Reactionless drive - Motor inertial

M-a chinuit talentu' cateva zile de cand am auzit ca vor unii sa testeze EM drive in spatiu si am venit si eu cu o varianta de motor d-asta.



Deci avem o modificare de pozitie D pentru o tura de foton = L*P*(n^2-1)/(m*c).
Pentru X ture, inmultim cu X si avem distanta D = X*L*P*(n^2-1)/(m*c).

L = lungimea mediului incet
n = index refractie mediu incet
m = masa deplasata
c = viteza luminii

Dupa cum se vede, aceasta tehnologie nu modifica momentul masei deplasate. Ii modifica doar pozitia (!!!).
Momentul ramane conservat dar pe noi nu ne intereseaza asta. Pe noi ne intereseaza sa ajungem din punctul A in punctul B, adica sa strabatem o distanta D. Iar pt. asta nu e obligatoriu sa apelam la un moment net. Putem insa sa-l imprumutam de mai multe ori de la un foton

Si acum sa vedem cum am ajuns la formula asta :

Variatia de viteza a masei m data de momentul p al unui foton Dv = p/m.
Distanta D pe care se misca masa m in timpul t este D = v*t  (fata din repaus).

Distanta pe directia inceata Ds = t1*p/m (Ds e de la Slow direction - asa mi-am notat eu)
Adunam momentul castigat de Minkowski n*p -p = (n-1)*p
Distanta castigata de acest moment Dg = t1*(n-1)*p/m (Dg e de la Gained distance)

Distanta pierduta pe intoarcere foton Df = t2*p/m (Df e de la fast distance)

Deplasarea totala pe un ciclu D1 = Ds + Dg - Df = t1*p/m + t1*(n-1)*p/m - t2*p/m => dupa simplificari
D1 = (t1*n - t2)*p/m

t in functie de lungimea mediului lent este
t2 = L/c
t1 = t2*n

=> D1 = (t2*n*n - t2)*p/m => dupa inlocuirea t2 = L/c => D1 = L*p*(n^2-1)/(m*c)

Pentru X ture foton distanta totala D = X*D1.


E clar cum ne deplasam fara sa violam conservarea momentului ?  


Si acum, criticile.

iluminatul fotonic a scris:Dupa cum se vede, aceasta tehnologie nu modifica momentul masei deplasate. Ii modifica doar pozitia (!!!).

ABSOLUT FALS!
Deplasarea fotonica, prin diverse medii de propagare, este obligatoriu elicoidala! (Teorie de Camp Unificat)
Campul "rotoric" ,de deplasare fotonica, isi schimba caracteristicile, acesta DEPINZAND DE MEDIUL DE PROPAGARE!
"Vulpea fotonica" isi schimba "culoarea" dupa cum "evoluaza, in mediu polar sau carpatic"!
Schimbarea "pasului" elicoidal NU ESTE O DEPLASARE ci UN REGLAJ INTERN(sistemic) DE CURGERI OPTIMIZATE!

TRECEREA DE LA O CURGERE OPTIMIZATA LA ALTA...SI INVERS...SE FACE PRIN SCHIMBARE DE GEOMETRODINAMICA! Schimbarea GEOMETRICA(drum/traiectorie) inseamna schimbare in DINAMICA(viteze)!
CONSERVAREA ESTE...CONSERVARE GEOMETRODINAMICA!

theMisuser a scris:Dupa cum se vede, aceasta tehnologie nu modifica momentul masei deplasate. Ii modifica doar pozitia (!!!).

Te referi la impuls? Dar momentul cinetic se mai conservă? Cum menții corpul orientat în spațiu cu atâta precizie?

Abel Cavaşi a scris:Te referi la impuls? Dar momentul cinetic se mai conservă? Cum menții corpul orientat în spațiu cu atâta precizie?

Dpdv al motorului, daca ar fi cuplat absolut rigid cu masa de deplasat am avea impuls zero si moment cinetic conservat iar deplasarea s-ar face sub Planck lenght/foton.
Elasticitatea la transferul momentului elementar (care apare chiar daca luam cel mai dur material posibil pt. ca vorbim de energii elementare extrem de mici) modifica acest aspect insa si dpdv al motorului apar niste pierderi = cu acceleratia masei de deplasat. Si asa s-ar putea spune ca momentul cinetic al navei se modifica. Si energia se consuma in motor.

E inca in lucru analiza completa a sistemului dar cam pe aici ar trebui sa functioneze

Abel Cavaşi a scris:Cum menții corpul orientat în spațiu cu atâta precizie?

Aaaa.... Nu stiu la ce precizie te referi.
Toate elementele din desen sunt in interiorul unei cutii si stau fixe unele fata de altele.

EM drive functioneaza pe principiul urmator.In urma reflexiilor multiple apar in apropierea bazei mari a trunchiului de con puncte unde se insumeaza in faza undele EM generand particule neutre cu masa de repaos de genul neutrinilor cu moment cinetic ce parasesc fara probleme incinta prin baza mare.Deci nu incalca principiile fizicii.

Scopul meu era sa nu paraseasca nimic incinta
Momentele fotonilor se anuleaza toate (emisie, reflexii, absorbtie) DAR cu mediul lent introduc o intarziere intre ciocniri/transferuri pe o directie.
Un fel de... iei un pumn in partea dreapta, te duci 1 metru pe gheata unde iei un pumn in partea stanga urmat imediat de un pumn in partea dreapta. Toti pumnii sunt la fel dar tu te deplasezi pe gheata. In momentul cand iei ultimul pumn ramai pe loc (absorbtia fotonului).

Merge sau nu merge masinaria ?
Daca nu, de ce ?

ps - intarzierea produce un moment Minkowski pe aceeasi directie cu deplasarea; ciudatele cai ale fizicii...

Poate inteleg eu prost si superficial schita ta, dar avand o sursa de
lumina cum este Soarele, se poate realiza o nava cosmica pe
principiul corabiilor cu panze, care sa se poata deplasa din A in B.
Vela solara.
Ai facut schita din prima cu note in engleza?
Dece vrei sa se invarteasca?

Pai intentia ar fi sa te poti deplasa in orice directie.
Cat despre notite da, le-am facut in engleza.
Ce sa-i faci, daca pe toate gardurile numa' engleza....

theMisuser a scris:Un fel de... iei un pumn in partea dreapta, te duci 1 metru pe gheata unde iei un pumn in partea stanga urmat imediat de un pumn in partea dreapta. Toti pumnii sunt la fel dar tu te deplasezi pe gheata.

Acțiunea și reacțiunea...
În cel mai fericit caz cred că s-ar putea obține doar o mișcare oscilatorie dacă fenomenul se produce într-o incintă închisă, dar apare totuși conservarea impulsului și energiei care nu permite un câștig de energie cinetică fără acțiune exterioară.
Cred eu.

Sa intelegem ca punctul P si cele 4 oglinzi se afla pe "motor"?
Incinta de jos(T2), poate lipsi ?

Am facut un desen mai detaliat, poate e mai clar din el.
(ma gandesc sa postez si pe un forum de fizica in lb engleza)
Toate elementele sunt intr-o cutie inchisa.

Incinta cu T2 face parte din functionarea sistemului. Sigur, se poate sari problema si sa ramana cu doar 3 oglinzi, ba chiar si cu 2 oglinzi si o intrare/iesire mai jmechera din mediul lent dar am ales varianta asta de prezentare pentru a fi mai usor de analizat ce anume ar trebui sa se intample acolo (si la partea de socoteli e mai usor asa).

curiosul a scris:Acțiunea și reacțiunea...
În cel mai fericit caz cred că s-ar putea obține doar o mișcare oscilatorie dacă fenomenul se produce într-o incintă închisă, dar apare totuși conservarea impulsului și energiei care nu permite un câștig de energie cinetică fără acțiune exterioară.
Cred eu.

In mod normal asa ar trebui sa fie. Dar am pus acolo si traseul ala de intarziere a "loviturii" pe directia stanga-dreapta.
Asta ar insemna ca momentul spre dreapta este urmat de momentul spre stanga la un timp mai mic decat invers.
Intre cele 2 momente nefiind un timp egal, cutia ar trebui sa se deplaseze intr-o directie.

In varianta de interpretare pur mecanica nu (prea) functioneaza teoria asta (decat foarte greu si cu multe adaugiri - si nici asa nu cred ca e complet posibil de reprodus fenomenul).
Practic traseul care intarzie momentul dispre stanga spre dreapta genereaza si el un moment spre stanga (ar fi o palma printre restul de pumni, dar e pe directia deplasarii dorite).

Deci pur mecanic nu (prea) cred ca se poate interpreta. Ce face fotonul ala pe traseul lent nu stiu sa aiba corespondent pur mecanic.
(adica nu se poate face cu bile/parghii/roti uateva)

Fotonul nu este "frânat" de mediul mai lent, ci are viteză constantă prin mediu.

TheMisuser a scris:In varianta de interpretare pur mecanica nu (prea) functioneaza teoria asta (decat foarte greu si cu multe adaugiri - si nici asa nu cred ca e complet posibil de reprodus fenomenul).
Practic traseul care intarzie momentul dispre stanga spre dreapta genereaza si el un moment spre stanga (ar fi o palma printre restul de pumni, dar e pe directia deplasarii dorite).

Deci pur mecanic nu (prea) cred ca se poate interpreta. Ce face fotonul ala pe traseul lent nu stiu sa aiba corespondent pur mecanic.
(adica nu se poate face cu bile/parghii/roti uateva)

Motorul are mari sanse sa functioneze , numai daca vei folosi o parghie cuantica de ordinul 0 , asa cum ne-a invatat antecesorul cercetator ISabau(Fie-i tarana usoara ca era om bun).
Atentie, asa cum spui, cu o parghie mecanica de ordin 0 nu va functiona.

Abel Cavaşi a scris:Fotonul nu este "frânat" de mediul mai lent, ci are viteză constantă prin mediu.  

E greu cu exprimarea prin relativitate
E franat la iesire si e accelerat la intrare. Cel putin dpdv al momentului.
La o asemanare cu o bila, are viteza mai mica in mediul lent dar spre deosebire de ea, cand este incetinit momentul este invers.

Ia sa vedem daca asa devine mai clara metoda de functionare
V = W*X*L*(n^2-1) / (m*c^2)

Unde V = viteza de deplasare
W = putere laser in Watts
m = masa nava

Adica practic viteza nu se acumuleaza ci este strict dependenta de puterea laserului.
Daca ai un laser pt. 100km/h si-l pornesti, cei din interior fac toti accident instant

theMisuser a scris:. . . . .
Adica practic viteza nu se acumuleaza ci este strict dependenta de puterea laserului.
Daca ai un laser pt. 100km/h si-l pornesti, cei din interior fac toti accident instant

Mai adanceste cercetarea Misuser, din ce vad eu acolo cu
laserul de la Magurele ai reusi sa topesti montajul acela,
dar nu sa-l clintesti.
Crezi ca o raza laser produce mai muta presiune, deci
impingere sau forta, decat presiunea luminii pe suprafata
incidenta? Iar presiunea cea mai mare se manifesta pe o
suprafata opaca. Daca ai tu alta parere...

virgil_48 a scris:
Crezi ca o raza laser produce mai muta presiune, deci
impingere sau forta, decat presiunea luminii pe suprafata
incidenta?

Nu. Ce zic eu aici e mai ineficient decat aruncarea fotonilor in spatiu.

virgil_48 a scris:
Iar presiunea cea mai mare se manifesta pe o
suprafata opaca. Daca ai tu alta parere...

Practic pe o suprafata reflectorizanta e mai mare presiunea (de 2x chiar)
Iar modul de functionare al acestui sistem nu prea face valida compararea celor 2.. presiuni.
Un foton da un moment pe o suprafata si suprafata/obiectul ramane cu acel moment.
In sistemul meu fotonul doar ne imprumuta un moment pentru o bucata de timp apoi este luat inapoi.

Acest sistem produce o viteza cat timp laserul este in functiune. (ma rog, ar trebui, ca asta-i intrebarea : daca merge sau nu, desi eu cred ca da)
In momentul cand laserul se opreste, viteza intregului ansamblu de care e legat (masa de transportat) devine zero (aproape) instantaneu (microsecunde).

theMisuser a scris:Ia sa vedem daca asa devine mai clara metoda de functionare
V = W*X*L*(n^2-1) / (m*c^2)

Adica practic viteza nu se acumuleaza ci este strict dependenta de puterea laserului.

Putem considera partea "X*L*(n^2-1)" ca fiind o constanta a motorului Km
si formula devine :

V = W*Km / m*c^2

Km e in metri. Pt. un dispozitiv imaginat de mine (cu componente reale preparabile acasa) Km ar fi in jur de 10000.
Viteza V se aplica masei m.
c este viteza luminii.

Presupunand (asa, de amorul artei) ca sistemul functioneaza asa cum zic, are cineva vreo idee despre cum sa transformam aceasta viteza intr-o acceleratie ?

edit - eu ma gandesc la o varianta cu ceva interactiune elastica da' nu m-a lovit inspiratia pana acuma sa-mi dau seama cum

Interesan subiectul numit motor inertial.
V-ati gandit vreodata ca atomul (protonul si neutronul) este un astfel de motor ? Niciodata nu poate sa fie oprit, nucleul se invarte permanent ca un adevarat rotor. Se bazeaza pe energiile punctului zero, care patrund peste tot si sunt infinite si in perpetua transformare. Am scris la plural, deoarece sunt mai multe si se mai numesc energii subcuantice difuze.
Construiti un motor electric care sa imite atomul. Cata energie mecanica va da prin ax afara, tot atata va fi autocompensata in mod automat din mediul subcuantic.  Pe aceasta se bazeaza si generatoarele si motoarele lui Keshe. Si ale celor de dinaintea lui, vezi Tesla, Moray, etc.
Ati auzit vreodata ca s-a oprit un atom din invartit ?
Deosemeni un electron liber se invarte permanent in jurul propriei exa, niciodata nu-i scade viteza si energia sub o anumita limita de Eo= 511.000 eV.
Atunci el are o anumita energie si un anumit moment electric si altul magnetic minimal. Poate ajunde de sute de ori mai mare.
Poate ajunge si mai mic, dar atunci e alta discutie, incepe distrugerea daca mediul nu-i mai este favorabil.
Fortele acestea enigmatice le putem numi fortele inertiale ale mediului.

Deocamdata nu ma preocupa free-energy. Si nici nu-s optimist ca s-ar putea face ceva in directia asta curand.

Cat despre atom ca fiind un fel de motor inertial, posibil, da' el nu consuma energie pt. deplasare. Ce incerc eu sa fac insa cere o gramada de energie pt. foarte putina miscare.

Daca as putea sa recircul energia pierduta in mediul lent ar fi o jmekerie jmekera
Adica fotonii aia pierduti nu dispar, majoritatea lor se absorb in mediul transparent.
Daca as gasi un material care sa fie transparent la o frecventa vizibila si undeva la 1500...2000 grade, eficienta motorului s-ar imbunatatii considerabil.
(am senzatia ca vreau un cristal de Dilitiu - fanii StarTrek-ului tre' sa stie despre ce-i vorba)
Daca ajung cu Km pe la 1 miliard or smth, preferabil peste, motorul asta ar putea avea aplicatii reale.

Eu cred că tot nu iei în calcul ceva.
Acțiunea și reacțiunea...zic eu...

Dar să vedem dacă am înțeles bine.
Recapitulăm.

Ideea, în mare și în funcție de cum am înțeles-o eu, este următoarea și te rog să mă corectezi dacă greșesc.

Presupunem într-o incintă închisă două medii în care fotonul se deplasează cu viteză diferită, în funcție de proprietățile mediului.
Pereții incintei reflectă fotonii, iar principiul în sine este faptul că trecând prin medii diferite fotonii se vor deplasa cu viteze diferite și vor lovii pereții incintei cu viteze diferite.

Considerând că presiunea exercitată de fotoni asupra pereților este mai mare dacă viteza lor este mai mare, separând în interiorul incintei mediile care modifică viteza fotonilor ar însemna că pe doi pereți opuși am putea exercita o presiune diferită, ceea ce ar implica într-un final deplasarea incintei spre direcția peretelui spre care fotonii lovesc cu o viteză mai mare.

Bun...până aici schema logica este bună, dacă am înțeles eu bine și corect ceea ce vrei tu să susții.

Dar în această schemă logică nu este luat în calcul faptul că... fotonii exercită și o presiune asupra mediului propriu-zis.

Când fotonii trec din mediul din care se deplasează mai repede în mediul în care se deplasează mai lent, aceștia produc o presiune pe direcția și sensul mișcării și în acel mediu care se transmite ulterior peretelui respectiv.

Aplicând principiul acțiunii și reacțiunii ceea ce poți obține într-un final, în cel mai fericit caz, este o mișcare oscilatorie a incintei și nu o deplasare a acesteia spre sensul de mișcare a fotonilor spre mediul ce le permite o mișcare mai rapidă.

Sper că înțelegi ce vreau să spun.

Cred ca raza de lumina cand patrunde in mediul dens sufera o franare, deci actioneaza cu un impuls asupra mediului in sensul deplasarii, iar cand iese din mediu, sufera o accelerare, adica actioneaza cu acelasi impuls pe peretele de iesire, in sens invers deplasarii. Rezultanta celor doua impulsuri este zero. Mai simplu, o masina cand franeaza te baga in volan, iar cand accelereaza te baga in scaun, rezultanta e nula.

theMisuser a scris:
Un foton da un moment pe o suprafata si suprafata/obiectul ramane cu acel moment.
In sistemul meu fotonul doar ne imprumuta un moment pentru o bucata de timp apoi este luat inapoi.

Eu nu inteleg dece consideri tu importanta marimea moment,
când in problema(montajul) ta este esentiala marimea impuls.
Ca sa se poata deplasa este nevoie de un impuls.
Daca fotonul atinge suprafata in dreptul centrului ei de masa,
ce moment mai produce?

Ma bucur ca cineva incearca sa inteleaga cum merge la modul intim acest sistem.

curiosul a scris:
Recapitulăm.

Ideea, în mare și în funcție de cum am înțeles-o eu, este următoarea și te rog să mă corectezi dacă greșesc.

Presupunem într-o incintă închisă două medii în care fotonul se deplasează cu viteză diferită, în funcție de proprietățile mediului.
Pereții incintei reflectă fotonii, iar principiul în sine este faptul că trecând prin medii diferite fotonii se vor  deplasa cu viteze diferite și vor lovii pereții incintei cu viteze diferite. cu o intarziere diferita.

Considerând că presiunea exercitată pozitia modoficata de fotoni asupra pereților este mai mare dacă viteza intarzierea lor este mai mare, separând în interiorul incintei mediile care modifică viteza fotonilor ar însemna că pe doi pereți opuși am putea exercita o presiune deplasare diferită, ceea ce ar implica într-un final deplasarea incintei spre impotriva direcția peretelui spre care fotonii lovesc cu o viteză intarziere mai mare.

Bun...până aici schema logica este bună, dacă am înțeles eu bine și corect ceea ce vrei tu să susții.

Dar în această schemă logică nu este luat în calcul faptul că... fotonii exercită și o presiune asupra mediului propriu-zis.
Am luat. In primul mesaj am scris :

Adunam momentul castigat de Minkowski n*p -p = (n-1)*p

Când fotonii trec din mediul din care se deplasează mai repede în mediul în care se deplasează mai lent, aceștia produc o presiune un moment pe direcția și sensul invers mișcării și în acel mediu care se transmite ulterior peretelui respectiv intregului ansamblu/cutiei etanse.

Aplicând principiul acțiunii și reacțiunii ceea ce poți obține într-un final, în cel mai fericit caz, este o mișcare oscilatorie a incintei și nu o deplasare a acesteia spre sensul de mișcare a fotonilor spre mediul ce le permite o mișcare mai rapidă.
Iar modificand timpul unui brat/sens al oscilatiei obtinem o deplasare neta.

Sper că înțelegi ce vreau să spun.
Si eu

virgil a scris:Cred ca raza de lumina cand patrunde in mediul dens sufera o franare, deci actioneaza cu un impuls asupra mediului in sensul deplasarii, iar cand iese din mediu, sufera o accelerare, adica actioneaza cu acelasi impuls pe peretele de iesire, in sens invers deplasarii. Rezultanta celor doua impulsuri este zero. Mai simplu, o masina cand franeaza te baga in volan, iar cand accelereaza te baga in scaun, rezultanta e nula.

Intr-o varianta clasica de interpretare, asa e. Pentru acest motiv spun ca nu se poate executa cu bile acest sistem.
Intr-o varianta relativista, momentul este exact invers.
De studiat : https://en.wikipedia.org/wiki/Abraham%E2%80%93Minkowski_controversy
In perioada facerii sistemului, pana sa aflu' de Minkovski, am considerat situatia urmatoare :
O planeta cu gaura prin ea (am ales-o cu forma de covrig) si un foton care trece prin gaura covrigului.
Vine photonul din spatiu cu viteza... c, este accelerat de planeta si ii creste momentul/energia (ca viteza n-are cum), trece prin planeta si este incetinit (ii scade momentul/energia) pana la valoarea initiala. In apropierea planetei campul gravitational este mai mare iar viteza c (locala) este mai mica decat in spatiu liber. In concluzie avem o accelerare (adica marire de energie/moment) care produce o intarziere.
Cu o bila nu cred ca se poate face asa ceva (daca stie cineva cum s-ar putea face poate ma lumineaza si pe mine).

virgil_48 a scris:
Eu nu inteleg dece consideri tu importanta marimea moment,
când in problema(montajul) ta este esentiala marimea impuls.

Mi s-a parut mai simpla analiza apeland la momente.

virgil_48 a scris:
Ca sa se poata deplasa este nevoie de un impuls.

Sau de un moment
Sigur, se poate analiza problema si cu impulsuri doar ca e o complicatie suplimentara.

virgil_48 a scris:
Daca fotonul atinge suprafata in dreptul centrului ei de masa,
ce moment mai produce?

Produce un moment maxim pe directia lui.
Daca e prin alta parte, se va transforma o parte din moment in miscare de rotire.

virgil a scris:Cred ca raza de lumina cand patrunde in mediul dens sufera o franare, deci actioneaza cu un impuls asupra mediului in sensul deplasarii, iar cand iese din mediu, sufera o accelerare, adica actioneaza cu acelasi impuls pe peretele de iesire, in sens invers deplasarii. Rezultanta celor doua impulsuri este zero. Mai simplu, o masina cand franeaza te baga in volan, iar cand accelereaza te baga in scaun, rezultanta e nula.

A, ca am uitat in primul rapuns, cu planeta covrig.
Planeta va primi si ea un moment, pe directia inversa de deplasare a fotonului (planeta este atrasa de catre foton) iar la plecarea fotonului primeste iar un moment dar de data asta pe directia inversa fata de apropiere, pana se opreste.
Pe ansamblu, planeta este deplasata un pic inspre directia din care vine fotonul.

Am putea sa consideram planeta ca un magnet si fotonul ca o bila.
Vine bila, se atrage cu magnetul, magnetul vine inspre bila la sosire si merge inapoi dupa trecerea bilei de magnet.
DAR. In aceasta varianta clasica, bila primeste o viteza si ajunge mai repede la destinatie. Iar magnetul merge un pic inapoi.
In varianta cu fotonul, magnetul merge tot inapoi un pic dar fotonul ajunge mai tarziu la destinatie (viteza fotonului scade in camp gravitational).

Impulsul/momentul dat/cedat mediului/magnetului/planetei covirg este cu siguranta zero dupa trecerea bilei/fotonului pe langa insa deplasarea mediului lent nu e zero.

Am omis un cuvant.

curiosul a scris:Eu cred că tot nu iei în calcul ceva.
Când fotonii trec din mediul din care se deplasează mai repede în mediul în care se deplasează mai lent, aceștia produc o presiune un moment temporar pe direcția și sensul invers mișcării și în acel mediu care se transmite ulterior peretelui respectiv integului ansamblu/cutiei etanse.

Acel "temporar" e important. Timpul lui cumulat cu momentul lui este egal cu o deplasare.