Două corpuri cu temperaturi diferite

Se dau în vid două corpuri de mase egale, dar de temperaturi diferite, aflate în repaus la momentul inițial și legate printr-o tijă care nu le lasă să se atragă gravitațional. Corpul cald cedează căldură corpului rece. Conform Fizicii actuale, corpul cald pierde energie, deci și masă, iar corpul rece primește energie de la corpul cald, iar masa lui crește.

În aceste condiții, ce se întâmplă cu poziția celor două corpuri? Rămâne centrul de masă pe loc și se modifică poziția corpurilor? Sau invers, corpurile rămân în repaus și se deplasează centrul de masă? Dacă se modifică poziția corpurilor, putem vorbi de faptul că corpul cald produce lucru mecanic? Atunci, există transfer de căldură fără lucru mecanic? Cum depinde acest proces (care este accelerația în funcție) de mărimea masei inițiale?

Dacă n-ar exista tija, dar corpurile s-ar roti unul în jurul celuilalt cu viteză convenabilă, încât forța centrifugă să compenseze forța gravitațională, care ar fi evoluția sistemului în timp? Cum ați răspunde la întrebările de mai sus în acest context?

Nimeni, nimic?

Atunci o întrebare asemănătoare:

Dacă Soarele ar fi singur în Univers, ar mai pierde energie?

Abel Cavaşi a scris:Nimeni, nimic?
Atunci o întrebare asemănătoare:
Dacă Soarele ar fi singur în Univers, ar mai pierde energie?

Pierde prin radiatie, energie si masa(ca suport al energiei).
Ce conteaza ca este singur? Pamantul isi atrage el singur
energia care o primeste de la Soare?
Despre raspunsul anterior, ansamblul celor doua corpuri, in medie
pierde caldura(energie termica) fiindca cel rece preia numai o mica
parte din energia care o pierde cel cald.
Despre faptul ca s-ar muta centrul de masa al ansamblului in cursul
acestui proces, nu merita sa discuti.

Abel Cavaşi a scris:Se dau în vid două corpuri de mase egale, dar de temperaturi diferite, aflate în repaus la momentul inițial și legate printr-o tijă care nu le lasă să se atragă gravitațional. Corpul cald cedează căldură corpului rece. Conform Fizicii actuale, corpul cald pierde energie, deci și masă, iar corpul rece primește energie de la corpul cald, iar masa lui crește.

Nu înțeleg!Vorbești despre două mase egale de diferite temperaturi în vid și în final spui că masa corpului rece crește.....păi dacă sunt de temperaturi diferite atunci la aceiași temperatură corpurile ar avea mase diferite....Vrei să spui că masa unui corp este direct proporțională cu temperatura lui?Dacă spuneai că inițial sunt două corpuri cu mase egale în vid cu temperaturi egale de și că unuia dintre corpuri i se ridică temperatura la , atunci era mai corect enunțată problema ta....Eu nu cred că masa uni corp crește dacă temperatura lui crește!Prin topirea fierului crește masa lui?Eu zic că nu!

Abel Cavaşi a scris:În aceste condiții, ce se întâmplă cu poziția celor două corpuri? Rămâne centrul de masă pe loc și se modifică poziția corpurilor? Sau invers, corpurile rămân în repaus și se deplasează centrul de masă? Dacă se modifică poziția corpurilor, putem vorbi de faptul că corpul cald produce lucru mecanic? Atunci, există transfer de căldură fără lucru mecanic? Cum depinde acest proces (care este accelerația în funcție) de mărimea masei inițiale?

Nu numai că nu se schimbă poziția centrului de masă în niciun moment ci rămâne aceiași deoarece cele două corpuri radiază continu până vor avea exact temperatura mediului ambiant.Nu există niciun lucru mecanic ci doar radiații termice reciproce...

Abel Cavaşi a scris:Dacă n-ar exista tija, dar corpurile s-ar roti unul în jurul celuilalt cu viteză convenabilă, încât forța centrifugă să compenseze forța gravitațională, care ar fi evoluția sistemului în timp? Cum ați răspunde la întrebările de mai sus în acest context?

Nu are nicio importanță dacă cele două corpuri sunt legate rigid sau nu deoarece singurul fenomen care există este cel al radiației termice.

Abel Cavaşi a scris:Dacă Soarele ar fi singur în Univers, ar mai pierde energie?

Da , pierde energie deoarece masa Soarelui fiind finită , atunci și cantitatea de hidrogen este finită și deci în final Soarele va ajunge o nebuloasă planetară având în centrul ei doar nucleul lui ca pe o stea pitică albă , mică , strălucitoare şi densă.

Abel, ai pus o problema f grea, al carei raspuns e la fel de greu. Mai ales ca situatiile propuse sunt ipotetice. La intrebarea,
Dacă Soarele ar fi singur în Univers, ar mai pierde energie? ,
raspunsul este simplu: Da, daca functioneaza entropia. Respectiv, daca e o situatie entropica, dupa exprimarea colegului nostru de forum, Crivoi D.
.  In plus, conf. Kozyrev, creste densitatea timpului (in imediata apropiere a stelei - zici, unice.)

Hmmmm...

Daca luam doua bile de otel de cate 1kg fiecare, si incalzim numai una la 500 de grade, aceasta ar radia pe frecventa rosie inchisa, adica de 400 teraherti adica 4.10^14 Hz. Un foton cu aceasta frecventa are o masa echivalenta de;
m=h.niu/c2=10^-34.10*14/10^16=10^-36 kg;
Deci fiecare atom va detine un astfel de foton termic.
Masa atomica a fierului este 56, adica nucleul fiecarui atom are 56 de nucleoni. daca neglijam masa electronilor, calculam cati atomi de fier sunt intr-un kg de fier. Masa unui nucleon este de ordinul 10^-27kg, deci un atom de fier cantareste;
56. 10^-27=10^-26kg. deci numarul de atomi de fier din bila sunt;
N,atomi=1kg/10^-26=10^26 atomi;
Masa fotonilor asociati acestor atomi va fi;
M,fotoni=10^26.10^-36=10^-10 kg; adica o zecime de microgram.
Deci bila incalzita va fi cu o zecime de microgram mai grea decat cea rece. DESIGUR CALCULUL ESTE APROXIMATIV.

virgil a scris:Daca luam doua bile de otel de cate 1kg fiecare, si incalzim numai una la 500 de grade, aceasta ar radia pe frecventa rosie inchisa, adica de 400 teraherti adica 4.10^14 Hz. Un foton cu aceasta frecventa are o masa echivalenta de;
m=h.niu/c2=10^-34.10*14/10^16=10^-36 kg;
Deci fiecare atom va detine un astfel de foton termic.
Masa atomica a fierului este 56, adica nucleul fiecarui atom are 56 de nucleoni. daca neglijam masa electronilor, calculam cati atomi de fier sunt intr-un kg de fier. Masa unui nucleon este de ordinul 10^-27kg, deci un atom de fier cantareste;
56. 10^-27=10^-26kg. deci numarul de atomi de fier din bila sunt;
N,atomi=1kg/10^-26=10^26 atomi;
Masa fotonilor asociati acestor atomi va fi;
M,fotoni=10^26.10^-36=10^-10 kg; adica o zecime de microgram.
Deci bila incalzita va fi cu o zecime de microgram mai grea decat cea rece. DESIGUR CALCULUL ESTE APROXIMATIV.

Cele două bile fiind în "vidul" cosmic  au temperaturile inițiale egale cu -273,15 grade Celsius...Abel nu a specificat temperatura inițială a celor două bile dar să presupunem că este de -273,15 grade Celsius...
Calculele tale nu cred că sunt bune deoarece bila de oțel care are temperatura de 500 de grade Celsius chiar dacă ar transmite doar prin coducție energie termică prin intermediul tijei metalice într-un sistem termic perfect închis nu ar putea  face ca bila mai rece să aibă la un moment dat o masă mai mare de 1 kg pentru simplu motiv că bila rece care se încălzește va transmite și ea prin conducție energie termică instantaneu bilei mai calde și tot așa până la egalizarea temperaturilor.În aceste condiții care ar fi temperatura rezultantă a sistemului termic închis format din cele douăbile de oțel legate cu o tijă de oțel?
------------------------------------------
Ce masă va avea un obiect din fier complet topit dacă masa lui inițială era de 1kg?

Bara aceia nu este necesar a se lua in calcul, pentru ca avea rolul de a tine bilele la distanta, ca sa nu se atraga gravitational, iar materialul ei se presupune ca nu influienteaza transferul de caldura. (teoretic nu exista conductie in acest caz).
Bilele nu se afla in vidul cosmic, ci se afla la temperatura normala din laborator, sub un clopot vidat, temperatura transmitandu-se numai prin radiatie.
Ca sa raspund la intrebarea ta;
Ce masă va avea un obiect din fier complet topit dacă masa lui inițială era de 1kg?
Fierul se topeste la 1538 grade, deci agitatia termica a atomilor in stare lichida este cuprinsa in intervalul de 10^14 Hz - 10^15 Hz;, iar amestecul acestor frecvente ne da culoarea paiului stralucitoare.
Masa de fier topit probabil va creste cu un microgram.

virgil a scris:Bara aceia nu este necesar a se lua in calcul, pentru ca avea rolul de a tine bilele la distanta, ca sa nu se atraga gravitational, iar materialul ei se presupune ca nu influienteaza transferul de caldura. (teoretic nu exista conductie in acest caz).
Bilele nu se afla in vidul cosmic, ci se afla la temperatura normala din laborator, sub un clopot vidat, temperatura transmitandu-se numai prin radiatie.

Scuze...am rămas cu Soarele din postarea a doua a lui Abel...   Datele problemei sunt incomplete...Ce temperatură inițială are vidul din clopot și ce temperaturi inițiale au bilele de oțel?Chiar dacă am izola perfect termic acel clopot vidat pentru a avea un sistem perfect închis , atunci este clar că bila mai rece se va încălzi și prin radiații infraroșii dar și prin conducție prin tija de oțel care va radia și ea spre bila care a fost încălzită la 500 de grade Celsius și tota așa până la egalizarea temperaturilor astfel ca în final sistemul să aibă o temeratură rezultantă constantă.

virgil a scris:Ca sa raspund la intrebarea ta;
Ce masă va avea un obiect din fier complet topit dacă masa lui inițială era de 1kg?
Fierul se topeste la 1538 grade, deci agitatia termica a atomilor in stare lichida este cuprinsa in intervalul de 10^14 Hz - 10^15 Hz;, iar amestecul acestor frecvente ne da culoarea paiului stralucitoare.
Masa de fier topit probabil va creste cu un microgram.

Nu numai că masa obiectului din fier nu va crește dar cu siguranță densitatea acelui obiect din fier complet topit va fi mai mică decât a obiectului din fier de 1 kg aflată la temperatura de 20 grade Celsius.
Prin încălzire un obiect de fier se dilată adică își mărește volumul , dar nu își mărește masa....
Este aberant să spunem că masa unui obiect de metal este direct proporțională cu temperatura lui....
Dacă același obiect din fier de masă de 1 kg se încălzește peste punctul de topire atunci ce masă va avea la momentul în care atinge punctul de fierbere , ce se întamplă dacă continuă fierberea și cât timp va continua fierberea?
Ce masă ar avea acel obiect de 1 kg dacă inițial ar avea temperatura de 20 de grade Celsius după ce este dus în vidul cosmic la temperatura de -273,15 grade Celsius?

Masa unui corp nu are nici o legatura cu volumul lui, sau cu starea de agregare.
Prin incalzirea unui corp,are loc o absorbtie de fotoni. Masa echivalenta a unui foton este; m=h.niu/c2 ; calculele respective le-am facut mai inainte asa ca daca ceva este neclar acolo te rog sa-mi spui punctual.
Daca o masa de 1 kg o duci in spatiul cosmic, aceasta va avea o temperatura mai ridicata decat a vidului, pentru ca primeste in permanenta radiatii de la soare, si planetele inconjuratoare. De exemplu o cometa emite in permanenta gaze datorita radiatiei solare desi se afla la milioane de km fata de Soare.

Voi inca nu ati aflat ca stelele pe masura ce se maresc ca masa si dimensiune, se racesc si lumineaza tot mai slab. Zic gresit savantii ca si-au consumat combustibilul nuclear. Devin pitice albe, rosii, negre,... Dar savantii actuali acreditati oficial sunt niste prosti, dovada ca aceste stele explodeaza sub forma de supernove si explozia este colosala, gigantica, peste orice asteptari stiintifice, mult peste E=mc^2.  Trebuie inventata o alta formula a energiei.   Studiati exploziile supernovelor, ce arunca in spatiu energie si materie cum nu va puteti imagina. Apoi supernova devine ceva si mai si, cu temperatura cam zero Kelvin, o stea neutronica, quasar, electronica, gaura neagra si deabea apoi dispare.  Cand va exploda Betelgeuse, in jurul careia se invarte Soarele, adio cu noi toti. Va fi mult mai luminoasa decat Soarele si ne va arde. Vor veni radiatii X si Gama si zdruncinari puternice gravitationale, Soarele si Pamantul se vor pulberiza. Atunci se va sfarsi si Forumul de Cercetare Gratuita, care a prevazut Sfarsitul Lumii si a Universului.
E posibil ca Betelgeuse sa fi explodat deja, nu stim, deoarece radiatia circula deabea cu viteza luminii si dureaza cativa ani sa ajunga la noi. Posibil sa ajunga si maine dimineata, dar ar fi de dorit dupa ce veti citi proorocirea mea, care v-a mai luminat.
https://www.independent.co.uk/news/science/stargazing-guide-february-betelgeuse-fading-venus-a9314366.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Betelgeuse

virgil a scris:Masa unui corp nu are nici o legatura cu volumul lui, sau cu starea de agregare.
Prin incalzirea unui corp,are loc o absorbtie de fotoni. Masa echivalenta a unui foton este; m=h.niu/c2 ; calculele respective le-am facut mai inainte asa ca daca ceva este neclar acolo te rog sa-mi spui punctual.

Masa rămâne constantă indiferent de starea de agregare și are legătură cu densitatea și volumul în sensul că dacă scade densitatea atunci crește volumul în așa măsură încât să nu se modifice valoarea masei adică .Dacă un corp metalic prin încălzire se topește complet masa lui nu crește (așa cum spui tu prin acea absorție de fotoni) dar în mod sigur densitatea lui scade și volumul crește corespunzător....Calculele tale contrazic afirmația ta "Masa unui corp nu are nici o legatura cu volumul lui, sau cu starea de agregare."....Prin topire metalul se trnsformă într-un fluid....Ce se întâmplă cu apa prin înghețare , își micșorează masa?Eu zică nu dar în mod sigur densitatea scade și volumul se mărește și de acea gheața plutește pe apă...Calculele cu fotonii tăi fie pentru încălzire fie pentru răcirea unui corp nu sunt corecte deoarece conduc la concluzii aberante!

virgil a scris:Daca o masa de 1 kg o duci in spatiul cosmic, aceasta va avea o temperatura mai ridicata decat a vidului, pentru ca primeste in permanenta radiatii de la soare, si planetele inconjuratoare. De exemplu o cometa emite in permanenta gaze datorita radiatiei solare desi se afla la milioane de km fata de Soare.

Bine , atunci să zicem că masa de 1 kg o ducem pe fața nevăzută a Lunii...vrei săspui că masa scade sub 1kg?

Se pare ca nu stii ce este defectul de masa, din moment ce sustii ca fotonii nu au masa. Energia de legatura dintre nucleoni, este de natura electromagnetica, sub forma de cuante, sau fotoni.


Bine , atunci să zicem că masa de 1 kg o ducem pe fața nevăzută a Lunii...vrei săspui că masa scade sub 1kg?

Depinde la ce temperatura a fost cantarit acel kg. Chiar daca este dus pe fata nevazuta a Lunii, chiar si luna radiaza, dovada ca noi o vedem stralucitoare. Deci masa respectiva totdeauna va avea temperatura peste temperatura vidului cosmic.

virgil a scris:Se pare ca nu stii ce este defectul de masa, din moment ce sustii ca fotonii nu au masa. Energia de legatura dintre nucleoni, este de natura electromagnetica, sub forma de cuante, sau fotoni.


Bine , atunci să zicem că masa de 1 kg o ducem pe fața nevăzută a Lunii...vrei săspui că masa scade sub 1kg?

Depinde la ce temperatura a fost cantarit acel kg. Chiar daca este dus pe fata nevazuta a Lunii, chiar si luna radiaza, dovada ca noi o vedem stralucitoare. Deci masa respectiva totdeauna va avea temperatura peste temperatura vidului cosmic.

1) Unii zic că "În fizică și chimie, un defect de masă se referă la diferența de masă dintre un atom și suma maselor protonilor , neutronilor și electronilor atomului.Această masă este în mod obișnuit asociată cu energia de legare dintre nucleoni. Masa "lipsă" este energia eliberată de formarea nucleului atomic. Formula lui Einstein, , poate fi aplicată pentru a calcula energia de legare a unui nucleu.Conform formulei, atunci când energia crește, masa și inerția cresc. Eliminarea energiei reduce masa.Exemplul defectului de masă:
De exemplu, un atom de heliu care conține doi protoni și doi neutroni (4 nucleoni) are o masă cu aproximativ 0,8% mai mică decât masa totală a patru nuclee de hidrogen, fiecare conținând un nucleon." dar eu nu cred că este corectă formula .
Dacă o un corp cu masa de 1kg situat în vid la 140 000 000 milioane de km de Soare este supus incălzirii continue razelor solare , atunci în cât timp își va dubla masa?
2) Cu cât a crescut masa Terrei în timp de 4,5 miliarde de ani de la apaiția sa știind că Soarele exista cu 0,1 miliarde ani mai devreme decât Terra?

Corpurile ceresti isi cresc continuu masa. Deoarece pe ele cade praf si meteoriti si asteroizi si multe alte gunoaie cosmice.  Totodata ele si pierd masa prin radiatie diversa, altfel s-ar incinge si ar deveni stele.  Este si norocul Pamantului, ca stiti ce temperatura e in interior. Chiar si prin radiatie gravitationala pierd masa, dar asta se compenseaza rapid.  Jupiter este o stea in devenire. S-ar putea sa ia nastere inca un sistem solar.  Sau s-ar putea uni intrun final nefericit Jupiter cu Soarele.  O planeta nu poate creste prea mult.   Inspre final se unesc mai multe stete, apare o gigantica rosie, care devine supernova, explodeaza, apare pitica alba, rosie, neutronica, apoi gaura neagra si dispare astfel totul.  Acesta este ciclul eterului in Univers.
Sic transit gloria mundi.

Dacu a scris:

virgil a scris:Se pare ca nu stii ce este defectul de masa, din moment ce sustii ca fotonii nu au masa. Energia de legatura dintre nucleoni, este de natura electromagnetica, sub forma de cuante, sau fotoni.


Bine , atunci să zicem că masa de 1 kg o ducem pe fața nevăzută a Lunii...vrei săspui că masa scade sub 1kg?

Depinde la ce temperatura a fost cantarit acel kg. Chiar daca este dus pe fata nevazuta a Lunii, chiar si luna radiaza, dovada ca noi o vedem stralucitoare. Deci masa respectiva totdeauna va avea temperatura peste temperatura vidului cosmic.

Dacă o un corp cu masa de 1kg situat în vid la 140 000 000 milioane de km de Soare este supus incălzirii continue razelor solare , atunci în cât timp își va dubla masa?
2) Cu cât a crescut masa Terrei în timp de 4,5 miliarde de ani de la apaiția sa știind că Soarele exista cu 0,1 miliarde ani mai devreme decât Terra?

Cred ca discutia a degenerat. Orice corp are tendinta sa ajunga la un echilibru termodinamic cu mediul in care se afla, si fiind vorba de cosmos, toate corpurile sunt in miscare, deci si starea termica a acestora este mereu in schimbare, dar niciodata nu atinge echilibrul termic deoarece orbitele lor sunt eliptice, si foarte diferite. Trebuie retinut ca fiecare corp este in acelasi timp si receptor si emitator de radiatii electromagnetice, astfel ca masa fotonica nu este asimilata in permanenta, pentru ca anumite lungimi de unda sunt absorbite, in timp ce alte lungimi de unda sunt reflectate sau chiar emise de orice corp.

gafiteanu a scris:. . . .   Sau s-ar putea uni intrun final nefericit Jupiter cu Soarele.  O planeta nu poate creste prea mult.   Inspre final se unesc mai multe stete, apare o gigantica rosie, care devine supernova, explodeaza, apare pitica alba, rosie, neutronica, apoi gaura neagra si dispare astfel totul.  Acesta este ciclul eterului in Univers.
Sic transit gloria mundi.

Exprimarea aceasta este o exagerare. "Se converteste in materie
intunecata" ar reflecta respectul pentru conservarea materiei.

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:Se pare ca nu stii ce este defectul de masa, din moment ce sustii ca fotonii nu au masa. Energia de legatura dintre nucleoni, este de natura electromagnetica, sub forma de cuante, sau fotoni.


Bine , atunci să zicem că masa de 1 kg o ducem pe fața nevăzută a Lunii...vrei săspui că masa scade sub 1kg?

Depinde la ce temperatura a fost cantarit acel kg. Chiar daca este dus pe fata nevazuta a Lunii, chiar si luna radiaza, dovada ca noi o vedem stralucitoare. Deci masa respectiva totdeauna va avea temperatura peste temperatura vidului cosmic.

1) Dacă o un corp cu masa de 1kg situat în vid la 140 000 000 milioane de km de Soare este supus incălzirii continue razelor solare , atunci în cât timp își va dubla masa?
2) Cu cât a crescut masa Terrei în timp de 4,5 miliarde de ani de la apaiția sa știind că Soarele exista cu 0,1 miliarde ani mai devreme decât Terra?

Cred ca discutia a degenerat. Orice corp are tendinta sa ajunga la un echilibru termodinamic cu mediul in care se afla, si fiind vorba de cosmos, toate corpurile sunt in miscare, deci si starea termica a acestora este mereu in schimbare, dar niciodata nu atinge echilibrul termic deoarece orbitele lor sunt eliptice, si foarte diferite. Trebuie retinut ca fiecare corp este in acelasi timp si receptor si emitator de radiatii electromagnetice, astfel ca masa fotonica nu este asimilata in permanenta, pentru ca anumite lungimi de unda sunt absorbite, in timp ce alte lungimi de unda sunt reflectate sau chiar emise de orice corp.

De-acord parțial cu ceea ce afirmi tu , dar te rog să răspunzi și la cele doua întrebări ale mele deoarece văd că susții că masa unui corp crește odată cu temperatura lui si presupun ca tu ești de-acord că masa unui corp scade cu temperatura....
Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?

Dacu a scris:

virgil a scris:

Dacu a scris:

1) Dacă o un corp cu masa de 1kg situat în vid la 140 000 000 milioane de km de Soare este supus incălzirii continue razelor solare , atunci în cât timp își va dubla masa?
2) Cu cât a crescut masa Terrei în timp de 4,5 miliarde de ani de la apaiția sa știind că Soarele exista cu 0,1 miliarde ani mai devreme decât Terra?

Cred ca discutia a degenerat. Orice corp are tendinta sa ajunga la un echilibru termodinamic cu mediul in care se afla, si fiind vorba de cosmos, toate corpurile sunt in miscare, deci si starea termica a acestora este mereu in schimbare, dar niciodata nu atinge echilibrul termic deoarece orbitele lor sunt eliptice, si foarte diferite. Trebuie retinut ca fiecare corp este in acelasi timp si receptor si emitator de radiatii electromagnetice, astfel ca masa fotonica nu este asimilata in permanenta, pentru ca anumite lungimi de unda sunt absorbite, in timp ce alte lungimi de unda sunt reflectate sau chiar emise de orice corp.

De-acord parțial cu ceea ce afirmi tu , dar te rog să răspunzi și la cele doua întrebări ale mele deoarece văd că susții că masa unui corp crește odată cu temperatura lui si presupun ca tu ești de-acord că masa unui corp scade cu temperatura....
Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?

Ce ar fi sa calculezi singur, tinand cont ca Q=M . c . (t1-t2) ; in care Q este cantitatea de caldura cedata masurata in calorii, M este masa unui kg de apa, c este caldura specifica a apei, t1 si t2 sunt temperaturile initiale si finale masurate in grade kelvin.. În Sistemul Internațional, 1 calorie = 4,1868 Joule.

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Cred ca discutia a degenerat. Orice corp are tendinta sa ajunga la un echilibru termodinamic cu mediul in care se afla, si fiind vorba de cosmos, toate corpurile sunt in miscare, deci si starea termica a acestora este mereu in schimbare, dar niciodata nu atinge echilibrul termic deoarece orbitele lor sunt eliptice, si foarte diferite. Trebuie retinut ca fiecare corp este in acelasi timp si receptor si emitator de radiatii electromagnetice, astfel ca masa fotonica nu este asimilata in permanenta, pentru ca anumite lungimi de unda sunt absorbite, in timp ce alte lungimi de unda sunt reflectate sau chiar emise de orice corp.

De-acord parțial cu ceea ce afirmi tu , dar te rog să răspunzi și la cele doua întrebări ale mele deoarece văd că susții că masa unui corp crește odată cu temperatura lui si presupun ca tu ești de-acord că masa unui corp scade cu temperatura....
Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?

Ce ar fi sa calculezi singur, tinand cont ca Q=M . c . (t1-t2) ; in care Q este cantitatea de caldura cedata masurata in calorii, M este masa de 1kg de apa, c este caldura specifica a apei, t1 si t2 sunt temperaturile initiale si finale masurate in grade kelvin.. În Sistemul Internațional, 1 calorie = 4,1868 Joule.

Eu știu să calculez dar nu văd ce legătură are cu întrebarea mea "Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?"?!?!

[quote="Dacu"][quote="virgil"]

Dacu a scris:
Eu știu să calculez dar nu văd ce legătură are cu întrebarea mea "Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?"?!?!

Masa subracita va fi mai mica cu echivalentul masic al energiei cedate; Q=N.(m.c2)=N. (h.niu) ;
In care N reprezinta numarul de fotoni emisi prin racire, care trebuie sa fie egal cu numarul moleculelor de apa din masa subracita, deoarece agitatia termica a moleculelor de apa se reduce la zero.

virgil a scris:

Dacu a scris:
Eu știu să calculez dar nu văd ce legătură are cu întrebarea mea "Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?"?!?!

Masa subracita va fi mai mica cu echivalentul masic al energiei cedate; Q=N.(m.c2)=N. (h.niu) ;
In care N reprezinta numarul de fotoni emisi prin racire, care trebuie sa fie egal cu numarul moleculelor de apa din masa subracita, deoarece agitatia termica a moleculelor de apa se reduce la zero.

Nu-nțeleg!Ce valoare are în formula ?Nu văd de unde rezultă din acele formule că masa de 1 kg a apei se micșorează.....

Dacu a scris:

virgil a scris:

Dacu a scris:
Eu știu să calculez dar nu văd ce legătură are cu întrebarea mea "Dacă la temperatura de 20 de grade Celsius masa apei este de 1 kg , atunci la temperatura de -268 de grade Celsius care este valoarea masei acelei ape?"?!?!

Masa subracita va fi mai mica cu echivalentul masic al energiei cedate; Q=N.(m.c2)=N. (h.niu) ;
In care N reprezinta numarul de fotoni emisi prin racire, care trebuie sa fie egal cu numarul moleculelor de apa din masa subracita, deoarece agitatia termica a moleculelor de apa se reduce la zero.

Nu-nțeleg!Ce valoare are în formula ?Nu văd de unde rezultă din acele formule că masa de 1 kg a apei se micșorează.....

m- reprezinta echivalentul masei energetice a unui foton. m=h.niu/c2;
(N.m) reprezinta deficitul de masa obtinut prin racirea apei.

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Masa subracita va fi mai mica cu echivalentul masic al energiei cedate; Q=N.(m.c2)=N. (h.niu) ;
In care N reprezinta numarul de fotoni emisi prin racire, care trebuie sa fie egal cu numarul moleculelor de apa din masa subracita, deoarece agitatia termica a moleculelor de apa se reduce la zero.

Nu-nțeleg!Ce valoare are în formula ?Nu văd de unde rezultă din acele formule că masa de 1 kg a apei se micșorează.....

m- reprezinta echivalentul masei energetice a unui foton. m=h.niu/c2;
(N.m) reprezinta deficitul de masa obtinut prin racirea apei.

Din ceea ce ai spus până acum rezultă că unde este viteza luminii și în același timp că unde este căldura specifică a apei , Celsius și Celsius.
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Dacu a scris:

virgil a scris:

Dacu a scris:
Nu-nțeleg!Ce valoare are în formula ?Nu văd de unde rezultă din acele formule că masa de 1 kg a apei se micșorează.....

m- reprezinta echivalentul masei energetice a unui foton. m=h.niu/c2;
(N.m) reprezinta deficitul de masa obtinut prin racirea apei.

Din ceea ce ai spus până acum rezultă că unde este viteza luminii și în același timp că unde este căldura specifică a apei , Celsius și Celsius.
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Dar in relatia mea era si un "N" care reprezenta numarul moleculelor de apa din acel kg. Deci in relatia scrisa de tine trebuie sa apara Q/N =m.c2=h.niu ; In care "niu" este o frecventa medie ce tine seama de o distributie Gaussiana a frecventei fotonilor emisi. "h" este constanta lui Planck.
Vezi ca temperatura trebuie exprimata in grade Kelvin, nu in grade Celsius.
Pierderea de masa va fi date de produsul (N.m).

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
m- reprezinta echivalentul masei energetice a unui foton. m=h.niu/c2;
(N.m) reprezinta deficitul de masa obtinut prin racirea apei.

Din ceea ce ai spus până acum rezultă că unde este viteza luminii și în același timp că unde este căldura specifică a apei , Celsius și Celsius.
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Dar in relatia mea era si un "N" care reprezenta numarul moleculelor de apa din acel kg. Deci in relatia scrisa de tine trebuie sa apara Q/N =m.c2=h.niu ; In care "niu" este o frecventa medie ce tine seama de o distributie Gaussiana a frecventei fotonilor emisi. "h" este constanta lui Planck.
Vezi ca temperatura trebuie exprimata in grade Kelvin, nu in grade Celsius.
Pierderea de masa va fi date de produsul (N.m).

Tu ai dat trei formule pentru calculul lui ....Mai verifică cu atenție odată toate formulele tale date pentru și ai să vezi că de fapt rezultă două valori pentru masa apei .Este evident că transformările gradelor Celsius în Kelvin le facem atunci când facem efectiv calculele....Repet:
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Dacu a scris:

virgil a scris:

Dacu a scris:
Din ceea ce ai spus până acum rezultă că unde este viteza luminii și în același timp că unde este căldura specifică a apei , Celsius și Celsius.
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Dar in relatia mea era si un "N" care reprezenta numarul moleculelor de apa din acel kg. Deci in relatia scrisa de tine trebuie sa apara Q/N =m.c2=h.niu ; In care "niu" este o frecventa medie ce tine seama de o distributie Gaussiana a frecventei fotonilor emisi. "h" este constanta lui Planck.
Vezi ca temperatura trebuie exprimata in grade Kelvin, nu in grade Celsius.
Pierderea de masa va fi date de produsul (N.m).

Tu ai dat trei formule pentru calculul lui ....Mai verifică cu atenție odată toate formulele tale date pentru și ai să vezi că de fapt rezultă două valori pentru masa apei .Este evident că transformările gradelor Celsius în Kelvin le facem atunci când facem efectiv calculele....Repet:
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Tu cauti nod in papura. In prima relatie a fost doar o indicatie generala ca tu sa calculezi mai departe. In acea relatie am scris m si trebuia M ca sa intelegi mai bine ca era vorba de Kg de apa. Acum foloseste si tu ultima relatie unde cu m am notat masa energetica a fotonului.

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Dar in relatia mea era si un "N" care reprezenta numarul moleculelor de apa din acel kg. Deci in relatia scrisa de tine trebuie sa apara Q/N =m.c2=h.niu ; In care "niu" este o frecventa medie ce tine seama de o distributie Gaussiana a frecventei fotonilor emisi. "h" este constanta lui Planck.
Vezi ca temperatura trebuie exprimata in grade Kelvin, nu in grade Celsius.
Pierderea de masa va fi date de produsul (N.m).

Tu ai dat trei formule pentru calculul lui ....Mai verifică cu atenție odată toate formulele tale date pentru și ai să vezi că de fapt rezultă două valori pentru masa apei .Este evident că transformările gradelor Celsius în Kelvin le facem atunci când facem efectiv calculele....Repet:
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Tu cauti nod in papura. In prima relatie a fost doar o indicatie generala ca tu sa calculezi mai departe. In acea relatie am scris m si trebuia M ca sa intelegi mai bine ca era vorba de Kg de apa. Acum foloseste si tu ultima relatie unde cu m am notat masa energetica a fotonului.

Acum este clar!Eu nu caut nod în papură dar dacă tu nu ești coerent cu formulele date în scrierile tale , atunci e greu de înțeles ceva....
Eu nu găsesc care este valoarea frecvenței medii .Te rog frumos spune-mi care este valoarea frecvenței medii a fotonilor sau care este valoarea lungimii de undă corespunzătoare pentru a calcula numărul de fotoni emiși de masa de 1 kg de apă în condițiile problemei propuse de mine.Mulțumesc foarte mult!

[quote="Dacu"][quote="virgil"]

Dacu a scris:
Acum este clar!Eu nu caut nod în papură dar dacă tu nu ești coerent cu formulele date în scrierile tale , atunci e greu de înțeles ceva....
Eu nu găsesc care este valoarea frecvenței medii .Te rog frumos spune-mi care este valoarea frecvenței medii a fotonilor sau care este valoarea lungimii de undă corespunzătoare pentru a calcula numărul de fotoni emiși de masa de 1 kg de apă în condițiile problemei propuse de mine.Mulțumesc foarte mult!

Numarul lui AVOGADRO NE SPUNE CATE MOLECULE DE APA SUNT INTR-UN MOL. si se noteaza cu; NA=6,022.10^23 molecule pe mol.
Stiind ca densitatea apei in conditii normale este 1000 g / cm^3 ne rezulta printr-o simpla conversie ca 1 litru de apa cantareste un kg. Sa aflam deci cati moli avem:

v= \frac{m}{M} = \frac{1000g}{18 g/mol} = 55.55\:moli\\

{Un mol contine 6.023*10^{23} => 55.55\:moli\:vor\:contine\\
55.55*6.032*10^{23}\:molecule, adica\:334.66 * 10^{23}\:molecule\\

Deci masa de 1kg de apa contine N=3,334.10^25;molecule;
Din relatia cantitatii de caldura cedata avem ; Q= M. c. (t1-t2) ;
Daca impartim aceasta energie Q la numarul de molecule de apa, vom afla energia cedata de o singura molecula pe care o notam cu q=Q/N ;
Aceasta energie q este emisa ca un foton si avem relatia; q=h.niu; deci frecventa medie a fotonului emis va fi; niu=q/h ;
Masa energetica continuta in acest foton este; q=m.c2=h,niu ; de unde m=q/c2=Q/(N.c2)
De unde masa pierduta de un kg de apa prin radiatie va fi;
Mpierduta= N.m = N.Q/(N.c2)=Q/c2;
Aceasta problema este informativa. Pentru un calcul mai exact trebuie facut calculul in doua etape, deoarece caldura specifica a apei lichide, este diferita decat caldura specifica a apei inghetate.
Extras din WIKIPEDIA;
Proprietățile fizice ale gheții la 0 °C sunt:

densitatea de cca. 900 kg/m³;
căldura specifică de aprox. 2,1 kJ/kg·°;
căldura latentă de topire de cca. 335 kJ/kg;
coeficientul conductibilității termice de 2,326 W/m·°.[1]
Spre comparație:

Densitatea apei lichide: circa 1.000 kg/m³
Căldură specifică a apei lichide: aprox. 4,19 kJ/kg·°;
Căldură latentă de vaporizare a apei: aprox. 2257 kJ/kg;
Căldură specifică a vaporilor de apă: aprox. 1,87 kJ/kg·°;