Două corpuri cu temperaturi diferite

Rezumarea primului mesaj :

Se dau în vid două corpuri de mase egale, dar de temperaturi diferite, aflate în repaus la momentul inițial și legate printr-o tijă care nu le lasă să se atragă gravitațional. Corpul cald cedează căldură corpului rece. Conform Fizicii actuale, corpul cald pierde energie, deci și masă, iar corpul rece primește energie de la corpul cald, iar masa lui crește.

În aceste condiții, ce se întâmplă cu poziția celor două corpuri? Rămâne centrul de masă pe loc și se modifică poziția corpurilor? Sau invers, corpurile rămân în repaus și se deplasează centrul de masă? Dacă se modifică poziția corpurilor, putem vorbi de faptul că corpul cald produce lucru mecanic? Atunci, există transfer de căldură fără lucru mecanic? Cum depinde acest proces (care este accelerația în funcție) de mărimea masei inițiale?

Dacă n-ar exista tija, dar corpurile s-ar roti unul în jurul celuilalt cu viteză convenabilă, încât forța centrifugă să compenseze forța gravitațională, care ar fi evoluția sistemului în timp? Cum ați răspunde la întrebările de mai sus în acest context?

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:
Dar in relatia mea era si un "N" care reprezenta numarul moleculelor de apa din acel kg. Deci in relatia scrisa de tine trebuie sa apara Q/N =m.c2=h.niu ; In care "niu" este o frecventa medie ce tine seama de o distributie Gaussiana a frecventei fotonilor emisi. "h" este constanta lui Planck.
Vezi ca temperatura trebuie exprimata in grade Kelvin, nu in grade Celsius.
Pierderea de masa va fi date de produsul (N.m).

Tu ai dat trei formule pentru calculul lui ....Mai verifică cu atenție odată toate formulele tale date pentru și ai să vezi că de fapt rezultă două valori pentru masa apei .Este evident că transformările gradelor Celsius în Kelvin le facem atunci când facem efectiv calculele....Repet:
Vrei să spui că cele două valori ale lui calculate cu formulele tale sunt egale?

Tu cauti nod in papura. In prima relatie a fost doar o indicatie generala ca tu sa calculezi mai departe. In acea relatie am scris m si trebuia M ca sa intelegi mai bine ca era vorba de Kg de apa. Acum foloseste si tu ultima relatie unde cu m am notat masa energetica a fotonului.

Acum este clar!Eu nu caut nod în papură dar dacă tu nu ești coerent cu formulele date în scrierile tale , atunci e greu de înțeles ceva....
Eu nu găsesc care este valoarea frecvenței medii .Te rog frumos spune-mi care este valoarea frecvenței medii a fotonilor sau care este valoarea lungimii de undă corespunzătoare pentru a calcula numărul de fotoni emiși de masa de 1 kg de apă în condițiile problemei propuse de mine.Mulțumesc foarte mult!

[quote="Dacu"][quote="virgil"]

Dacu a scris:
Acum este clar!Eu nu caut nod în papură dar dacă tu nu ești coerent cu formulele date în scrierile tale , atunci e greu de înțeles ceva....
Eu nu găsesc care este valoarea frecvenței medii .Te rog frumos spune-mi care este valoarea frecvenței medii a fotonilor sau care este valoarea lungimii de undă corespunzătoare pentru a calcula numărul de fotoni emiși de masa de 1 kg de apă în condițiile problemei propuse de mine.Mulțumesc foarte mult!

Numarul lui AVOGADRO NE SPUNE CATE MOLECULE DE APA SUNT INTR-UN MOL. si se noteaza cu; NA=6,022.10^23 molecule pe mol.
Stiind ca densitatea apei in conditii normale este 1000 g / cm^3 ne rezulta printr-o simpla conversie ca 1 litru de apa cantareste un kg. Sa aflam deci cati moli avem:

v= \frac{m}{M} = \frac{1000g}{18 g/mol} = 55.55\:moli\\

{Un mol contine 6.023*10^{23} => 55.55\:moli\:vor\:contine\\
55.55*6.032*10^{23}\:molecule, adica\:334.66 * 10^{23}\:molecule\\

Deci masa de 1kg de apa contine N=3,334.10^25;molecule;
Din relatia cantitatii de caldura cedata avem ; Q= M. c. (t1-t2) ;
Daca impartim aceasta energie Q la numarul de molecule de apa, vom afla energia cedata de o singura molecula pe care o notam cu q=Q/N ;
Aceasta energie q este emisa ca un foton si avem relatia; q=h.niu; deci frecventa medie a fotonului emis va fi; niu=q/h ;
Masa energetica continuta in acest foton este; q=m.c2=h,niu ; de unde m=q/c2=Q/(N.c2)
De unde masa pierduta de un kg de apa prin radiatie va fi;
Mpierduta= N.m = N.Q/(N.c2)=Q/c2;
Aceasta problema este informativa. Pentru un calcul mai exact trebuie facut calculul in doua etape, deoarece caldura specifica a apei lichide, este diferita decat caldura specifica a apei inghetate.
Extras din WIKIPEDIA;
Proprietățile fizice ale gheții la 0 °C sunt:

densitatea de cca. 900 kg/m³;
căldura specifică de aprox. 2,1 kJ/kg·°;
căldura latentă de topire de cca. 335 kJ/kg;
coeficientul conductibilității termice de 2,326 W/m·°.[1]
Spre comparație:

Densitatea apei lichide: circa 1.000 kg/m³
Căldură specifică a apei lichide: aprox. 4,19 kJ/kg·°;
Căldură latentă de vaporizare a apei: aprox. 2257 kJ/kg;
Căldură specifică a vaporilor de apă: aprox. 1,87 kJ/kg·°;

Ma gandeam asa, intro lume a stiintei, unde totul se respecta, savantii ar trebui sa lucreze cat mai exact. De exemplu, ar trebui sa nu mai foloseasca unitati incerte precum kg sau metru si sa se exprime numai in molecule  pentru cantitate si multiplii de diametre de anumite molecule pt lungime.  Desigur specificand temperatura si natura substantei atomice sau moleculare.  Observam cum tehnologia masuratorilor evolueaza uluitor, cifre peste cifre. Cand cerem o friptura la restaurant, ne vom exprima ca atare catre ospatar. Speram ca se va putea afla foarte exact si numarul de molecule din care este alcatuit fiecare om si asta datorita cipurilor implantate, care vor dialoga si cu creierul.  Cu siguranta creierul tine evidenta tuturor moleculelor si a atomilor.  Poate doar cu exceptia unor celule mai libertine (a spermatozoizilor).  Nu cred ca va puteti imagina cum micutul ala contine toata informatia necesara evolutiei-dezvoltarii unui om (cu plusuri sau minusuri, deoarece nu toti sunt la fel de destepti si puternici). Cam cate molecule sunt intrun spermatozoid ?  Si unde este rezerva lui de energie si motorul ?  Iata cateva teme de cercetare foarte utile, valoroase, neabordate inca de elita stiintifica, care e prea pudica.  Se stie cate-n luna si-n stele si nu se stie inca ce-i ...  in lama (era sa scriu mana).  Puneti domnilor savanti lama la microscopul electronic si numarati moleculele micutului.

"virgil",
1) Conform raționamentului tău ar rezulta , în condițiile problemei propuse de mine , că masa apei de 1 kg a scăzut cu .Este corect?
2) Deasemenea conform aceluiași raționament ar rezulta că lungimea de undă a fotonului ar fi .Este corect?
Dacă nu sunt corecte valorile de mai sus , atunci te rog să dai tu valorile calculate de tine!Mulțumesc!

Dacu a scris:"virgil",
1) Conform raționamentului tău ar rezulta , în condițiile problemei propuse de mine , că masa apei de 1 kg a scăzut cu .Este corect?
2) Deasemenea conform aceluiași raționament ar rezulta că lungimea de undă a fotonului ar fi .Este corect?
Dacă nu sunt corecte valorile de mai sus , atunci te rog să dai tu valorile calculate de tine!Mulțumesc!

Nu stiu, eu nu am facut aceste socoteli pentru ca nu m-a interesat problema, dar daca asa ti-a rezultat din calcule inseamna ca asa este la prima vedere, desi mi se pare ca lungimea de unda este prea mare, dar oricum este mai mica decat radiatia de fond.

virgil a scris:

Dacu a scris:"virgil",
1) Conform raționamentului tău ar rezulta , în condițiile problemei propuse de mine , că masa apei de 1 kg a scăzut cu .Este corect?
2) Deasemenea conform aceluiași raționament ar rezulta că lungimea de undă a fotonului ar fi .Este corect?
Dacă nu sunt corecte valorile de mai sus , atunci te rog să dai tu valorile calculate de tine!Mulțumesc!

Nu stiu, eu nu am facut aceste socoteli pentru ca nu m-a interesat problema, dar daca asa ti-a rezultat din calcule inseamna ca asa este la prima vedere, desi mi se pare ca lungimea de unda este prea mare, dar oricum este mai mica decat radiatia de fond.

Te rog să faci și tu calculele....De ce crezi că lungimea de undă a fotonului calculată de mine ar fi prea mare?Între ce valori ar trebui să varieze lungimea de undă a fotonului?
Ce particule , atomi și corpuri emit fotoni?

Dacu a scris:

virgil a scris:

Dacu a scris:"virgil",
1) Conform raționamentului tău ar rezulta , în condițiile problemei propuse de mine , că masa apei de 1 kg a scăzut cu .Este corect?
2) Deasemenea conform aceluiași raționament ar rezulta că lungimea de undă a fotonului ar fi .Este corect?
Dacă nu sunt corecte valorile de mai sus , atunci te rog să dai tu valorile calculate de tine!Mulțumesc!

Nu stiu, eu nu am facut aceste socoteli pentru ca nu m-a interesat problema, dar daca asa ti-a rezultat din calcule inseamna ca asa este la prima vedere, desi mi se pare ca lungimea de unda este prea mare, dar oricum este mai mica decat radiatia de fond.

Te rog să faci și tu calculele....De ce crezi că lungimea de undă a fotonului calculată de mine ar fi prea mare? Între ce valori ar trebui să varieze lungimea de undă a fotonului?
Ce particule , atomi și corpuri emit fotoni?

Eu am sustinut doar un punct de vedere. Problema in sine nu ma intereseaza in mod special.
Fotonii pot avea orice lungime de unda, dovada fiind undele radio de lungime mare de ordinul km, sau cuantele de mare energie care au lungimea de unda de 10^-15 m cum este lungimea de unda Compton pentru Proton.
Orice entitate de natura electromagnetica (particule, nuclee, atomi, molecule, microcristale, corpuri, etc) poate emite fotoni in conditiile in care pierd din energie.

virgil a scris:Eu am sustinut doar un punct de vedere. Problema in sine nu ma intereseaza in mod special.
Fotonii pot avea orice lungime de unda, dovada fiind undele radio de lungime mare de ordinul km, sau cuantele de mare energie care au lungimea de unda de 10^-15 m cum este lungimea de unda Compton pentru Proton.
Orice entitate de natura electromagnetica (particule, nuclee, atomi, molecule, microcristale, corpuri, etc) poate emite fotoni in conditiile in care pierd din energie.

Pe mine problema mă interesează....Eu nu cred că masa unui corp depinde de temperatura lui.Eu cred că toate corpurile , cu excepția stelelor , emit radiații ca urmare a unei plasmei interne relativ rece de tipul gravitonilor și în același timp absorb radiații din exteriorul lor astfel încât masa acestor corpuri rămâne tot timpul constantă.În cazul stelelor din cauza fuziunii nucleare este evident că masa stelei respective scade în timp și deci se răcește transformându-se în final într-o pitică albă care acumulând constant hidrogen va deveni după un timp din nou o stea.
Prin încălzire un corp nu își mărește masa deoarece se știe că masa de repaus a fotonului este egala cu zero și deci atunci când un foton este absorbit practic masa lui devine egală cu zero dar este evident că acel corp care a absorbit fotonul el a preluat doar energia sa datorită impactului și acest spor duce la creșterea temperaturii corpului respectiv și nicidecum nu duce la cresterea masei sale.
Problemă:
Fie două corpuri , unul de masă M aflat în miscare cu viteza "v" și celălalt de masă m aflat în repaus , unde M>m.Dacă corpul de masă "M" ciocnește  corpul de masă "m" , atunci scade cumva "M" și crește "m"?Eu zic că nu!

Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

Am voie să întreb și pe alte forumuri dacă ceea ce susții tu este sau nu adevărat?

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

1) Densitatea unui corp crește sau scade prin încălzirea lui?
2) Densitatea unui corp scade sau crește prin răcirea lui?

Dacu a scris:

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

1) Densitatea unui corp crește sau scade prin încălzirea lui?
2) Densitatea unui corp scade sau crește prin răcirea lui?

Ce inseamna dilatarea sau contractia decat vibratia atomilor , moleculelor, sau microcristalelor pe anumite lungimi de unda ca urmare a fotonilor absorbiti, sau ramasi in urma incalzirii sau racirii corpurilor. De exemplu apa se comporta diferit decat alte materiale care se dilata la temperatura, deoarece prin inghetarea apei ii creste volumul deoarece microcristalele care se formeaza prin inghetare ocupa volume mai mari decat volumul moleculelor de apa aflate in stare lichida. Dar asta nu are legatura cu masa fotonilor existenti intr-un volum de apa, deoarece aceasta masa este infima fata de masa de lichid care-i contine.

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

1) Atunci când un corp este supus încălzirii sau altfel spus când un foton este absorbit de acel corp , viteza fotonului scade până la valoarea zero într-un anumit timp și se știe că masa de repaus a fotonului este egală cu zero și deci masa acelui corp nu crește dar cu siguranță acel corp primește energie iar energia nu se măsoară în kilograme....
2) Orice corp , cu excepția stelelor , conține în interiorul lui o plasmă rece proprie iar prin răcire această plasmă nu emite fotoni ci doar radiații electromagnetice adică pierde energie iar energia nu se măsoară în kilograme...
În concluzie masa unui corp nu se modifică prin încălzire respectiv răcire iar stelele emit fotoni și deci masa lor în timp scade!

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

1) Densitatea unui corp crește sau scade prin încălzirea lui?
2) Densitatea unui corp scade sau crește prin răcirea lui?

Ce inseamna dilatarea sau contractia decat vibratia atomilor , moleculelor, sau microcristalelor pe anumite lungimi de unda ca urmare a fotonilor absorbiti, sau ramasi in urma incalzirii sau racirii corpurilor. De exemplu apa se comporta diferit decat alte materiale care se dilata la temperatura, deoarece prin inghetarea apei ii creste volumul deoarece microcristalele care se formeaza prin inghetare ocupa volume mai mari decat volumul moleculelor de apa aflate in stare lichida. Dar asta nu are legatura cu masa fotonilor existenti intr-un volum de apa, deoarece aceasta masa este infima fata de masa de lichid care-i contine.

Doar stelele conțin fotoni și niciun alt corp indiferent de starea sa de agregare naturală de echilibru termic nu conține fotoni!Focul rezultat prin arderea materialelor lemnoase emite fotoni așa cum și un metal care fierbe emite fotoni și pierde din masa sa dacă continuă fierberea.Un corp metalic aflat la temperaturi mai mici decât cea de fierbere nu emite fotoni și nici nu-i crește și nic nu-i scade masa sa dar evident perde energie , iar energia nu se măsoară în kilograme....
Densitatea unu corp metalic scade dacă temperatura lui crește fără a depăși temperatura de firbere!Apa prin înghețare își micșorează densitatea dar masa rămâne aceiași!
Gazul natural prin lichefiere își micșorează masa?
Apa prin fierbere emite fotoni?

Dacu a scris:

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

1) Atunci când un corp este supus încălzirii sau altfel spus când un foton este absorbit de acel corp , viteza fotonului scade până la valoarea zero într-un anumit timp și se știe că masa de repaus a fotonului este egală cu zero și deci masa acelui corp nu crește dar cu siguranță acel corp primește energie iar energia nu se măsoară în kilograme....
. . . . .

Tu chiar crezi gogorița asta sau o promovezi fiindca asa a zis Nea...?
Fotonul cand se loveste de o suprafata se pulverizeaza si devine eter
care se imprastie in mediu sau in masa țintei.
Nu te oblig sa crezi, dar explicatia e mai rationala decat alba-neagra
cu masa fotonului.

virgil_48 a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:Cum nimeni nu poate masura aceste infime variatii ale masei in functie de cantitatea de fotoni absorbiti sau cedati, problema masurabila ramane doar "defectul de masa" care nu poate fi contestat.

1) Atunci când un corp este supus încălzirii sau altfel spus când un foton este absorbit de acel corp , viteza fotonului scade până la valoarea zero într-un anumit timp și se știe că masa de repaus a fotonului este egală cu zero și deci masa acelui corp nu crește dar cu siguranță acel corp primește energie iar energia nu se măsoară în kilograme....
. . . . .

Tu chiar crezi gogorița asta sau o promovezi fiindca asa a zis Nea...?
Fotonul cand se loveste de o suprafata se pulverizeaza si devine eter
care se imprastie in mediu sau in masa țintei.
Nu te oblig sa crezi, dar explicatia e mai rationala decat alba-neagra
cu masa fotonului.

În ce particule se pulverizează fotonul atunci când intră în contact cu un corp?Vrei să spui că fotonul are masă de repaus?
Fotonul transmite doar energia sa iar energia nu se măsoară în kilograme....
Eu sunt convins că masa de repaus a fotonului este egală cu zero deoarece la impact viteza fotonului scade până la zero într-un anumit timp în funcție de tipul corpurilor cu care intră în contact!

Fotonul prin definitie are viteza luminii, si niciodata nu are viteza zero. Cand un foton nu mai este observabil nu inseamna ca nu mai exista ci ca a fost adaugat sau alipit unei particule, atom, molecula, dar pastrandu-si toate proprietatile avute anterior.

virgil a scris:Fotonul prin definitie are viteza luminii, si niciodata nu are viteza zero. Cand un foton nu mai este observabil nu inseamna ca nu mai exista ci ca a fost adaugat sau alipit unei particule, atom, molecula, dar pastrandu-si toate proprietatile avute anterior.

Nu-nțeleg!
Dacă tu zici că un foton se poate alipi de o particulă , de un atom sau de o moleculă și că viteza lui este egală în continuare cu aproximativ 300000 de km/s , atunci asta ar însemna că entitatea particulă-foton , entitatea atom-foton sau entitatea moleculă-foton s-ar mișca cu viteza luminii și așa ceva nu cred că este posibil....
Ce viteze pot avea atomii dintr-o bilă de oțel care nu se află sub influența luminii?
Ce viteze pot avea atomii dintr-o bilă de oțel care se află tot timpul sub influența luminii?

Dacu a scris:

virgil a scris:Fotonul prin definitie are viteza luminii, si niciodata nu are viteza zero. Cand un foton nu mai este observabil nu inseamna ca nu mai exista ci ca a fost adaugat sau alipit unei particule, atom, molecula, dar pastrandu-si toate proprietatile avute anterior.

Nu-nțeleg!
Dacă tu zici că un foton se poate alipi de o particulă , de un atom sau de o moleculă și că viteza lui este egală în continuare cu aproximativ 300000 de km/s , atunci asta ar însemna că entitatea particulă-foton , entitatea atom-foton sau entitatea moleculă-foton s-ar mișca cu viteza luminii și așa ceva nu cred că este posibil....
Ce viteze pot avea atomii?

Doar fotonul continua sa aiba aceiasi viteza in jurul particulei sau moleculei care l-a absorbit. Altfel cum s-ar putea emite un alt foton cu viteza luminii atunci cand particula isi pierde energia ?

virgil a scris:

Dacu a scris:

virgil a scris:Fotonul prin definitie are viteza luminii, si niciodata nu are viteza zero. Cand un foton nu mai este observabil nu inseamna ca nu mai exista ci ca a fost adaugat sau alipit unei particule, atom, molecula, dar pastrandu-si toate proprietatile avute anterior.

Nu-nțeleg!
Dacă tu zici că un foton se poate alipi de o particulă , de un atom sau de o moleculă și că viteza lui este egală în continuare cu aproximativ 300000 de km/s , atunci asta ar însemna că entitatea particulă-foton , entitatea atom-foton sau entitatea moleculă-foton s-ar mișca cu viteza luminii și așa ceva nu cred că este posibil....
Ce viteze pot avea atomii?

Doar fotonul continua sa aiba aceiasi viteza in jurul particulei sau moleculei care l-a absorbit. Altfel cum s-ar putea emite  un alt foton cu viteza luminii atunci cand particula isi pierde energia ?

Nu-nțeleg!Dacă fotonul orbitează în jurul unei particule , a unui atom sau a unei molecule care l-a absorbit , atunci la ce distanță de aceste entități orbitează acel foton și ce se întâmplă dacă doi sau mai mulți fotoni se ciocnesc?
---------------------------------------------------
1) Ce viteze pot avea atomii dintr-o bilă de oțel care nu se află sub influența luminii?
2) Ce viteze pot avea atomii dintr-o bilă de oțel care se află tot timpul sub influența luminii?

Despre atomi poti spune doar ca au viteza de oscilatie, adica de vibratie, deoarece sunt legati in microstructuri cristaline. Frecventa acestor vibratii depinde de temperatura mediului in care se afla. Aceasta vibratie mai poarta numele de agitatie termica.
Fotonii nu orbiteaza in jurul particulei, ci particula se lasa purtata de foton intr-o vibratie continua pana la modificarea starii energetice a acesteia, adica pana emite sau absoarbe alti fotoni. Dimensional fotonul este cu mult mai mare decat particula, fiindca este determinat de lungimea de unda ce il caracterizeaza. Astfel daca dimensiunile electronului sunt de ordinul 10^-15m; lungimea de unda a razelor X este de 10^-10m, iar a radiatiei termice este de 10^-5m.

Dificila problema.
Am urmarit putin raspunsurile si banuiesc ca nu au fost ce ai sperat tu

Presupunand ca se intampla ce zici tu, adica sa plece caldura de la bila calda la cea rece (desi pleaca de la ambele, putin din caldura celei calde ajungand temporar la cea rece), masa energiei mutate de la bila calda la cea rece determina mutarea pozitiei bilelor fata de pozitia initiala in timp ce centrul de masa ramane pe loc (daca excludem influenta gravitatiei bilelor asupra fotonilor termici).
Lucrul mecanic exista doar daca se consuma, asa ca nu cred ca putem vorbi de efectuarea unui lucru mecanic aici.
Ai putea sa consideri ca agitatia termica a atomilor din bila calda efectueaza un lucru mecanic asupra miscarii termice a atomilor din bila rece da' e cam trasa de par varianta asta.
Acceleratia... Pai daca pozitia centrului de masa nu se schimba, atunci putem vorbi doar de o acceleratie aparenta a conturului bilelor (e ca si cum te deplasezi intr-o barca pe apa). Iar aceasta acceleratie aparenta este in relatie cu modificarea vitezei de transfer a energiei (masei?) termice. Adica e maxima la inceput si scade spre egalizarea temperaturilor bilelor. Iar aceasta acceleratie aparenta maxima este legata de viteza (initiala maxima) de transfer a energiei termice (presupunem ca le tineai fixe inainte de a le masura deplasarea).

Cat despre varianta rotatiei lor in jurul centrului de masa comun, bila care se raceste va avea o raza mai mare a rotatiei decat la inceput si cea care se incalzeste va cobori putin spre centrul de masa. In cele din urma, ajung ambele reci si.... depinde cum ai considerat masa egala a bilelor. Era egala la aceeasi temperatura sau era egala la temperaturile diferite initiale ? Daca-s egale la temperatura egala, vor avea aceeasi distanta fata de centrul de masa. Daca nu, si devin egal de reci, evident ca cea mai usoara (adica cea mai calda de la inceput) va fi un pic mai departe de centrul de masa comun.

Hai ca m-am spart in figuri destul, problema este putin cam imprastiata si interpretabila. Sper ca am surprins totusi cateva aspecte, cat macar pentru o definire mai precisa a problemei (in caz ca o fi vreo problema interesanta la mijloc)

ps - observatia mea cu fotonii vs. gravitatia bilelor probabil ca suna ca o injuratura in biserica da' avand experienta problemei cu fotonul care trece printr-o sfera de masa M (pusa de mine si pe aici pe forum), pot spune ca este o situatie mai ciudata care necesita o atentie deosebita la interpretare; intre timp am ajuns la niste paradoxuri pe care le analizez si imi pare rau ca nu sunt mai inteligent ca sa rezolv mai repede treaba; ca idee, o posibila interpretare ar cuprinde crearea universului din nimic (yeah, crazy stuff)

Da, în fârșit, un răspuns mai adecvat, mai bine direcționat. Doar că trebuie să(-ți) răspunzi la întrebarea:

Dacă Soarele ar fi singur, ar mai pierde energie? Dacă bilele ar fi singure (așa cum s-a presupus în problemă), s-ar mai răci sistemul lor?

Corpurile care emit extrem de multi fotoni sunt incandescente doar la suprafata si sunt cunoscute sub numele de stele arzatoare luminoase si apoi stele pulsatorii. Interesant ca temperatura spectrala de culoare de emisie a celor incandescente, indiferent de masa si dimensiunea lor, este la toate cam de 6000 grade C +/- 500 (oare de ce ?). Cele pulsatorii pot avea o gama foarte larga de frecvente, inclusiv gama radio pana la gama, dar atentie, sunt monocrome..
Nu se cunoaste mecanismul modificarii fortei gravitationale a stelelor odata cu transformarile ei in pitica alba, rosie, etc.  Curios ca isi schimba enorm masa gravitationala si inca fff rapid si anume creste de sute de ori pe masura ce se raceste.  Ca urmare odata cu colapsarea stelei, aceasta atrage in ea toate planetele din apropiere. Informatii de acest gen gasiti si intro carte veche aparuta la noi despre astronomie, scrisa parca de R.I.Campeanu "Incursiune intrun Univers posibil" la Ed. Dacia. si mai ales aici: Vasile Ureche = "Universul" vol I si II. Spre binele vostru, va recomand sa dati atentie acestor afirmatii si sa ganditi cauzele. Mai e de gandit un fapt si anume ca aici pe Pamant acum peste 65 milioane de ani totul era mult mai mare, mai gigantic.  Absolut toate plantele si animalele erau de cateva ori mai mari, din cauza ca era o gravitatie mult mai mica.  Lemnul era mai spongios si deci mai usor decat cel de azi.  La fel si oasele animalelor erau mai spongioase, incat multe animale mari puteau zbura. Dupa ce a cazut meteoritul, au cazut toti copacii inalti si au murit animalele datorita greutatii mult mai mari brusc aparute.  Cu timpul putinele animale mai mici plus cele marine ce au supravietuit s-au adaptat si s-au intarit. Gravitatia a fost adusa de acel meteorit, care a lovit in Golful Mexic si a ajuns pana in centrul Pamantului.
https://www.okazii.ro/dezvoltarea-conceptilor-despre-univers-i-g-perel-a136644339?icid=CS44.P.VZ.SimilareAltiVanzatori&ibid=pp_activ[136644339]
https://www.okazii.ro/radu-i-campeanu-incursiune-intr-un-univers-posibil-a173760315
https://www.printrecarti.ro/81690-vasile-ureche-universul-2-volume.html
Mai ganditi-va la inca un aspect si anume la efectul de respingere creat de jeturile puternice de fotoni.  Ar insemna ca aceastea sa invinga chiar si fortele gravitationale.
P.S.  Maestre Fondator, poti da oricat cu rosu, semn de nemultumire si dispret fata de stiinta adevarata, ca tot nu o sa-ti dau vreodata asemenea explicatii-dezvaluiri.  Asa ca oftica-te si fa in continuare ce faci. Adica forumul terci. Poti deschide o noua tema, "Trei corpuri cu temperaturi diferite aflate in miscare tensoriala pe o directie curbilinie".

Abel Cavaşi a scris:Dacă Soarele ar fi singur, ar mai pierde energie?

As zice ca da.
Ar fi doua situatii aici:
1. Universul este infinit => fotonii se duc spre infinit/nicaieri si se imprastie pana cand ramane cate un foton singur in universul lui vizibil; soarele i-a pierdut pe toti definitiv
2. Universul este finit => fotonii se vor intoarce inapoi candva, soarele (ce a mai ramas din el) se va incalzi de la ei si apoi se va raci iarasi pentru urmatoarele miliarde de ani (depinde cat e de mare acest univers)

Abel Cavaşi a scris:Dacă bilele ar fi singure (așa cum s-a presupus în problemă), s-ar mai răci sistemul lor?

Cea mai mare parte a timpului ar fi reci, exceptie intoarcerea fotonilor in cazul universului finit (la dimensiunile cunoscute de noi acum, ar fi reci pentru 2 * 13.ceva miliarde ani, apoi calde o ora or smth si apoi iara reci).

Cand ma gandesc la problema asta ma ia cu ameteli
Zici ca merg pe sarma in intuneric bezna

virgil a scris:Despre atomi poti spune doar ca au viteza de oscilatie, adica de vibratie, deoarece sunt legati in microstructuri cristaline. Frecventa acestor vibratii depinde de temperatura mediului in care se afla. Aceasta vibratie mai poarta numele de agitatie termica.
Fotonii nu orbiteaza in jurul particulei, ci particula se lasa purtata de foton intr-o vibratie continua pana la modificarea starii energetice a acesteia, adica pana emite sau absoarbe alti fotoni. Dimensional fotonul este cu mult mai mare decat particula, fiindca este determinat de lungimea de unda ce il caracterizeaza. Astfel daca dimensiunile electronului sunt de ordinul 10^-15m; lungimea de unda a razelor X este de 10^-10m, iar a radiatiei termice este de 10^-5m.

Dacă vorbești despre atomii din corpurile solide atunci pare a fi posibil....am să mai cercetez ceea ce afirmi....Ce se întâmplă în lichide sau în gaze?

theMisuser a scris:Dificila problema.Am urmarit putin raspunsurile si banuiesc ca nu au fost ce ai sperat tu :)Presupunand ca se intampla ce zici tu, adica sa plece caldura de la bila calda la cea rece (desi pleaca de la ambele, putin din caldura celei calde ajungand temporar la cea rece), masa energiei mutate de la bila calda la cea rece determina mutarea pozitiei bilelor fata de pozitia initiala in timp ce centrul de masa ramane pe loc (daca excludem influenta gravitatiei bilelor asupra fotonilor termici).

Energia are masă?Câte kilograme are energia?

theMisuser a scris:Lucrul mecanic exista doar daca se consuma, asa ca nu cred ca putem vorbi de efectuarea unui lucru mecanic aici.
Ai putea sa consideri ca agitatia termica a atomilor din bila calda efectueaza un lucru mecanic asupra miscarii termice a atomilor din bila rece da' e cam trasa de par varianta asta.
Acceleratia... Pai daca pozitia centrului de masa nu se schimba, atunci putem vorbi doar de o acceleratie aparenta a conturului bilelor (e ca si cum te deplasezi intr-o barca pe apa). Iar aceasta acceleratie aparenta este in relatie cu  modificarea vitezei de transfer a energiei (masei?) termice. Adica e maxima la inceput si scade spre egalizarea temperaturilor bilelor. Iar aceasta acceleratie aparenta maxima este legata de viteza (initiala maxima) de transfer a energiei termice (presupunem ca le tineai fixe inainte de a le masura deplasarea).

Nu-nțeleg!Ce înseamnă noțiunea de mișcare termică a atomilor unui corp solid?Dacă șistemul în care sea află cele două bile este vidat și închis atunci modul de transmitere a căldurii în corpurile solide este cel prin conducție...Atomii unui corp solid oscilează dar nu se mișcă de la un corp la celălat corp....Dă detalii privind așa zisa accelerație aparentă a conturului bilelor..... Care este viteza de transfer a energiei termice și care este legătura dintre această viteză cu așa zisa accelerație aparentă a conturului bilelor?

theMisuser a scris:Cat despre varianta rotatiei lor in jurul centrului de masa comun, bila care se raceste va avea o raza mai mare a rotatiei decat la inceput si cea care se incalzeste va cobori putin spre centrul de masa. In cele din urma, ajung ambele reci si.... depinde cum ai considerat masa egala a bilelor. Era egala la aceeasi temperatura sau era egala la temperaturile diferite initiale ? Daca-s egale la temperatura egala, vor avea aceeasi distanta fata de centrul de masa. Daca nu, si devin egal de reci, evident ca cea mai usoara (adica cea mai calda de la inceput) va fi un pic mai departe de centrul de masa comun.

Este greșit să considerăm că prin radiația termică a corpului cald către cel mai puțin cald corpului cald i s-ar micșora masa iar corpului mai puțin cald i s-ar mări masa!!!!!!!!!Energia termică emisă sau absorbită se măsoară în kilograme???!!!???

theMisuser a scris: - observatia mea cu fotonii vs. gravitatia bilelor probabil ca suna ca o injuratura in biserica da' avand experienta problemei cu fotonul care trece printr-o sfera de masa M (pusa de mine si pe aici pe forum), pot spune ca este o situatie mai ciudata care necesita o atentie deosebita la interpretare; intre timp am ajuns la niste paradoxuri pe care le analizez si imi pare rau ca nu sunt mai inteligent ca sa rezolv mai repede treaba; ca idee, o posibila interpretare ar cuprinde crearea universului din nimic (yeah, crazy stuff)

Despre ce sferă de masă M vorbești (pusă de tine pe acest forum)?
Sunt foarte interesat să știu ce paradoxuri analizezi?Detaliază ideea creării Universului din nimic....

Orice cuanta de energie transmite un impuls particulei sau entitatii (atom, molcula) tinta.
Adica impulsul este; I=h.niu/c=mc ; deci m=h.niu/c2 ;
De aici rezulta ca energia unei cuante presupune ca este transmisa prin propriul mediu electromagnetic caracterizat de o anumita frecventa ce determina un impuls. Tocmai acel mediu electromagnetic vibrant detine o masa proprie, asa cum un val de apa este o unda, dar are si o masa in miscare cu viteza de propagare a valului. Mai corect ar fi sa asimilam cuanta cu un vortex inelar al unui mediu electromagnetic, ce se roteste in jurul axei dar se si propaga prin spatiul vid. Acest vortex electromagnetic este autoportant, neavand nevoie de alt mediu pentru propagare. La cerculetele de fum din videoclip daca adaugi si o miscare de rotatie, si o masa a fumului, va semana mai bine cu o cuanta de energie.

Dacu a scris:Energia are masă?Câte kilograme are energia?

m=E/(c^2)

Dacu a scris:Nu-nțeleg!Ce înseamnă noțiunea de mișcare termică a atomilor unui corp solid?

Agitatia termica.

Dacu a scris:Dacă șistemul în care sea află cele două bile este vidat și închis atunci modul de transmitere a căldurii în corpurile solide este cel prin conducție...Atomii unui corp solid oscilează dar nu se mișcă de la un corp la celălat corp....

Nu e nevoie sa se deplaseze atomii de la un corp la celalalt, se deplaseaza doar energia lor de miscare.
Cam ca la biliard. Se deplaseaza miscarea/energia si nu bilele (te poti gandi la un trenulet de bile lovit la un capat).

Dacu a scris:Dă detalii privind așa zisa accelerație aparentă a conturului bilelor.....

Am dat. Ca si cum te deplasezi intr-o barca pe apa. Barca se misca (conturul), tu te misti dar practic centrul de masa sta pe loc.
(aproximativ pe loc pt. ca exista si frecari dar conceptul se pastreaza)

Dacu a scris:Care este viteza de transfer a energiei termice și care este legătura dintre această viteză cu așa zisa accelerație aparentă a conturului bilelor?

Energia se deplaseaza de la o bila spre cealalta (mai precis spre centru cumva in timp ce si scade) cum te deplasezi tu in barca pe apa.

Dacu a scris:Este greșit să considerăm că prin radiația termică a corpului cald către cel mai puțin cald corpului cald i s-ar micșora masa iar corpului mai puțin cald i s-ar mări masa!!!!!!!!!

Gresit pentru ca care teorie ?

Dacu a scris:Energia termică emisă sau absorbită se măsoară în kilograme???!!!???

Da.

Dacu a scris:Despre ce sferă de masă M vorbești (pusă de tine pe acest forum)?
Sunt foarte interesat să știu ce paradoxuri analizezi?

https://cercetare.forumgratuit.ro/t2482p300-deplasarea-unei-mase-la-trecerea-unui-foton-printr-o-gaura-prin-ea

Dacu a scris:Detaliază ideea creării Universului din nimic....

Nu. Daca sari la gatul omului pentru teorii curente acceptate fara a pune nimic in loc nici macar nu sunt curios sa aduc in discutie o problema la care inca lucrez.