Eterul, eterul

Scris de **negativ** Mier 05 Apr 2017, 08:57

Rezumarea primului mesaj :

Topic creat automat din https://cercetare.forumgratuit.ro/t130p990-eterul-eterul#82847

Pentru mm : Cred ca nici tu nu poti fi de acord cu abordarea asta heirupista si eterogena pe care o propui amestecând tot felul de notiuni, fara sa stii de la ce capat pornesti.
Chestia asta cu detronatul teoriilor sau întâietatea lor, e o copilarie.
"Impasul acesta major pare sa se datoreze, si aceasta e parerea mea, neincluderii in Fizica "materialista" si a elementelor imateriale, impas ce ar putea fi depasit prin reconsiderarea eterului imaterial in stiinta. De altfel, fizicienii l-au introdus deja sub alte denumiri (branduri) precum vidul, energia, timpul, unda, functia de unda, etc. Reincluderea eterului in Fizica ar putea fi o sansa."
Aici esti aproape de adevar.

Scris de mm Vin 07 Iun 2019, 12:01

. Nu am intalnit in materialele indicate mai sus, referiri la vreo constanta gravitationala (diferrita de la un subspatiu la altul). Eventual, ar putea fi dedusa din valorile "razei corpurilor care orbiteaza in jurul nucleului" ?
. Nu ma intereseaza valoarea constantelor gravitationale ci numai raportul lor (doua succesive). Nu cred ca pot deduce din "Tabel..." si "Studiu..." ceea ce ma intereseaza si de aceea te-am intrebat.

Scris de **virgil** Vin 07 Iun 2019, 15:11

mm a scris:. Nu am intalnit in materialele indicate mai sus, referiri la vreo constanta gravitationala (diferrita de la un subspatiu la altul). Eventual, ar putea fi dedusa din valorile "razei corpurilor care orbiteaza in jurul nucleului" ?
. Nu ma intereseaza valoarea constantelor gravitationale ci numai raportul lor (doua succesive). Nu cred ca pot deduce din "Tabel..." si "Studiu..." ceea ce ma intereseaza si de aceea te-am intrebat.

Constanta gravitationala sau mai corect constanta masica pentru ca exista si in microcosmos, difera doar intre microcosmos si macrocosmos.
Asa cum in macrocosmos exista constanta gravitationala, in microcosmos exista o constanta masica. Si asa cum in microcosmos exista permitivitatea vidului, si in macrocosmos exista o astfel de constanta, care intr-adevar difera de la o clasa de sisteme la alta.

Scris de **eugen** Sam 27 Iul 2019, 14:06

Se poate colecta energie din eter?

Daca eterul este un mediu energetic asa cum se poate demonstra pe topicul Maxwell ( Postarea ”Miu zero”), ne putem intreba : se poate colecta din aceasta energie?

Scris de **scanteitudorel** Sam 27 Iul 2019, 17:55

eugen a scris:Se poate colecta energie din eter?

Daca eterul este un mediu energetic asa cum se poate demonstra pe topicul Maxwell ( Postarea ”Miu zero”), ne putem intreba : se poate colecta din aceasta energie?

Cum defineste Maxwell notiunea de eter ?
ETÉR s. v. aer, atmosferă, cer, slavă, spațiu, văzduh, zări.
Din aer aflat sub presiune se poate obtine energie ? Stim foarte bine ca moleculele de aer aflate sub presiune genereaza o anumita vibratie . Daca vom gasi modelul fizic pentru captarea acestor vibratii , obtinem energie din mediul respectiv . Consider ca starea de normalitate in mediul in care noi traim , atunci cand temperatura aerului este de 25 de grade si presiunea de 0, 765Bari exista foarte multa energie .

Scris de **scanteitudorel** Sam 27 Iul 2019, 19:56

eugen a scris:Se poate colecta energie din eter?

Daca eterul este un mediu energetic asa cum se poate demonstra pe topicul Maxwell ( Postarea ”Miu zero”), ne putem intreba : se poate colecta din aceasta energie?

Acum am inteles si intrebarea pusa de tine . Daca consideram ca eterul reprezinta vidul absolut , atunci acesta nu are de unde sa aiba energie . Unde nu exista , ce sa colectam ?

Scris de **eugen** Sam 27 Iul 2019, 23:36

Tocmai am aratat ca semnificatia permeabilitatii magnetice a vidului poate semnifica un flux de energie
magnetica locala, specifica eterului, declarat oficial vid...

Scris de **gafiteanu** Dum 28 Iul 2019, 03:52

Vidul sau eterul e ultra-plin de energie, dar nu are nici un efect, ca se contrariaza aceasta enorma energie. Daca ar fi un flux adica un vector, alta treaba. Permeabilitatea este o cantitate scalara, nu un vector. Ai dracului cuvintele astea doua, ce semnifica cam acelasi lucru, permeabilitatea si permitivitatea.
Permeabilitatea arata cum se incordeaza mediul in jurul unui curent (real de conductie sau "de deplasare" in cazul condensatoarelor si ce valoare energetica are acest mediu incordat. Altfel spus, cam ce valoare energetica am bagat intrun resort de ceas cand l-am incordat. Dupa ce incepe sa treaca curentul, nu se mai consuma nimic suplimentar pt magnetizarea mediului. Mediul se magnetizeaza energetic exact cu valoarea curentului la patrat inmultita cu inductanta firului Em=LI^2. In timp ramane constanta energia.
Permitivitatea este tot o marime scalara si da raspunsul la propagarea curentului sau campului electric, adica strict pe traseul campului sau al firului (nu inconjurator ca in cazul magnetismului.). Arata cat de usor se pot deplasa sarcinile sau campul electric intre doua puncte cu potential diferit. E mai greu de explicat ce este mediul permitiv electric. In cazul campului electric care se intinde spre infinit, apare o surpriza-curiozitate, energia rezulta ca ar fi infinita. Campul s-ar umple cu "permitivitati" pana la marginile Universului..
In cazul super-conductivitatii, va las pe voi sa va mirati cat este permitivitatea. Si va mai spun ceva incredibil, ca vidul este cel mai bun super-conductor, este chiar perfect.

Scris de **virgil** Dum 28 Iul 2019, 08:26

Campul se intinde spre infinit, numai atunci cand nu se inchide intr-o particula din apropiere. Campul electric in lipsa unui corp de proba, poate fi considerat ca nu exista, sau ca se intinde la infinit, nimeni nu poate spune altceva. Liniile de forta ale campului pot fi puse in evidenta numai in prezenta corpului de proba, in afara acestuia raman doar presupunerile. Eterul, eterul - Pagina 24 Image122

Scris de **gafiteanu** Dum 28 Iul 2019, 08:57

Teoetic se poate calcula si campul electric si cel magnetic al unei sarcini in miscare chiar si la distanta de un miliard ani lumina. Si sigur va exista chiar si pana acolo, dar ii trebuie campului un miliard de ani sa ajunga. Teoria este corecta, dar practica nu o poate satisface din lipsa de timp.
In spatiul nostru se regasesc in trecere particole ale evenimentelor ce s-au petrecut in tot timpul trecut. Si chiar cand trageti un partz, acesta va lasa urme permanent in tot viitorul. Ca sa nu mai amintesc ca noi acum inspiram toate partzurile care s-au tras dea lungul istoriei.
Acesta este ETERUL domnilor.

Scris de **scanteitudorel** Dum 28 Iul 2019, 12:27

gafiteanu a scris: In cazul super-conductivitatii, va las pe voi sa va mirati cat este permitivitatea. Si va mai spun ceva incredibil, ca vidul este cel mai bun super-conductor, este chiar perfect

Normal , daca nu se face schimb de energie .

scanteitudorel a scris:
Asa i-am scris lui eugen :
Daca miu este zero inseamna ca in mediul respectiv liniile magnetice nu cedeaza absolut deloc energie mediului. Nu avem reluctanta in acest caz , iar situatia poate fi asemanata cu superconductibilitatea unde rezistenta electrica se apropie de zero.

Sunt situatiile asemanatoare ? Eu zic ca da . Doar cei doi termeni , ( permitavitate si permeabilitate ) , difera .
De unde rezistenta electrica in vid ? Cine sa franeze deplasarea electronilor ?

Scris de **negativ** Dum 28 Iul 2019, 12:58

virgil a scris:....Campul electric in lipsa unui corp de proba, poate fi considerat ca nu exista, sau ca se intinde la infinit, nimeni nu poate spune altceva...

Uite ca eu pot spune altceva, adica faptul ca nici un câmp generat de o particula sau corp nu este infinit si chiar pot demonstra asta prin rezolvarea problemei teoretice a limitelor, care rezolva si presupusul paradox al "trompetei lui Gabriel", explicatia data aici, nefiind satisfacatoare, ci un artificiu de calcul neargumentat, care oricum nu lamureste problema.
Lipsa unui corp de proba (evocata aiurea de teoreticieni "mai catolici decât Papa") nu înseamna inexistenta câmpului, ci doar imposibilitatea evidentierii lui.

Scris de **scanteitudorel** Lun 29 Iul 2019, 06:48

negativ a scris:
virgil a scris:....Campul electric in lipsa unui corp de proba, poate fi considerat ca nu exista, sau ca se intinde la infinit, nimeni nu poate spune altceva...
Uite ca eu pot spune altceva, adica faptul ca nici un câmp generat de o particula sau corp nu este infinit si chiar pot demonstra asta prin rezolvarea problemei teoretice a limitelor, care rezolva si presupusul paradox al "trompetei lui Gabriel", explicatia data aici, nefiind satisfacatoare, ci un artificiu de calcul neargumentat, care oricum nu lamureste problema.
Lipsa unui corp de proba (evocata aiurea de teoreticieni "mai catolici decât Papa") nu înseamna inexistenta câmpului, ci doar imposibilitatea evidentierii lui.

,, Gand in gand cu bucurie " Sunt de acord cu ce ai scris .

Scris de **negativ** Lun 29 Iul 2019, 06:57

scanteitudorel a scris:
negativ a scris:
virgil a scris:....Campul electric in lipsa unui corp de proba, poate fi considerat ca nu exista, sau ca se intinde la infinit, nimeni nu poate spune altceva...
Uite ca eu pot spune altceva, adica faptul ca nici un câmp generat de o particula sau corp nu este infinit si chiar pot demonstra asta prin rezolvarea problemei teoretice a limitelor, care rezolva si presupusul paradox al "trompetei lui Gabriel", explicatia data aici, nefiind satisfacatoare, ci un artificiu de calcul neargumentat, care oricum nu lamureste problema.
Lipsa unui corp de proba (evocata aiurea de teoreticieni "mai catolici decât Papa") nu înseamna inexistenta câmpului, ci doar imposibilitatea evidentierii lui.
,, Gand in gand cu bucurie " Sunt de acord cu ce ai scris .

Si cum justifici Tudorele faptul ca esti de acord ? Trebuie sa ai o logica bazata pe ceea ce se stie, nu doar intuitia. Apoi arati ce este gresit.

Scris de mm Lun 29 Iul 2019, 21:56

Daca eterul este un mediu energetic asa cum se poate demonstra pe topicul Maxwell ( Postarea ”Miu zero”), ne putem intreba : se poate colecta din aceasta energie?

Da, insa, dupa cum ne atrage atentia Mishin, procesul de extractie este blocat de "bariera eterica" ce se "instaleaza" aproape instantaneu in jurul fiecarui corp sau proces eteric.

. F buna precizarea lui virgil, precum ca fluxul (sau campul, ca-i totuna) nu se intinde la infinit ci doar pana la corpul de proba. E posibil, in acelasi timp, sa fie posibila si "propagarea" pana la limitele Universului (deci nu pana la infinit - care e o inventie teoretica de mate) dar - probabil - pentru "procese eterice" din cele mai fine, produse de rotirea Universului, procese apartinatoare Matrioshkai Maxima (subspatiul Universal, ca sa dam o denumire). Deci cu o lungime de unda (maxima) egala cu diametrul Universului.

Scris de **scanteitudorel** Mar 30 Iul 2019, 06:06

mm a scris: F buna precizarea lui virgil, precum ca fluxul (sau campul, ca-i totuna) nu se intinde la infinit ci doar pana la corpul de proba.

Asta a scris virgil

virgil a scris: Campul se intinde spre infinit, numai atunci cand nu se inchide intr-o particula din apropiere

mm a scris: E posibil, in acelasi timp, sa fie posibila si "propagarea" pana la limitele Universului

Nu este posibil .
Fiecare linie de camp are o anumita energie interna . Aceste linii inconjoara corpul . Intensitatea energetica si numarul acestor linii depinde de energia interna a corpului generator . Cat de mare poate fi aceasta energie interna astfel incat liniile / fluxul / campul , sa se extinda asa de mult in spatiul inconjurator ? Nici daca ar fi alcatuit din antimaterie , corpul nu ar genera atata energie in exterior , astfel ca aceasta se extinda catre infinit . Toate au o limita de extindere si aceasta limita depinde de limita pana la care corpul poate suporta energia sa interna .

Scris de **scanteitudorel** Mar 30 Iul 2019, 06:50

negativ a scris: Si cum justifici Tudorele faptul ca esti de acord ? Trebuie sa ai o logica bazata pe ceea ce se stie, nu doar intuitia. Apoi arati ce este gresit.

Citeste ce am scris in postarea de mai sus .

Scris de **virgil** Mar 30 Iul 2019, 17:51

Daca luam in calcul campul electric al unui electron care are o sarcina fixa si afirmam ca se intinde la infinit, (stiind ca orice numar impartit la infinit da zero) inseamna ca prezenta campului la o distanta infinita este zero. Deci orice camp poate sa acopere o distanta finita. Si in definitia unui gaz se spune ca umple orice volum, dar de exemplu vaporii de apa din nori, dau nastere la volume mai mult sau mai putin masurabile si vizibile ale norilor. cam asa este si cu campul care se intinde la infinit.

Scris de **scanteitudorel** Mar 30 Iul 2019, 17:59

virgil a scris: Deci orice camp poate sa acopere o distanta finita.

Asa ,DA .

Scris de **negativ** Mier 31 Iul 2019, 07:55

virgil a scris: Deci orice camp poate sa acopere o distanta finita.

Ideea e sa demonstrezi acum teoretic si prin calcul cât de mare este acea distanta finita. La modul general ea ar trebui sa fie de genul e^x, unde x este marimea sarcinii si e numarul sarcinilor. Pentru sarcina electrica ar trebui sa fie mai mare decât cea gravitationala. Deocamdata nu am verificat.

Scris de **virgil** Mier 31 Iul 2019, 18:16

negativ a scris:
virgil a scris: Deci orice camp poate sa acopere o distanta finita.
Ideea e sa demonstrezi acum teoretic si prin calcul cât de mare este acea distanta finita. La modul general ea ar trebui sa fie de genul e^x, unde x este marimea sarcinii si e numarul sarcinilor. Pentru sarcina electrica ar trebui sa fie mai mare decât cea gravitationala. Deocamdata nu am verificat.

Daca ma gandesc la atomii unui gaz ionizat, cred ca distanta de interactiune este de ordinul a catorva raze atomice. Spun asta pentru ca si un gaz ionizat formeaza un nor mai mult sau mai putin compact.
Daca acest gaz ionizat este supus intr-un camp electric sigur ca interactiunea se face intre cele doua placi ale campului, dar acest lucru nu dovedeste ca ionul respectiv are un camp nelimitat.

Scris de mm Dum 04 Aug 2019, 11:33

Daca acest gaz ionizat este supus intr-un camp electric sigur ca interactiunea se face intre cele doua placi ale campului, dar acest lucru nu dovedeste ca ionul respectiv are un camp nelimitat.

. Limitat sau Nelimitat depinde, cred eu, de lungimea de unda. Resp. daca ionul ar emite pe o lungime de unda egala cu raza Universului (stim ca nu se poate dar presupunem) atunci radiatia lui ar ajunge pana la marginea Universului.

Scris de **virgil** Dum 04 Aug 2019, 17:56

mm a scris: Daca acest gaz ionizat este supus intr-un camp electric sigur ca interactiunea se face intre cele doua placi ale campului, dar acest lucru nu dovedeste ca ionul respectiv are un camp nelimitat.

. Limitat sau Nelimitat depinde, cred eu, de lungimea de unda. Resp. daca ionul ar emite pe o lungime de unda egala cu raza Universului (stim ca nu se poate dar presupunem) atunci radiatia lui ar ajunge pana la marginea Universului.

Campul este un "dat" si nu presupune o emisie de unde care inseamna de fapt consum de energie.
$Eterul, eterul - Pagina 24 C0256fce8602469320e1d093029baacacf8a2851$ Q- este sarcina electrica care produce campul, si are o valoare fixa.
r - este distanta la care se masoara campul.
Daca imparti o valoare finita la un numar infinit rezultatul este zero. Cu atat mai mult daca acest camp scade cu patratul distantei.

Scris de **virgil** Lun 05 Aug 2019, 08:07

virgil a scris:
mm a scris: Daca acest gaz ionizat este supus intr-un camp electric sigur ca interactiunea se face intre cele doua placi ale campului, dar acest lucru nu dovedeste ca ionul respectiv are un camp nelimitat.

. Limitat sau Nelimitat depinde, cred eu, de lungimea de unda. Resp. daca ionul ar emite pe o lungime de unda egala cu raza Universului (stim ca nu se poate dar presupunem) atunci radiatia lui ar ajunge pana la marginea Universului.
Campul este un "dat" si nu presupune o emisie de unde care inseamna de fapt consum de energie.
$Eterul, eterul - Pagina 24 C0256fce8602469320e1d093029baacacf8a2851$ Q- este sarcina electrica care produce campul, si are o valoare fixa.
r - este distanta la care se masoara campul.
Daca imparti o valoare finita la un numar infinit rezultatul este zero. Cu atat mai mult daca acest camp scade cu patratul distantei.

Daca folosim relatiile de echivalenta ale unitatilor de masura electrice cu cele mecanice, observam ca sarcina este un impuls si se masoara in [kg.m/s], iar epsilon se masoara in [kg/m] deci aflam ca dupa simplificari si cu raza la patrat, rezulta ca E se masoara in [1/s], ceia ce reprezinta o frecventa. Aceasta frecventa scade cu patratul distantei, adica seamana cu un camp caloric, in care frecventa radiatiei calorice scade pe masura departarii de sursa.

Scris de mm Lun 05 Aug 2019, 13:33

. Interesant si la obiect; imi place precizarea. Definirea lui E este una teoretica, propusa. Constatarea campului, adica practic, se face cu corpul de proba, care corp nu apare explicit in formula. Revelator pentru mine este ce ai subliniat - [1/sec]. Aflandu-ma sub influenta mishiniana, consider actualmente ca raza Universului este UNU, unitatea. Ceea ce coincide cu spusele tale, [E] = [1/s], care apare tocmai punand r=1 in relatia campului.
. In mod curent, acceptiunea off este ca raza Universului este infinita, ca se "extinde" catre infinit. Ramane intre noi faptul ca infinitul nu a fost dovedit, masurat, constatat fizic si ca este o "notiune" strict teoretica de sorginte matematica, abstracta prin definitie. Dupa mine, infinit e sinonim cu nedecis, nedeterminare numit de altminteri in mate.

. Inversul este fractiune. De aici frecventa rezulta ca fractiune de timp, timpul putand fi echivalat cu unitatea. In fine, e de meditat aici si ma simt cam depasit... Pana la urma, vad o alta dilema -- distanta e produsul campului sau campul [i]parcurge[i] o distanta (oarecare)?

Scris de **virgil** Lun 05 Aug 2019, 17:28

In referatul meu de mai jos, am gasit ca vidul are o frecventa proprie de 3,1. 10^25 hz. pentru microcosmos si de 6,5.10^5 hz pentru macrocosmos.
https://drive.google.com/open?id=1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4

Scris de mm Mier 07 Aug 2019, 01:49

virgil, interventiile tale sunt f interesante si la obiect facandu-ma sa vad in mod surprinzator si diferit fenomene ce le-am invatat candva (si "automat" preluate). In speta, de ex., frecventa vidului e o dovada ca vidul e un oscilator si e normal sa fie asa. In afara de asta, daca are frecventa de vibratie proprie inseamna ca aceasta e o posibila "unda purtatoare". Un fel de stationara. Surprinzator e faptul ca macrocosmosul adica subspatiul respectiv, are alta frecventa de vibratie. Asta e o descoperire importanta si banuiesc ca poate fi verificata experimental. De altfel, si "viteza luminii" e alta in macrocosmos (dupa cum ai constatat deja).

Scris de **virgil** Mier 07 Aug 2019, 07:27

mm a scris:virgil, interventiile tale sunt f interesante si la obiect facandu-ma sa vad in mod surprinzator si diferit fenomene ce le-am invatat candva (si "automat" preluate). In speta, de ex., frecventa vidului e o dovada ca vidul e un oscilator si e normal sa fie asa. In afara de asta, daca are frecventa de vibratie proprie inseamna ca aceasta e o posibila "unda purtatoare". Un fel de stationara. Surprinzator e faptul ca macrocosmosul adica subspatiul respectiv, are alta frecventa de vibratie. Asta e o descoperire importanta si banuiesc ca poate fi verificata experimental. De altfel, si "viteza luminii" e alta in macrocosmos (dupa cum ai constatat deja).

Spatiul sau vidul din el, este un mediu fix precum un cristal deoarece are o densitate enorma, si fiecare particica a lui oscileaza stationar pe o frecventa foarte mare. Particulele sunt goluri sau plinuri desprinse din acest spatiu ce au alte frecvente de oscilatie proprii legate de dimensiunile lor. Cand o particula si o antiparticula se intalnesc, se contopesc in vid eliberand doar energia din ele sub forma unei cuante, un vartej ce traverseaza spatiul miliarde de ani lumina. Cu cat cauti sa intelegi mai mult, cu atat se nasc mai multe intrebari. Ce sunt campurile electric, magnetic, gravitational? dar fortele tari?

Scris de **virgil** Joi 08 Aug 2019, 22:04

Sa facem un exercitiu de imaginatie, ca sa intelegem mai bine ce este un camp.

De exemplu, intr-un bloc de gheata, avem doua baloane de sticla legate intre ele cu o pompa care pompeaza aerul dintr-un balon in altul la presiune / depresiune mare. Balonul cu presiune mare va exercita asupra ghetii (mediului) o mare presiune, in timp ce gheata va manifesta o mare presiune asupra balonului vidat. Ce se intampla in blocul de gheata, poarta denumirea de camp baric , ceia ce se intampla in mod curent in natura. Acest camp care se produce in exemplul nostru se poate reprezenta matematic prin niste tensori care face tranzitia de la un punct de maxima presiune la un punct de minima presiune si invers.
Acum este momentul sa introducem un postulat ce poate fi imbunatatit; Orice mediu omogen are tendinta sa-si pastreze starea, si reactioneaza asupra cauzelor care il perturba printr-un camp de forte ce are tendinta de a reveni la starea initiala de neutralitate prin fortele campului sau.
Deci tendintele campului vor face ca centrul de maxima presiune sa se suprapuna cu centrul de minima presiune. Ceia ce in atmosfera se realizeaza prin curentii de aer ce pot deveni veritabile furtuni.

Scris de **virgil** Vin 09 Aug 2019, 08:09

Legatura tensoriala intre doua puncte corespondente, unul de maxima presiune si un punct de minima presiune este caracterizata de o marime pe care o denumesc panta liniei de camp. Desi toate punctele de maxima presiune se afla la aceiasi valoare si se afla pe suprafata balonului, iar toate punctele corespondente de minima presiune se afla pe suprafata celuilalt balon, ceia ce face diferenta intre liniile de camp este chiar panta acestora. Valoarea pantei unei linii de camp este data de lungimea traseului acesteia, si de diferenta de nivel de la cele doua capete, iar matematic se reprezinta prin tangenta unghiului de cadere, mai exact prin derivata functiei in punctul considerat.
Eterul, eterul - Pagina 24 Image122

Deci cele mai scurte linii de camp vor avea o panta mai abrupta, spre deosebire de cele mai lungi linii de camp care vor avea o panta mai lina.
Teoretic pe suprafata sferica pot exista o infinitate de linii de camp, dar in realitate numarul lor este limitat in functie de granulatia, ce caracterizeaza corpul care produce campul. Astfel in exemplul nostru este vorba despre distanta dintre doi atomi, sau doua molecule care sufera dilatari sau contractari specifice.
Proprietatea de baza a unei linii de camp consta in tendinta de a ajunge la alungirea minima, daca se poate zero. Aceasta proprietate se traduce prin atragerea celor doua surse complementare pana la contopitea lor, ceia ce genereaza o forta de tip electrostatic sau Newtonian, dupa caz.
In cazul cand cele doua surse au acelasi semn, nefiind complementare, liniile de camp din mediul inconjurator sunt deformate (arcuite) ceia ce determina respingerea si indepartarea surselor.

Scris de mm Sam 10 Aug 2019, 18:17

. Multumesc ca ti-ai facut timp pentru acest raspuns tehnic concret. Da, asa pare sa fie. Insa nu pot sa nu specific, din nou, ca aceasta e o constructie abstracta derulata dupa un singur tip de masurare. Si am spus deja - corpul de proba. Din pdv stiintific nu prea e valabila o constatare experimentala facuta dupa un singur tip de masuratori (desi tehnic se accepta). Invoc aici principiul conform caruia o singurta sursa de informare nu e suficienta. Trebuie mai multe si diferite. La masurari, cu atat mai mult, mai ales daca pe baza lor se construiesc teorii sau notiuni tehnice importante.
. Am facut acesta digresiune doar de amorul argumentarii. Dar e un pdv demn de luat in considerare si ma folosesc de acesta pentru a merge in continuare pe senzatia ca notiunea de "camp", electric, magnetic, de forte, energetic, etc., e o chestie ff aproximativa. In spetza, cuvantul poate ascunde lipsa noastra de cunoastere. In acest moment ma gandesc concret la masuratorile vanturilor eterice de exceptie facute de Mishin si cu aceasta ocazie recunosc ca sunt blocat in intelegerea materialului tradus. Cred ca sufar de oarecare neputinta intelectuala deoarece nu reusesc sa ordonez datele oferite de Mishin. Cred ca si traducerea (tehnica) precisa e in suferinta, o fi aproximat verbal si Mishin acele noi fenomene descoperite de el dar in mod sigur sunt si niste diferente de denumiri intre cele trei-patru limbi folosite la traducere. Ca de ex. cuvintele "spiral", impropriu folosit si de meseriasii romani (dar si de cei rusi), vint sau filet, ca sa nu mai zic de imprecizia cuvantului vartej, vortex, etc.

. M-am plans suficient. Ideea era ca toate notiunile de fizica ar trebui sa fie reexaminate prin prisma "vortexurilor", despre care am permanenta senzatie ca nu au fost studiate de stiinta la modul amanuntit si acesta e unul din motivele impreciziei exprimarii tehnice. Daca voi putea, respectiv daca starea fizica imi va permite, voi incerca sa sintetizez cumva masuratorile mishiniene. Daca nu, asta e.

. Am retinut, panta liniei de camp. Altii ii spun anizotropie. Ideea fiind de fapt aceeasi - derivata. Ca veni vorba, am un mare semn de intrebare privitor la "continutul fizic" al derivatei. Si granulatia mentionata e importanta. Ca ultima expresie probabil e cuanta Planck.

Scris de **virgil** Dum 11 Aug 2019, 17:05

"Daca voi putea, respectiv daca starea fizica imi va permite, voi incerca sa sintetizez cumva masuratorile mishiniene. Daca nu, asta e."

Draga mm, iti doresc sanatate si putere de munca ca sa poti pune ordine in cercetarile tale, cu care sa ne luminezi si pe noi.

Scris de **negativ** Lun 12 Aug 2019, 07:48

virgil a scris:Acum este momentul sa introducem un postulat ce poate fi imbunatatit; Orice mediu omogen are tendinta sa-si pastreze starea, si reactioneaza asupra cauzelor care il perturba printr-un camp de forte ce are tendinta de a reveni la starea initiala de neutralitate prin fortele campului sau.

În acest caz, postulatul e principiul conservarii, valabil pentru orice sistem, iar ce ai enuntat tu este o consecinta. Postulat : "Enunț logic considerat primul într-un sistem deductiv." Axioma : "Fiecare dintre propozițiile prime pe baza cărora se formulează o demonstrație". Vreau sa atrag atentia ca la dictionar primele mentionate sunt niste definitii care spun ca propozitiile nu pot fi demonstrate. Totusi, daca este vorba de sisteme deductive, demonstratiile se pot face. Faptul ca ele sunt considerate primele e o problema de perspectiva. Poti porni de la orice element al sistemului pentru a face demonstratiile, cu conditia sa respecti regulile deductive pentru logica lor. Adica se poate demonstra valabilitatea postulatului tau si invers. Poti considera principiul conservarii o consecinta iar enuntul tau postulat.
În exemplul concret pe care l-ai dat, trebuie determinat pâna unde merge omogenitatea mediului si cât de stricta este aceasta. Daca te referi la mediul spatiului cosmic, acesta nu e omogen. De fapt nici un mediu nu este omogen în integralitatea lui.

Scris de Continut sponsorizat

Eterul, eterul

Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul