi increderea oarba in fizica oficiala dar atractia fara
suport material nu te deranjeaza !? Gravitatia este produsa
de fiecare atom ? Adica de masa lui sau de alte proprietati
cum ar fi capacitatea de a obtura FOIP-ul ?Acela din topicul
Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.

Ii raspund aici lui curiosul considerând ca acesta este topicul
dedicat subiectului propus: CMC(conservarea momentului cinetic).

Re: Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
Scris de curiosul Astazi la 18:22
Pare că există o tendință de a continua subiectul cu discuții care au rolul de proteja integritatea personală.
Probabil că eu am declanșat-o, și-mi cer scuze pentru asta, iar tu ai întreținut-o, cred.

Asta cu protejarea integritatii personale ma depaseste !

Virgil_48,
să presupunem că iei un corp, disc, tor, trotinetă, ce vrei tu, și te duci cu el într-un loc în spațiu pe care tu-l consideri liber.
Îl învârți.
După cum pui tu problema, "urmărești mișcarea de rotație câțiva ani", dai de înțeles că în acel spațiu liber încetinirea mișcării de rotație s-ar realiza foarte subtil, aproape insesizabil pe perioade relativ mici de timp.

Asa cum spui ! O incetinire continua foarte mica. Se poate sesiza in timp
indelungat. Nu intra in preocuparile noastre fiindca este prea lenta? In
Univers timpul este infinit.

Acum vreau să te gândești la următorul "scenariu":
Presupunem o perioadă de timp în care incetinirea mișcării de rotație este neglijabilă. Să presupunem că am putea spune că mișcarea de rotație nu suferă nicio modificare.

Ori este neglijabila, ori nu sufera nici o modificare ?
Acestea doua nu merg impreuna. Daca este neglijabila, in timp
indelungat devine masurabila si inseamna ca momentul cinetic
se epuizeaza. Daca nu sufera nici o modificare, este CMC.

Întrebare:
Ce întreține aceea mișcare de rotație pe aceea perioadă timp?

Marimea care intretine miscarea de rotatie se numeste momentul
cinetic. Eu ii mai zic si energia(impulsul?) miscarii de rotatie.
Problema este daca acesta se conserva sau se epuizeaza.Si daca
se epuizeaza, chiar si in spatiul fara interactiuni, CMC este un fals
cu dedicatie. Am scris pe aceasta pagina de mai multe ori de ce
consider ca se epuizeaza.

curiosul a scris:

virgil_48 a scris: In spatiul fara interactiuni(liber)
aceasta epuizare nu conduce la oprirea rotatiei, ci la reducera vitezei
pana la viteza orbitala perpetua.

Dar dacă viteza de rotație este sub cea de orbitare?
Duce la oprirea rotației, la accelerarea ei până la viteza de orbitare sau la menținerea ei?
Sau n-am înțeles bine la ce te referi asociind greșit viteza de orbitare cu cea (tangențială) de rotație?
Sau, scuze dacă "am sărit partitura", ce treabă, sau ce legătură, are viteza de rotație cu cea de orbitare?

Ai vazut schita aceea cu doua sfere legate cu o tija rigida ?
Viteza de rotatie a ansamblului are loc atata timp cat in tija
aceea exista o forta de intindere. Când rotatia devine atat
de lenta incat acea forta dispare, iar cele doua sfere se
invartesc una in jurul celeilalte numai datorita efectului
gravitational, acelei viteze i-am spus viteza orbitala. Este
tot o viteza orbitala, desi nu am vazut-o mentionata undeva.
Ea reiese din formula lui Newton si in spatiul liber nu vad
dece nu s-ar manifesta.
Nu te speria de diferentele dintre viteza tangentiala, orbitala,
unghiulara, etc.
Din ce am scris mai sus, rezulta implicit ca viteza de rotatie
este mai mare decat viteza orbitala. Daca reduci artificial
viteza de rotatie sub viteza orbitala, ansamblul intra in repaus,
iar in tija efortul devine de compresiune. Doua sfere in repaus
in spatiul liber, se vor apropia sub influenta gravitatiei.
Din ce am scris mai sus, rezulta ca forta centripeta nu se
manifesta singura atunci când rotatia are loc in jurul unui
centru de masa. Actioneaza cu o pondere infima si efectul
gravitational. Forta centripera singura, apare când rotatia are
loc in jurul unui ax rezistent, a carui masa este neglijabila in
raport cu masa ce se roteste.

virgil_48 a scris:

Întrebare:
Ce întreține aceea mișcare de rotație pe aceea perioadă timp?

Marimea care intretine miscarea de rotatie se numeste momentul
cinetic.

Întrebarea era ce anume întreține mișcarea de rotație pe o anumită perioadă de timp.
Altel spus, care este "mecanismul" care menține mișcarea de rotație pe o anumită perioadă de timp?

Sau, printr-un exemplu, dacă eu aș întreba cum se explică faptul că într-o mișcare de rotație corpurile sunt împinse spre exterior, nu mi se pare un răspuns pertinent "mărimea se numește forța centrifugă", ci mai degrabă corpurile sunt împinse spre exterior pentru că apare o forță centrifugă, aceasta din urmă fiind o formă de manifestare a inerției corpurilor în momentul în care sunt supuse unei mișcări de rotație.
Sau ceva de genul ăsta, dacă înțelegi ce vreau să spun.

Deci,
indiferent că mișcarea de rotație suferă sau nu vreo diminuare, subtilă sau nu, cum explicăm faptul că un corp care se învârte în jurul centrului său de masă nu se oprește brusc? Ce întreține (oarecum) aceea mișcare de rotație? Cum explicăm fenomenul, nu cum se numește el.

Virgil_48,
ca să-ți restrâng un pic aria cercetărilor pentru a găsi răspunsul corect, zic eu, din punct de vedere newtonian la întrebarea mea principală, îți sugerez să iei în calcul CONSERVAREA IMPULSULUI.
Cum rezultă conservarea momentului cinetic din conservarea impulsului este o chestie pe care va trebui s-o deduci singur.
Mi-aș dori să cred că nu negi și conservarea impulsului.
Pentru că altfel, indirect, negi inerția corpurilor.
Cum ajungi să negi inerția corpurilor prin negarea conservării impulsului sunt convins că poți deduce.

curiosul a scris:Virgil_48,
ca să-ți restrâng un pic aria cercetărilor pentru a găsi răspunsul corect, zic eu, din punct de vedere newtonian la întrebarea mea principală, îți sugerez să iei în calcul CONSERVAREA IMPULSULUI.
Cum rezultă conservarea momentului cinetic din conservarea impulsului este o chestie pe care va trebui s-o deduci singur.
Mi-aș dori să cred că nu negi și conservarea impulsului.
Pentru că altfel, indirect, negi inerția corpurilor.
Cum ajungi să negi inerția corpurilor prin negarea conservării impulsului sunt convins că poți deduce.

Inertia este numai inertie, doar atunci cand se manifesta in linie
dreapta. Acesteia ii voi spune inertia neta, cu un impuls net.
In toate celelalte cazuri, inclusiv in miscarea de rotatie, este inertie
plus inca ceva, iar aceasta suma este confundata cu inertia neta.
De aici vine sansa celor care falsifica fizica. Cu impulsul, este la
fel. Impulsul unui corp nu produce o curba. Pentru ca un corp sa
dobandeasca o traiectorie curba, este nevoie permanent de un
aport exterior de impuls lateral(perpendicular). Cu tot acest aport,
impulsul net poate sa ramana constant. Nu detaliez toate cazurile
posibile, dar cazul edificator este cel al orbitarii circulare. Forta
gravitationala actioneaza permanent perpendicular pe directia
satelitului, dar impulsul produs de ea nu se recunoaste. De aceea
in cartile de fizica n-ai sa gasesti formula impulsului I = m x v = F x t.
O poti verifica usor. m x v este impulsul inertial iar F x t este aportul de
impuls! In cazul miscarii curbe, orbitale, se pierde o parte din impuls.
Cel lateral=aportul exterior.  Dar ramane forma curba a traiectoriei,
care este o materializare(conservare) a impulsului lateral.
Este de fapt aceeasi argumentatie ca si in cazul energiei cinetice
si aceeasi revolta trebuie sa produca in rândul celor care au memorat
fizica.

Până una-alta, am mai citit din mesajele tale încercând să înțeleg cum gândești.
Simt că ar trebui să menționez și faptul că știu că par să fiu prea insistent și oarecum că par prea înverșunat impotriva ta și o să-ți explic la un moment dat, după ce lămurim, sper, alte detalii, și de ce mă "comport" așa.

virgil_48 a scris:
Ai vazut schita aceea cu doua sfere legate cu o tija rigida ?
Viteza de rotatie a ansamblului are loc atata timp cat in tija
aceea exista o forta de intindere.

Implicația nu este cea corectă, ci invers.
Forța de întindere în tijă are loc atât timp cât există o (viteză de) rotație a ansamblului.
Pentru că forța de întindere apare din cauza (sau datorită) forței centrifuge.
Forța centrifugă apare doar dacă există o rotație a ansamblului.
Rezultă...implicația în sens invers față de cum ai prezentat-o tu în citat.
Cred că tot ceea ce urmează în continuare în mesajul din care am preluat citatul nu este tocmai corect fundamentat logic.

Edit:
Între timp ai postat un mesaj.
Revin în mesajul ulterior cu răspunsul la el.

Încerc să fiu imparțial "până la capăt" și să nu mă las condus doar de tendința de a te contrazice și trebuie să recunosc că în mesajul anterior există totuși o oarecare inconsistență.
Inconsistența apare prin faptul că mișcarea de rotație, forța centrifugă și forța centripetă sunt simultane și nu există o cauzalitate între ele.
Deci nu putem vorbi de cine implică pe cine.

virgil_48 a scris:
Inertia este numai inertie, doar atunci cand se manifesta in linie
dreapta. Acesteia ii voi spune inertia neta, cu un impuls net.
In toate celelalte cazuri, inclusiv in miscarea de rotatie, este inertie
plus inca ceva, iar aceasta suma este confundata cu inertia neta.

Partea matematică a mesajului din care am preluat citatul nu mă interesează, pentru că eu vreau să-ți arăt că n-ai nevoie de matematică ca să înțelegi logic de ce momentul cinetic se conservă.

În prima parte a mesajului sunt de acord cu tine.
De altfel, trebuie să cădem de acord amândoi asupra unui aspect.
Afirmațiile de mai jos sunt echivalente:

"Inerția este proprietatea unui corp de a se opune schimbării stării de mișcare."
"Inerția este proprietatea unui corp de a-și păstra starea de mișcare."

Desigur, vorbim despre un corp cu masă, iar starea de mișcare se referă fie la repaus, fie la starea de mișcare rectilinie uniformă.
Pentru că a doua afirmație este răspunsul la întrebarea DE CE ? ridicată pentru prima.

În continuare, conservarea impulsului rezultă direct din a doua afirmație.
Dacă un corp de masă m se deplasează cu viteză v, acel corp are proprietatea, să ne exprimăm așa, de a-și păstra, de a-și conserva starea de mișcare, deci implicit conservarea impulsului.
În cazul conservării impulsului total al unui sistem lucrurile sunt ușor diferite, dar nu ne lungim mai mult decât trebuie acum.
Asta este legătura dintre inerție și conservarea impulsului.
Negi una, o negi și pe cealaltă.
Dacă nu accepți una, trebuie să nu accepți "oferta la pachet".

Acum e acum.

Înainte de a continua, oscilez în a-ți povesti o povestioară acum sau s-o fac mai târziu ca să înțelegi de ce procedez așa.
Cred că o să o fac mai târziu.

Să continuăm și analizează următoarea situație.
Un corp se deplasează rectiliniu și uniform pe axa x, să spunem pe direcție orizontală.
La un moment dat, asupra centrului de masă al corpului acționează o forță perpendiculară pe direcția orizontală, adică perpendiculară pe direcția pe care se mișcă acel corp. Nu are importanță punctul de aplicație al forței. Dacă forța trage corpul sau îl împinge, nu are importanță.
Aceea forță îi imprimă corpului o anumită stare de mișcare și față de axa verticală, în funcție de viteza corpului pe axa x, axa orizontală pe care se mișca inerțial inițial, masa acestuia și mărimea forței. Nu ne interesează cum se mișcă corpul față de axa verticală în urma acțiunii forței, ce ne interesează este dacă viteza corpului față de axa orizontală, pe care se mișca inițial, se modifică.
Ai mai jos două răspunsuri:

1. Nu, viteza corpului față de axa orizontală nu se va modifica.
2. CATEGORIC NU SE VA MODIFICA VITEZA FAȚĂ DE AXA ORIZONTALĂ!

Care din cele două răspunsuri îl preferi?

curiosul a scris:. . . . .
Să continuăm și analizează următoarea situație.
Un corp se deplasează rectiliniu și uniform pe axa x, să spunem pe direcție orizontală.
La un moment dat, asupra centrului de masă al corpului acționează o forță perpendiculară pe direcția orizontală, adică perpendiculară pe direcția pe care se mișcă acel corp. Nu are importanță punctul de aplicație al forței. Dacă forța trage corpul sau îl împinge, nu are importanță.
Aceea forță îi imprimă corpului o anumită stare de mișcare și față de axa verticală, în funcție de viteza corpului pe axa x, axa orizontală pe care se mișca inerțial inițial, masa acestuia și mărimea forței. Nu ne interesează cum se mișcă corpul față de axa verticală în urma acțiunii forței, ce ne interesează este dacă viteza corpului față de axa orizontală, pe care se mișca inițial, se modifică.
Ai mai jos două răspunsuri:

1. Nu, viteza corpului față de axa orizontală nu se va modifica.
2. CATEGORIC NU SE VA MODIFICA VITEZA FAȚĂ DE AXA ORIZONTALĂ!
Care din cele două răspunsuri îl preferi?

Dece trebuie sa prefer una dintre doua propozitii diferite care
spun acelasi lucru? Fiindca este scrisa una cu majuscule?
Ideea este aceeasi si este adevarata. Sau trebuie sa caut vreo
smecherie ascunsa in citat? Prefer sa nu recurgem la  teste de
perspicacitate fiindca nu vom afla nimic despre CMC.

virgil_48 a scris:Dece trebuie sa prefer una dintre doua propozitii diferite care
spun acelasi lucru? Fiindca este scrisa una cu majuscule?
Ideea este aceeasi si este adevarata.

Ok. Deci ideea este adevărată.
Cu alte cuvinte, putem spune că dacă o forță acționează perpendicular pe direcția de deplasare inerțială a unui corp, aceea forță nu modifică impulsul corpului pe direcția pe care corpul se deplasa inițial.
Pe aceea direcție impulsul corpului se conservă.

Altfel spus, pe direcție perpendiculară pe direcția pe care acționează o forță asupra unui corp, impulsul acestuia se conservă.
Pentru că pe aceea direcție corpul nu-și modifică nici masa, nici viteza.

Ești de acord?
Sau încerc să-ți explic situația într-o altă manieră?

Total gresit.