Ultimele subiecte
» Logica deductiei și inducție cu băieții extratereștri Scris de CAdi Astazi la 14:31
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de CAdi Astazi la 12:04
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de CAdi Astazi la 11:41
» Globalizarea
Scris de eugen Ieri la 17:10
» Memoria și tendințele adictive
Scris de curiosul Ieri la 11:30
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Ieri la 10:34
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 13:49
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:18
» Despre elicele complementare
Scris de eugen Mar 26 Mar 2024, 12:00
» Dragi Extraterestri
Scris de CAdi Lun 25 Mar 2024, 12:29
» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Lun 25 Mar 2024, 09:24
» Pendulul
Scris de eugen Dum 24 Mar 2024, 11:22
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Vin 22 Mar 2024, 18:12
» Cum a reusit India sa trimita un rover pe Luna la pret de 2 km de autostrada in Romania !
Scris de virgil Vin 22 Mar 2024, 17:34
» Matematica și fizica
Scris de CAdi Joi 21 Mar 2024, 13:19
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 19:35
» Fizica si Matematica
Scris de CAdi Mier 20 Mar 2024, 12:04
» Viitorul si pacea inca e in miinile noastre
Scris de Vizitator Lun 18 Mar 2024, 21:32
» E miscarea rectilinie uniforma identica cu repausul ?
Scris de curiosul Lun 18 Mar 2024, 15:31
» Daci nemuritori
Scris de CAdi Lun 18 Mar 2024, 08:47
» Orbitarea - o miscare compusa
Scris de virgil_48 Dum 17 Mar 2024, 10:20
» Dialogul cu ChatGPT
Scris de Bordan Dum 17 Mar 2024, 07:47
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Sam 16 Mar 2024, 10:10
» Un dicționar incipient de termeni ai Fizicii elicoidale
Scris de Abel Cavaşi Vin 15 Mar 2024, 07:06
» Marea teorema a lui Fermat.
Scris de curiosul Joi 14 Mar 2024, 19:35
» Deplasarea spre rosu a galaxiilor
Scris de CAdi Lun 11 Mar 2024, 12:30
» Geometria numerelor prime
Scris de curiosul Dum 10 Mar 2024, 13:50
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de eugen Sam 09 Mar 2024, 12:57
» Unde se regaseste energia consumata pentru schimbarea directiei unei nave cosmice ?
Scris de virgil_48 Joi 07 Mar 2024, 12:53
» Pompele de caldura- instalatii energetice ale viitorului ?
Scris de virgil Mar 05 Mar 2024, 18:41
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT... ( 2 )
» Mesaj de la virgil_48 în Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
( 1 )
» Mesaj de la eugen în Despre elicele complementare
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Scrierea dacilor
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Daci nemuritori
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12129) | ||||
CAdi (11780) | ||||
virgil_48 (11133) | ||||
Abel Cavaşi (7942) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6509) | ||||
Razvan (6162) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3757) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil_48 | ||||
CAdi | ||||
virgil | ||||
curiosul | ||||
eugen | ||||
Bordan | ||||
Abel Cavaşi | ||||
Razvan | ||||
Forever_Man |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 24 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 24 Vizitatori Nici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
+7
CAdi
Dacu
eugen
virgil
gafiteanu
virgil_48
scanteitudorel
11 participanți
Pagina 16 din 31
Pagina 16 din 31 • 1 ... 9 ... 15, 16, 17 ... 23 ... 31
Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Rezumarea primului mesaj :
Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.
Mai simplu explicat , nici ca se poate. Subscriu.gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic. Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.
Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.
Ultima editare efectuata de catre Abel Cavaşi in Joi 21 Feb 2019, 22:04, editata de 1 ori (Motiv : Menţiune privind scindarea.)
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25182
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Sunt multe de discutat despre cele din citat si din raspunsul tau.virgil a scris:Teoria aceasta "integrala virusarii", se refera numai in cazul cand corpul se afla intr-un camp central si este adevarata. Sa vedem in ce conditii natura intoarce inapoi energia consumata, atunci cand corpul se deplaseaza intre doua puncte A si B dus si intors. De exemplu luam un pendul la care neglijam frecarile cu aerul si punctul de sprijin.virgil_48 a scris:M-am intors la afirmatia aceasta a ta si la raspunsul meu.virgil_48 a scris:
Cand impingi un corp pe o suprafata, acumuleaza corpul
lucru mecanic ?. . . . .
Admitem ca un corp impins pe o suprafata acumuleaza el
lucrul mecanic produs de forta care l-a impins! Faptul ca
este mutat la o distanta, este lucru mecanic! Daca este
impins pe toata lungimea EurAsiei de 10 ori, corpul primeste
o gramada de lucru mecanic. (Judec in maniera ta !)
Sau cand face tura de intoarcere, lucrul mecanic "se scade"?
Daca dupa aceasta calatorie, aduci corpul in pozitia initiala,
inseamna ca nu ai facut nici un lucru mecanic ?
Cam asta sugereaza "integrala virusarii". Acolo nu se pune
nici o clipa problema "cine da si cine primeste". Dar rezultatul
este zero.
Faptul ca "parintii virusarii" considera rezultatul zero, are alta
sursa. Este vorba de sensul opus al deplasarilor pe un traseu
inchis. Si asta arata ca ii dau lucrului mecanic caracter vectorial.
Daca incercam cu toate odata pierdem subiectul.
In speranta ca esti un cunoscator al teoriei miscarii in camp
central, sustine putin textul tau subliniat:
- Consideri că exemplul meu exagerat cu impingerea unui obiect
prin EurAsia si intoarcerea in acelasi loc, nu este o simulare tot
in camp central ? Mie asa mi se pare.
- Daca nu ar exista lucru mecanic negativ, "integrala virusarii"
ar putea fi adevarata ?
Sa o luam pe fragmente inainte de a trage concluzii.
Imi ofera timp ca sa ma gandesc la afirmatiile tale.
virgil_48- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 11133
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
[quote="virgil_48"][quote="virgil"][quote="virgil_48"]
Ba da. exemplul tau este valabil numai daca faci abstractie de frecarile cu mediul inconjurator. Lucrul mecanic este zero, pentruca acel corp s-ar putea invarti in jurul Pamantului o vesnicie fara sa-si modifice starea energetica pe care ai consumat-o cand l-ai pus in miscare. Exemplul tau seamana cu cazul unui satelit de joasa altitudine, dar si acela pierde energie prin frecare cu straturile superioare ale atmosferei care desi sunt rare totusi exista.
Lucrul mecanic odata inmagazinat in miscarea unui corp se traduce prin energia corpului care continua sa se deplaseze din inertie la nesfarsit atat timp cat nu apar alte forte de franare. Daca corpul respectiv se afla intr-un camp central conservativ miscarea lui se face pe o curba inchisa, revenind periodic de unde a plecat. Cazuri particulare cand viteza este prea mica atunci corpul se inscrie pe o parabola care reprezinta de fapt o secventa din traiectoria eliptica pe care corpul ar parcurge-o daca am face abstractie de dimensiunile Pamantului considerandu-l punctiform. Daca dimpotriva corpul ar avea o viteza mai mare decat prima viteza cosmica, el s-ar inscrie pe o traiectorie curba inchisa in jurul Soarelui. Cum aflam ca lucrul mecanic este zero cand corpul revine de unde a plecat? asezam in fata corpului un alt corp elastic astfel ca lucrul mecanic al primului corp sa se transmita celui de al doilea corp prin ciocnire. Masurand viteza observam ca energia capatata de al doilea corp este egala cu energia cedata de primul cand s-a oprit.
Ba da. exemplul tau este valabil numai daca faci abstractie de frecarile cu mediul inconjurator. Lucrul mecanic este zero, pentruca acel corp s-ar putea invarti in jurul Pamantului o vesnicie fara sa-si modifice starea energetica pe care ai consumat-o cand l-ai pus in miscare. Exemplul tau seamana cu cazul unui satelit de joasa altitudine, dar si acela pierde energie prin frecare cu straturile superioare ale atmosferei care desi sunt rare totusi exista.
Lucrul mecanic odata inmagazinat in miscarea unui corp se traduce prin energia corpului care continua sa se deplaseze din inertie la nesfarsit atat timp cat nu apar alte forte de franare. Daca corpul respectiv se afla intr-un camp central conservativ miscarea lui se face pe o curba inchisa, revenind periodic de unde a plecat. Cazuri particulare cand viteza este prea mica atunci corpul se inscrie pe o parabola care reprezinta de fapt o secventa din traiectoria eliptica pe care corpul ar parcurge-o daca am face abstractie de dimensiunile Pamantului considerandu-l punctiform. Daca dimpotriva corpul ar avea o viteza mai mare decat prima viteza cosmica, el s-ar inscrie pe o traiectorie curba inchisa in jurul Soarelui. Cum aflam ca lucrul mecanic este zero cand corpul revine de unde a plecat? asezam in fata corpului un alt corp elastic astfel ca lucrul mecanic al primului corp sa se transmita celui de al doilea corp prin ciocnire. Masurand viteza observam ca energia capatata de al doilea corp este egala cu energia cedata de primul cand s-a oprit.
virgil- Moderator
- Numarul mesajelor : 12129
Data de inscriere : 25/05/2010
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Tu scrii aici despre o miscare inchisa similara orbitarii, carevirgil a scris:
Ba da. exemplul tau este valabil numai daca faci abstractie de frecarile cu mediul inconjurator. Lucrul mecanic este zero, pentruca acel corp s-ar putea invarti in jurul Pamantului o vesnicie fara sa-si modifice starea energetica pe care ai consumat-o cand l-ai pus in miscare. Exemplul tau seamana cu cazul unui satelit de joasa altitudine, dar si acela pierde energie prin frecare cu straturile superioare ale atmosferei care desi sunt rare totusi exista.
poate fi eliptica sau circulara.
Despre orbitare eu stiu dece se perpetueaza, fiindca am in
vedere inertia, push gravity si FOIP.
Dar cei ce sustin "integrala virusarii" deseneaza ca traiectorii
tot felul de curbe inchise neregulate si demonstreaza ca
lucrul mecanic este nul fiindca aduna si SCAD, ca si cum pe
anumite zone acesta ar fi negativ.
Pe mine nu ma pacalesc, fiindca stiu ca nu este cazul sa scada
ceva, lucrul mecanic este numai pozitiv iar la parcurgerea unei
traiectorii inchise se cumuleaza.
In principiu este cum spui, dar nu intotdeauna. Si discutia neLucrul mecanic odata inmagazinat in miscarea unui corp se traduce prin energia corpului care continua sa se deplaseze din inertie la nesfarsit atat timp cat nu apar alte forte de franare. Daca corpul respectiv se afla intr-un camp central conservativ miscarea lui se face pe o curba inchisa, revenind periodic de unde a plecat. Cazuri particulare cand viteza este prea mica atunci corpul se inscrie pe o parabola care reprezinta de fapt o secventa din traiectoria eliptica pe care corpul ar parcurge-o daca am face abstractie de dimensiunile Pamantului considerandu-l punctiform. Daca dimpotriva corpul ar avea o viteza mai mare decat prima viteza cosmica, el s-ar inscrie pe o traiectorie curba inchisa in jurul Soarelui. Cum aflam ca lucrul mecanic este zero cand corpul revine de unde a plecat? asezam in fata corpului un alt corp elastic astfel ca lucrul mecanic al primului corp sa se transmita celui de al doilea corp prin ciocnire. Masurand viteza observam ca energia capatata de al doilea corp este egala cu energia cedata de primul cand s-a oprit.
indeparteaza de tinta.
Lucrul mecanic genereaza variante care nu corespund mereu cu
ce ai scris si da nastere la interpretari nesigure. Dar acestea nu
sunt importante odata ce isi au izvorul intr-un fake.
Tot ce admite si provine din lucrul mecanic negativ, pentru mine
este fake science. Chiar daca nu ai observat, asta reiese
usor si de pe pagina aceasta. Se demonstreaza din cuvinte !
Orbitarea nu se datoreaza atractiei gravitationale si campului
gravitational conservativ ci elementelor enumerate mai sus.
Iar insusirea de conservativ, este o inventie fantezista, interesata,
creata in sprijinul campului gravitational, ce fara ea, nici n-ar fi fost
enuntat.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Lucrul mecanic se masoara in Jouli, adica unitati de masura a energiei, iar acest lucru ne spune clar ca a efectua un lucru mecanic inseamna a consuma energie. Daca eu imping o masina pe sosea in timp ce soferul sta in masina, eu sunt cel care efectuez un lucru mecanic iar soferul cu masina sunt cei care beneficiaza de acel lucru mecanic. Putem in mod conventional sa acordam un semn lucrului mecanic efectuat si un alt semn lucrului mecanic primit sub forma de energie de miscare. Insa de regula ne intereseaza doar lucrul mecanic efectuat, pentru ca observatorul nu este si beneficiarul acelui lucru mecanic, ci se afla in afara experimentului, motiv pentru care lucrul mecanic are un singur semn.
Referitor la drumul parcurs intre doua puncte care poate fi intortocheat, important fiind doar punctul de plecare si punctul de sosire, aceasta afirmatie este adevarata. Pentru a demonstra acest lucru trebuie sa comparam cateva trasee de montagne russe cu aceiasi inaltime dar cu trasee diferite, si observam ca important nu este lungimea si forma traseului ci doar punctul de plecare si punctul de urcare maxima, evident facand abstractie de frecari.
Referitor la drumul parcurs intre doua puncte care poate fi intortocheat, important fiind doar punctul de plecare si punctul de sosire, aceasta afirmatie este adevarata. Pentru a demonstra acest lucru trebuie sa comparam cateva trasee de montagne russe cu aceiasi inaltime dar cu trasee diferite, si observam ca important nu este lungimea si forma traseului ci doar punctul de plecare si punctul de urcare maxima, evident facand abstractie de frecari.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Asupra acestui enunt suntem de acord.virgil a scris:Lucrul mecanic se masoara in Jouli, adica unitati de masura a energiei, iar acest lucru ne spune clar ca a efectua un lucru mecanic inseamna a consuma energie.
Ai intarit faptul ca lucrul mecanic reprezinta un consum de energie.
Aici te constitui degeaba in gardianul conspiratiei. Dece sa faci asaDaca eu imping o masina pe soseain timp ce soferul...
Putem in mod conventional sa acordam un semn lucrului mecanic efectuat si un alt semn lucrului mecanic primit sub forma de energie de miscare.
ceva cand este vorba despre un sigur lucru mecanic ? Nu spune
nici o definitie si nici logica sa faci aceasta departajare, fiindca este
vorba numai despre un corp, o forta si o deplasare. Nu este
implicata actiunea si reactiunea.
Lucrul mecanic este o marime scalara care nu depinde de observator.Insa de regula ne intereseaza doar lucrul mecanic efectuat, pentru ca observatorul nu este si beneficiarul acelui lucru mecanic, ci se afla in afara experimentului, motiv pentru care lucrul mecanic are un singur semn.
Mai departe, nu consider ca argumentezi serios. Lucrul mecanic de
un joule este rezultatul unei forte de un newton care produce o
deplasare de un metru, in orice directie. Daca in continuare forta
impinge corpul inapoi, nu conteaza. De fiecare data se produce un
joule, fiindca fiecare pas este independent de cel anterior. Iar un
pas inapoi nu-ti inapoiaza energia consumata pentru cel inainte.
Lucrul mecanic efectuat astfel se cumuleaza, nu se scade.
Dar ca idee generala, discutia aceasta nu poate autentifica "integrala
virusarii" fiindca aceea se refera la miscarea in "camp gravitational".
Lucrul mecanic negativ, integrala virusarii, atractia gravitationala si
campul gravitational sunt o salba de minciuni menita sa
impodobeasca paradigma stiintifica statornicita de Comitetul Nobel.
Ce i-a facut pe oamenii aceia sa tradeze interesul stiintei, nu-mi pot
imagina.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Marimea lucru mecanic este una arhaica, despre care presupun
ca a fost inventata pentru a umple un gol in teoria mecanicii.
Daca tractezi o masa considerabila pe o suprafata cu frecare,
o faci incet, te mai opresti, pornesti din nou. Nu poti introduce
in calculul energiei nici viteza, nici timpul. Dar o poti tracta
prin intermediul unui dinamometru, care sa-ti indice forta medie
necesara, presupunand ca suprafata este uniforma.
Deplasarea o poti masura. Aceasta nu este o energie cinetica,
nici potentiala. Trebuia sa se numeasca si ea cumva si i-au spus
lucru mecanic.
Pentru toate celelalte forme de miscare, marimea lucrul mecanic
isi are corespondent identic in energie. Energie care se disipă in
natura sub alte forme, sau se acumuleaza. Vizibile sunt numai
deplasarile, si posibil de masurat sau de calculat.
Dar despre energie nu le dadea mana sa spuna ca este negativa.
Energia cinetica contine factorul viteza la patrat.
Asa ca au lucrat cu lucrul mecanic, marime scalara care a primit o
derogare. Desi forta fara interventii exterioare, produce deplasare
numai in directia si sensul ei.
Au incercat sa prosteasca lumea, fiindca nu aveau alta solutie.
Era urgent, campul gravitational cerea o demonstratie, TRG batea
la usa. Iar interesul pentru energia atomica punea in umbra
"descoperirea" lucrului mecanic negativ.
Si asa avem pagini de demonstratii pentru miscarea in camp
central, pe care nu-si bate nimeni capul sa le conteste fiindca
au venit la pachet cu energia atomica, performanta negativa a
stiintei secolului XX.
Daca cumva succesiunea evenimentelor nu este cea care reiese din
raspunsul meu, ideea este aceeasi.
ca a fost inventata pentru a umple un gol in teoria mecanicii.
Daca tractezi o masa considerabila pe o suprafata cu frecare,
o faci incet, te mai opresti, pornesti din nou. Nu poti introduce
in calculul energiei nici viteza, nici timpul. Dar o poti tracta
prin intermediul unui dinamometru, care sa-ti indice forta medie
necesara, presupunand ca suprafata este uniforma.
Deplasarea o poti masura. Aceasta nu este o energie cinetica,
nici potentiala. Trebuia sa se numeasca si ea cumva si i-au spus
lucru mecanic.
Pentru toate celelalte forme de miscare, marimea lucrul mecanic
isi are corespondent identic in energie. Energie care se disipă in
natura sub alte forme, sau se acumuleaza. Vizibile sunt numai
deplasarile, si posibil de masurat sau de calculat.
Dar despre energie nu le dadea mana sa spuna ca este negativa.
Energia cinetica contine factorul viteza la patrat.
Asa ca au lucrat cu lucrul mecanic, marime scalara care a primit o
derogare. Desi forta fara interventii exterioare, produce deplasare
numai in directia si sensul ei.
Au incercat sa prosteasca lumea, fiindca nu aveau alta solutie.
Era urgent, campul gravitational cerea o demonstratie, TRG batea
la usa. Iar interesul pentru energia atomica punea in umbra
"descoperirea" lucrului mecanic negativ.
Si asa avem pagini de demonstratii pentru miscarea in camp
central, pe care nu-si bate nimeni capul sa le conteste fiindca
au venit la pachet cu energia atomica, performanta negativa a
stiintei secolului XX.
Daca cumva succesiunea evenimentelor nu este cea care reiese din
raspunsul meu, ideea este aceeasi.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Mesaj Scris de virgil_48 la data de Mier 03 Feb 2021, 21:50
@virgil_48 a scris:
Cum este tratat lucrul mecanic in cartea FIZICA Manual pentru
cursul superior al liceului, tradusa din limba germana(austriaca)
si publicata la noi in 1973.(R.Brenneke; G.Schuster)
Definitia lucrului mecanic(pag.99) este urmatoarea:
Lucrul mecanic W este produsul dintre forta care actioneaza
si drumul parcurs s.
. . . . .
In cartea amintita, la pag.100, este introdusa si notiunea de
lucru mecanic negativ, desi este o marime scalara. In acest fel
autorii ii atribuie calitati vectoriale.
Este consemnat astfel:
Lucrul mecanic este negativ daca unghiul dintre forta si drum
este mai mare decat 90 o. . . . .
Pot fi forumisti care cred ca notiunea de lucru mecanic negativ
introdusa in mecanica este reala. Daca este cineva care poate
prezenta un exemplu elementar si convingator, eu sunt dispus
sa-mi retrag contestarile la adresa ei..
Este vorba despre faptul ca in propozitia subliniata se spune clar
ca poate exista o componenta a unei forte pe directia deplasarii,
indreptata in sens contrar deplasarii.
Pentru mine asta este de noaptea mintii, dar poate gresesc.
Cine are o idee si o prezinta aici, despre cum se poate produce
aceasta situatie, ar salva forumul nostru de rusinea de a gazdui o
negare a paradigmei si a parintilor ei, pe atatea pagini. Voi afisa
pe toate raspunsurile ulterioare datei de 03.02. stampila ERROR !
Este de luat in seama o argumentare de natura mecanicii si nu a
geometriei/trigonometriei, care se fac vinovate de acest conflict.
Sinteza problemei este : poate avea loc deplasare impotriva sensului
fortei care a produs-o ? Fara nici o interventie/contributie exterioara.
Fiindca dupa parerea mea, numai interventiile exterioare deturneaza
sensul problemei si pun pe seama unei forte deplasare impotriva
sensului ei. Cand de fapt aceasta este produsa de alti factori, ca de
exemplu:
Un corp aluneca in jos pe un plan inclinat, desi i se opune o forta
care nu este suficient de mare. Cum vedeti cazul acesta ?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Salvati lucrul mecanic negativ !
Este cineva printre membrii forumului care detine o carte/manual
de fizica/mecanica teoretica pentru elevi/studenti, editata pe la
inceputul sec. XX in romaneste sau intr-una dintre limbile de
circulatie internationala? Am putea afla daca atunci exista ideea
de lucru mecanic negativ, ceace ar constitui un indiciu valoros
despre rostul real sau mistificator al acestei notiuni.
Ar putea participa la aceasta "cercetare" si Meteorr .
Am facut acest apel, in ideea ca suntem toti interesati de un final
pentru disputa prelungita. Si cantitatile scalare se pot scădea, dar
nu spui ca cele ce se scad sunt negative !
Mie mi se pare o prostire pe fata.
de fizica/mecanica teoretica pentru elevi/studenti, editata pe la
inceputul sec. XX in romaneste sau intr-una dintre limbile de
circulatie internationala? Am putea afla daca atunci exista ideea
de lucru mecanic negativ, ceace ar constitui un indiciu valoros
despre rostul real sau mistificator al acestei notiuni.
Ar putea participa la aceasta "cercetare" si Meteorr .
Am facut acest apel, in ideea ca suntem toti interesati de un final
pentru disputa prelungita. Si cantitatile scalare se pot scădea, dar
nu spui ca cele ce se scad sunt negative !
Mie mi se pare o prostire pe fata.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Simularea aceasta implica ideea ca suprafata planului inclinat estevirgil_48 a scris:. . . . .
Fiindca dupa parerea mea, numai interventiile exterioare deturneaza
sensul problemei si pun pe seama unei forte deplasare impotriva
sensului ei. Cand de fapt aceasta este produsa de alti factori, ca de
exemplu:
Un corp aluneca in jos pe un plan inclinat, desi i se opune o forta
care nu este suficient de mare. Cum vedeti cazul acesta ?
cu frecare. Si adaug pentru simplificare, ca forta F ce se opune
alunecarii, determina corpul sa coboare cu viteza uniforma.
Daca nu ar fi o forta F care sa se opuna alunecarii "la vale" a corpului
acesta ar cobora accelerat, de la baza rampei deplasarea ar mai
continua o distanta, d, până in punctul D.
Cu participarea fortei F, corpul ramane la baza rampei, ca si cum forta
l-ar fi impins acolo inapoi, din punctul D pe distanta d. Ambele efecte,
al pantei si al fortei F s-au suprapus in acelasi timp, s-au compus, iar
corpul a ramas pe loc la baza rampei.
Deplasarea din D pana la baza rampei, si forta F au acelasi sens, deci
nu ai dece sa accepti gluma cu existenta unei deplasari in sens opus
fortei care ar da lucru mecanic negativ.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Daca mai este cineva de parere(printre forumisti) ca poate
exista deplasare in sens invers fata de forta care o produce,
sau fata de una dintre componentele in care se
descompune aceasta, sunt amator sa simulam si sa analizam
impreuna orice situatie propune. In cartea amintita este
mentionat ca real cazul in care unghiul dintre forță si
deplasarea produsa este mai mare de 90o.
Este in mod evident vorba despre existenta lucrului mecanic
negativ, insusit(eu zic eronat) de fizica oficiala.
Daca este nevoie, am sa execut si schita necesara discutiei.
Nota: stiu ca se spune despre corabierii evului mediu ca
la nevoie navigau "in volte" impotriva vantului. Dar la asta
participa si impingerea apei, nu numai a vantului. Si mai
profitau ei si de alte avantaje, vantul nu avea permanent
aceeasi directie, chiar daca le era potrivnic.
exista deplasare in sens invers fata de forta care o produce,
sau fata de una dintre componentele in care se
descompune aceasta, sunt amator sa simulam si sa analizam
impreuna orice situatie propune. In cartea amintita este
mentionat ca real cazul in care unghiul dintre forță si
deplasarea produsa este mai mare de 90o.
Este in mod evident vorba despre existenta lucrului mecanic
negativ, insusit(eu zic eronat) de fizica oficiala.
Daca este nevoie, am sa execut si schita necesara discutiei.
Nota: stiu ca se spune despre corabierii evului mediu ca
la nevoie navigau "in volte" impotriva vantului. Dar la asta
participa si impingerea apei, nu numai a vantului. Si mai
profitau ei si de alte avantaje, vantul nu avea permanent
aceeasi directie, chiar daca le era potrivnic.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Lucrul mecanic nul
La pachet cu minciuna discutata mai sus, a venit si alta mai
"stralucita" . Ea sustine ca o forta care determina curbarea
unei miscari libere rectilinii nu produce lucru mecanic.
De aceea, forma curba a traiectoriilor din spatiu nu este
acceptata ca dovada lucrului mecanic care epuizeaza
miscarea(in fizica recunoscuta)
Fata de impactul deosebit al acesteia, in cartea mentionata,
de peste 500 de pagini, șopârla a fost introdusa scurt si pe
neobservate la pag. 100, pe la mijloc:
Lucrul mecanic poate deveni zero, chiar daca o forta actioneaza
asupra corpului si acesta parcurge un drum. Acest caz are loc
atunci cand forta si drumul sunt perpendiculare.
Nici nu aduce vorba despre o forta perpendiculara pe miscarea
libera, cea care produce curbarea traiectoriilor corpurilor in
spatiu. Desi nu insista, ideea de lucru mecanic nul se lipeste si
de miscarea orbitala si circulara. De unde vine si celebra
conservativitate a campului, ca unul dintre pilonii magiei TRG.
Este o manipulare pe fata in slujba campului gravitational. Nu
mai detaliez ideea, fiindca am facut-o pe forum de prea multe
ori. Se pare ca acesta este cauza pentru care nu exista amatori
de discutii. A inteles toata lumea.
"stralucita" . Ea sustine ca o forta care determina curbarea
unei miscari libere rectilinii nu produce lucru mecanic.
De aceea, forma curba a traiectoriilor din spatiu nu este
acceptata ca dovada lucrului mecanic care epuizeaza
miscarea(in fizica recunoscuta)
Fata de impactul deosebit al acesteia, in cartea mentionata,
de peste 500 de pagini, șopârla a fost introdusa scurt si pe
neobservate la pag. 100, pe la mijloc:
Lucrul mecanic poate deveni zero, chiar daca o forta actioneaza
asupra corpului si acesta parcurge un drum. Acest caz are loc
atunci cand forta si drumul sunt perpendiculare.
Nici nu aduce vorba despre o forta perpendiculara pe miscarea
libera, cea care produce curbarea traiectoriilor corpurilor in
spatiu. Desi nu insista, ideea de lucru mecanic nul se lipeste si
de miscarea orbitala si circulara. De unde vine si celebra
conservativitate a campului, ca unul dintre pilonii magiei TRG.
Este o manipulare pe fata in slujba campului gravitational. Nu
mai detaliez ideea, fiindca am facut-o pe forum de prea multe
ori. Se pare ca acesta este cauza pentru care nu exista amatori
de discutii. A inteles toata lumea.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
EPILOG ?
Mentionez ca toate postarile acestea despre lucrul mecanic nul
si negativ, sunt indreptate impotriva campului gravitational si a
conservativitatii sale. Demonstrarea conservativitatii campului
se bazeaza pe "integrala virusarii" iar aceasta pe ideea lucrului
mecanic negativ. Toate din fizica recunoscuta(momentan).
Daca nu sustii conservativitatea cu aceasta minciuna discreta,
campul gravitational nu mai are sens si cu el cade partea din
TRG care se refera la orbitare/gravitatie.
Nu-i vorba ca mai sunt si altele contestabile, dar acelea nu sunt
sustinute de lucrul mecanic negativ.
Iar daca stiinta ar abandona ideea de camp gravitational, ceace
ar produce adevarate spasme si seisme, ar trebui sa se intoarca
inapoi in timp, catre eter si catre push gravity(FOIP).
Repet mereu aceasta idee, doar doar, se va impidica de ea unul
care este curios si pregatit. Din doua pagini de topic ar intelege.
Partea proasta este ca din ce in ce mai mult, memoria si lectura
iau locul curiozitatii si gandirii.
si negativ, sunt indreptate impotriva campului gravitational si a
conservativitatii sale. Demonstrarea conservativitatii campului
se bazeaza pe "integrala virusarii" iar aceasta pe ideea lucrului
mecanic negativ. Toate din fizica recunoscuta(momentan).
Daca nu sustii conservativitatea cu aceasta minciuna discreta,
campul gravitational nu mai are sens si cu el cade partea din
TRG care se refera la orbitare/gravitatie.
Nu-i vorba ca mai sunt si altele contestabile, dar acelea nu sunt
sustinute de lucrul mecanic negativ.
Iar daca stiinta ar abandona ideea de camp gravitational, ceace
ar produce adevarate spasme si seisme, ar trebui sa se intoarca
inapoi in timp, catre eter si catre push gravity(FOIP).
Repet mereu aceasta idee, doar doar, se va impidica de ea unul
care este curios si pregatit. Din doua pagini de topic ar intelege.
Partea proasta este ca din ce in ce mai mult, memoria si lectura
iau locul curiozitatii si gandirii.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Presupun ca tractarea unui corp pe un plan orizontal cu frecare
sau a unui carucior, o pot face prin intermediul unui dinamometru
si masurand lungimea deplasarii aflu lucrul mecanic produs.
Daca miscarea va avea loc cu forta minima, viteza(uniforma) va fi
si ea minima. Lucrul mecanic va fi W1 = F1 x s.
Dar daca trag mai tare, produc aceeasi deplasare cu viteza
mai mare, sau chiar cu accelerare uniforma. W2 = F2 x s.
La ce serveste o marime de natura energiei, care masurata pentru
aceeasi deplasare si acelasi corp, iti poate da rezultate diferite ?
Pentru cazul fortei F2 este evident ca se produce lucru
mecanic mai mare, care devine deplasare(inertiala) ce continua
dupa ce inceteaza forta, dar lucrul mecanic autentic pe distanta s,
este numai W1.
Astfel, diferenta pana la W2 scapa de sub control.
Ma gandesc ca pentru uzul curent al mecanicii, aceasta marime
este inutila intrucat nu ai cum sa determini forta minima necesara
unei deplasari, si este mentinuta numai pentru "virusarile" pe care
le-am mentionat anterior.
Daca este cineva care stie probleme de mecanica cu aplicabilitate
practica, ce au nevoie neaparat de aceasta marime, poate aduce
un exemplu. Desi acest "proces al lucrului mecanic", presupun ca
a devenit plictisitor.
Dar cum in societate sunt raufacatori dovediti care fac legea, asa
pare a fi si in stiinta.
sau a unui carucior, o pot face prin intermediul unui dinamometru
si masurand lungimea deplasarii aflu lucrul mecanic produs.
Daca miscarea va avea loc cu forta minima, viteza(uniforma) va fi
si ea minima. Lucrul mecanic va fi W1 = F1 x s.
Dar daca trag mai tare, produc aceeasi deplasare cu viteza
mai mare, sau chiar cu accelerare uniforma. W2 = F2 x s.
La ce serveste o marime de natura energiei, care masurata pentru
aceeasi deplasare si acelasi corp, iti poate da rezultate diferite ?
Pentru cazul fortei F2 este evident ca se produce lucru
mecanic mai mare, care devine deplasare(inertiala) ce continua
dupa ce inceteaza forta, dar lucrul mecanic autentic pe distanta s,
este numai W1.
Astfel, diferenta pana la W2 scapa de sub control.
Ma gandesc ca pentru uzul curent al mecanicii, aceasta marime
este inutila intrucat nu ai cum sa determini forta minima necesara
unei deplasari, si este mentinuta numai pentru "virusarile" pe care
le-am mentionat anterior.
Daca este cineva care stie probleme de mecanica cu aplicabilitate
practica, ce au nevoie neaparat de aceasta marime, poate aduce
un exemplu. Desi acest "proces al lucrului mecanic", presupun ca
a devenit plictisitor.
Dar cum in societate sunt raufacatori dovediti care fac legea, asa
pare a fi si in stiinta.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Au fost raspunsuri in care am inlocuit "Schita lui Abel"cu o schita
a halterei. S-a intamplat in urma disparitiei schitei lui Abel, din cauza
retragerii unui editor de imagini "binevoitor". O readuc aici:
Este o redactare ulterioara, am sa o reincarc oriunde a disparut.
Daca nu cumva intre timp nu ne abandoneaza si editorul servimg.
a halterei. S-a intamplat in urma disparitiei schitei lui Abel, din cauza
retragerii unui editor de imagini "binevoitor". O readuc aici:
Este o redactare ulterioara, am sa o reincarc oriunde a disparut.
Daca nu cumva intre timp nu ne abandoneaza si editorul servimg.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Despre momentul cinetic
Din pag. 28, Scris de virgil_48 Lun 04 Iun 2018, 05:48
Desi nu pot paria prea mult pe ea, fiindca cineva cu resurse
teoretice mai adanci poate adauga pe undeva un factor 2. Dar
va obtine o relatie de aceeasi natura.
Relatia se poate aplica halterei sau unui sistem de doua corpuri
spatiale gemene.
Momentul cinetic al halterei care se invarteste cu viteza
remanenta, constanta, in timp ce forta de intindere a tijei este
nula devine: Lo = m x Vo x r
Efortul din tija halterei este nul, cele doua sfere sunt mentinute
in rotatie de forta gravitationala dintre ele. Repet mereu fiindca
este o simulare neobisnuita.
Haltera o cunoasteti din acest topic.
Mai departe, relatia momentului cinetic minim se calculeaza ca
produsul celor trei factori subliniati. Lo variaza numai in
functie de radical din r. G si m fiind invariabile.
Ajung si acum la concluzia ca relatia aceea este adevarata.Rotorul desenat de mine mai sus este format din doua sfere
de masa egala m, iar raza, de la centrul rotorului la centrul
unei sfere este r.
Din formula lui Newton pentru cazul a doua mase comparabile
sau egale, deriva formula vitezei orbitale Vo.
Adaptata la datele rotorului care se invarteste in regim
orbital(efortul de intindere in tirant este nul), Vo devine:
Desi nu pot paria prea mult pe ea, fiindca cineva cu resurse
teoretice mai adanci poate adauga pe undeva un factor 2. Dar
va obtine o relatie de aceeasi natura.
Relatia se poate aplica halterei sau unui sistem de doua corpuri
spatiale gemene.
Momentul cinetic al halterei care se invarteste cu viteza
remanenta, constanta, in timp ce forta de intindere a tijei este
nula devine: Lo = m x Vo x r
Efortul din tija halterei este nul, cele doua sfere sunt mentinute
in rotatie de forta gravitationala dintre ele. Repet mereu fiindca
este o simulare neobisnuita.
Haltera o cunoasteti din acest topic.
Mai departe, relatia momentului cinetic minim se calculeaza ca
produsul celor trei factori subliniati. Lo variaza numai in
functie de radical din r. G si m fiind invariabile.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Relatia din raspunsul precedent se poate transcrie asa:
Sau altfel !
G si m fiind parametri, Lo - Momentul Cinetic Minim(ce
corespunde numai rotatiilor ce nu dezvolta forta centrifuga),
este functie de variabila .
Nu sustin ca am acordat o atentie exemplara relatiei!
P.S. Decat rotatie ce nu dezvolta forta centrifuga, era mai
indicat rotatie a carei forta centrifuga este anulata de forta
gravitationala din interiorul masei ei.
Sau altfel !
G si m fiind parametri, Lo - Momentul Cinetic Minim(ce
corespunde numai rotatiilor ce nu dezvolta forta centrifuga),
este functie de variabila .
Nu sustin ca am acordat o atentie exemplara relatiei!
P.S. Decat rotatie ce nu dezvolta forta centrifuga, era mai
indicat rotatie a carei forta centrifuga este anulata de forta
gravitationala din interiorul masei ei.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Din alt topic
: Lucrul mecanic al Lunii in jurul Pamantului
Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 12:16
variatia vitezei. Altul nerecunoscut(din motive evidente) este
curbarea traiectoriei.
Dar lucrul mecanic produs de forta nu poate fi decat
pozitiv, fiindca o singura forta produce deplasare numai
in sensul ei. Ideea cu multe forte, sau cu efectul mediului asupra
deplasarii produse de o forta unica, este mijlocul de falsificare a
notiunii de lucru mecanic.
Despre lucrul mecanic produs de fortele de frecare, acela se scade,
dar nu este negativ. Frecarea diminueaza deplasarea in sensul opus
produsa de alta forta. Nu produce ea deplasare in sens opus fata
de actiunea ei . Si asta inseamna lucru mecanic obisnuit, nu negativ.
Peste tot sunt conventii care sa sustina negarea lucrului mecanic
produs la orbitare, in paradigma actuala. Alt motiv nu aveau.
Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 12:16
Mai sunt si alte forme de lucru mecanic. Unul recunoscut este@virgil a scris:
. . . . .
Lucrul mecanic inseamna deplasarea unui corp de o forta. Semnul fortei este conventional ales de la stanga la dreapta sau invers, nu are nici o relevanta decat atunci cand asupra corpului actioneaza mai multe forte din mai multe directii iar lucrul mecanic este dat de rezultanta pachetului de forte. Lucrul mecanic in sine nu este pozitiv sau negativ pentru ca el totdeauna inseamna o energie cheltuita pentru deplasarea unui corp, insa cand asupra corpului actioneaza mai multe forte, unele pot fi opuse fapt ce presupune d.p.v. matematic impunerea semnului pozitiv sau negativ. Deasemeni pot fi forte de frecare ce se opun deplasarii si acestea vor fi notate cu semnul minus.
variatia vitezei. Altul nerecunoscut(din motive evidente) este
curbarea traiectoriei.
Dar lucrul mecanic produs de forta nu poate fi decat
pozitiv, fiindca o singura forta produce deplasare numai
in sensul ei. Ideea cu multe forte, sau cu efectul mediului asupra
deplasarii produse de o forta unica, este mijlocul de falsificare a
notiunii de lucru mecanic.
Despre lucrul mecanic produs de fortele de frecare, acela se scade,
dar nu este negativ. Frecarea diminueaza deplasarea in sensul opus
produsa de alta forta. Nu produce ea deplasare in sens opus fata
de actiunea ei . Si asta inseamna lucru mecanic obisnuit, nu negativ.
Peste tot sunt conventii care sa sustina negarea lucrului mecanic
produs la orbitare, in paradigma actuala. Alt motiv nu aveau.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Dece fac o diferenta neta si categorica intre lucrul mecanic
negativ si lucrul mecanic(pozitiv) care se scade din altul ?
Lucrul mecanic negativ este definit(pe ici pe colo) astfel:
Asta inseamna ca daca o componenta a fortei sau chiar forta
este in sens opus cu deplasarea(drumul), lucrul mecanic este
negativ !
Este minciuna secolului, fiindca o singura componenta a unei
forte sau acea forta, nu poate produce deplasare in sens
invers fata de al ei.
Ca sa sustina minciuna, introduc in text conditiile exterioare,
care de fapt produc alte forte despre care nu se discuta.
Lucrul mecanic ce se scade, este produs de o forta si deplasare
care au acelasi sens, insa au sens opus altei forte si deplasari.
Din acela se poate scadea, dar amandoua sunt pozitive.
Cui i se pare o deosebire minora, inseamna ca nu intelege sau
nu stie urmarile acestei falsificari larg acceptate.
negativ si lucrul mecanic(pozitiv) care se scade din altul ?
Lucrul mecanic negativ este definit(pe ici pe colo) astfel:
Citat dintr-un manual de fizica.Lucrul mecanic este negativ daca unghiul dintre forta si drum
este mai mare decat 90 o.
Asta inseamna ca daca o componenta a fortei sau chiar forta
este in sens opus cu deplasarea(drumul), lucrul mecanic este
negativ !
Este minciuna secolului, fiindca o singura componenta a unei
forte sau acea forta, nu poate produce deplasare in sens
invers fata de al ei.
Ca sa sustina minciuna, introduc in text conditiile exterioare,
care de fapt produc alte forte despre care nu se discuta.
Lucrul mecanic ce se scade, este produs de o forta si deplasare
care au acelasi sens, insa au sens opus altei forte si deplasari.
Din acela se poate scadea, dar amandoua sunt pozitive.
Cui i se pare o deosebire minora, inseamna ca nu intelege sau
nu stie urmarile acestei falsificari larg acceptate.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Abel Cavaşi nu apreciază acest mesaj
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Cel caruia nu i-a placut raspunsul precedent, se poate afirma
in continuare cu alta varianta de definitie sau de sustinere
privind lucrul mecanic negativ.
in continuare cu alta varianta de definitie sau de sustinere
privind lucrul mecanic negativ.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Daca tu impingi un bulgare e zapada faci lucru mecanic, si in acelasi timp cineva impinge in sens opus acelasi bulgare de zapada, inseamna ca amandoi faceti doua lucruri mecanice cu sensuri opuse. Tu fiind mai puternic reusesti sa impingi bulgarele in continuare dar mai incet. TU VEI PRODUCE UN LUCRU MECANIC POZITIV IAR CEL CARE FRANEAZA MISCAREA PRODUCE UN LUCRU MECANIC NEGATIV.virgil_48 a scris:Cel caruia nu i-a placut raspunsul precedent, se poate afirma
in continuare cu alta varianta de definitie sau de sustinere
privind lucrul mecanic negativ.
Sigur este un mod interpretativ acest lucru, pentru ca in mod normal cele doua forte opuse se scad si la calcularea lucrului mecanic se ia in calcul doar rezultanta lor. Daca ambii aveti aceiasi putere bulgarele va sta pe loc iar lucrul mecanic rezultant este zero. Deci nu avem lucru mecanic, dar avem consum de energie ce se vede in sfaramarea bulgarelui de zapada.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Ceace ai scris cu majuscule este interpretarea care pare a fivirgil a scris:. . . . .
Daca tu impingi un bulgare e zapada faci lucru mecanic, si in acelasi timp cineva impinge in sens opus acelasi bulgare de zapada, inseamna ca amandoi faceti doua lucruri mecanice cu sensuri opuse. Tu fiind mai puternic reusesti sa impingi bulgarele in continuare dar mai incet. TU VEI PRODUCE UN LUCRU MECANIC POZITIV IAR CEL CARE FRANEAZA MISCAREA PRODUCE UN LUCRU MECANIC NEGATIV.
Sigur este un mod interpretativ acest lucru, pentru ca in mod normal cele doua forte opuse se scad si la calcularea lucrului mecanic se ia in calcul doar rezultanta lor. Daca ambii aveti aceiasi putere bulgarele va sta pe loc iar lucrul mecanic rezultant este zero. Deci nu avem lucru mecanic, dar avem consum de energie ce se vede in sfaramarea bulgarelui de zapada.
realista si influenteaza negativ mintea cititorului.
Dar lucrul mecanic al unei forte este dat de produsul dintre o
forta si deplasarea produsa de acea forta nu de altele.
Dă un exemplu de lucru mecanic negativ produs de o singura
forta ! In miscarea libera. Acela este lucru mecanic prin definitie !
Ceace interpretezi ca lucru mecanic negativ, este produsul
intre o forta si deplasarea produsa de alta forta ceace ar
trebui sa inteleaga toti ca este o manipulare a mintii cu un scop!
Fiecare forta produce lucrul mecanic pozitiv, in directia ei, iar
acestea in anumite situatii, ca cea mentionata de tine, se scad.
Daca doua forte actioneaza in sens contrar, inseamna ca una
dintre ele este fortă negativă ? O notam noi cu minus conform
sensului, dar practic nici nu exista aceasta notiune in fizica.
Lucrul mecanic este o marime scalara, mai exista prin unele
manuale aceasta mentiune. Kilogram, secunda, metru, negative
nu exista, dar au nevoie neaparat de joule negativ !
Si ce-i culmea, este ca gasesc cine sa-i sustina !
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Semnul lucrului mecanic in cazul unui pachet de forte care actioneaza asupra unui corp, este dat de semnul rezultantei acelor forte. Semnul fortelor este ales conventional.
Nu trebuie a arunci invective ca are cineva ceva de acuns. Si la sarcinile electrice semnul +/- s-a ales conventional deoarece nu exista Coulombi pozitivi si negativi ca unitati de masura, dar semnul ne da anumite informatii privitoare la comportarea particulelor in interactiune, asa si la lucrul mecanic semnul ales conventional ne da niste informatii suplimentare asupra rezultatului.
Nu trebuie a arunci invective ca are cineva ceva de acuns. Si la sarcinile electrice semnul +/- s-a ales conventional deoarece nu exista Coulombi pozitivi si negativi ca unitati de masura, dar semnul ne da anumite informatii privitoare la comportarea particulelor in interactiune, asa si la lucrul mecanic semnul ales conventional ne da niste informatii suplimentare asupra rezultatului.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
In cazul lucrului mecanic chiar are cineva ceva de ascuns.virgil a scris:Semnul lucrului mecanic in cazul unui pachet de forte care actioneaza asupra unui corp, este dat de semnul rezultantei acelor forte. Semnul fortelor este ales conventional.
Nu trebuie a arunci invective ca are cineva ceva de acuns. Si la sarcinile electrice semnul +/- s-a ales conventional deoarece nu exista Coulombi pozitivi si negativi ca unitati de masura, dar semnul ne da anumite informatii privitoare la comportarea particulelor in interactiune, asa si la lucrul mecanic semnul ales conventional ne da niste informatii suplimentare asupra rezultatului.
Sarcini de doua feluri exista, dar lucruri mecanice nu.
Si fara lucrul mecanic negativ nu exista atractie si camp
gravitational, asa ca miza este enorma. Este vorba de
prestigiu si credibilitate stiintifica mondiala.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Daca forta si deplasarea au acelasi sens, situatie care nu areAm sa-ti explic, desi nu pot sa cred ca nu ai inteles ca este lafel.
Virgil:
Dar in cazul Lunii de ce luai in calcul apropierea Lunii fata e Pamant ca sa arati ca exista un lucru mecanic, iar in cazul cometelor nu mai este valabil aceasta deplasare de apropiere sau departare de Soare?
La calculul lucrului mecanic produs de Luna este cum spui. Tot
timpul si aproape identic, forta gravitationala trage Luna de pe
traiectoria naturala, rectilinie, pe orbita circulara, producand o
deplasare catre Pamant, adica in sensul fortei.
In cazul cometei, tot forta gravitationala, trage corpul permanent
spre Soare si traiectoria devine eliptica. Atunci cand cometa se
indeparteaza de Soare nu este din cauza fortei gravitationale ci
a inertiei. Dar inertia singura nu produce lucru mecanic.
Cand este departe sau cand este aproape, cometa este separata
de traiectoria sa naturala, rectilinie, de aceeasi forta gravitationala,
in directia Soarelui. Este aceeasi situatie ca si in cazul Lunii, numai
ca orbita este alungita.
Deplasarea care da lucru mecanic nu este cea in lungul orbitei ci
cea in directia Soarelui, de la tangenta la orbita. In cazul Lunii,
aceasta deplasare este aproape perpendiculara pe traseul orbitei.
In cazul cometei deplasarea in directia Soarelui face un unghi
variabil intre orbita si raza orbitei.
In ambele cazuri forta si deplasarea au acelasi sens.
alternativa, lucrul mecanic este pozitiv(de fapt nu are semn).
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Dupa cum am mai spus, fiecare sistem cosmic este un sistem armonic ocilant, asa ca am sa rezum discutia la un astfel de sistem mecanic.
https://ik-ptz.ru/ro/fizika/osnovnye-velichiny-harakterizuyushchie-kolebatelnoe-dvizhenie.html
Mecanismul este acelasi ca la orice miscare periodica efectuata intr-un mediu elastic, precum al sistemelor cosmice, in care legatura elastica o realizeaza campul gravitational.
Deci in cazul sistemelor oscilante mecanice, forta elastica actioneaza in ambele sensuri atat la intinderea cat si la compresiunea arcului, adica se produce lucrul mecanic in ambele sensuri de deplasare, astfel putem da semne conventionale +/- lucrului mecanic efectuat in fiecare semiperioada.
https://ik-ptz.ru/ro/fizika/osnovnye-velichiny-harakterizuyushchie-kolebatelnoe-dvizhenie.html
Mecanismul este acelasi ca la orice miscare periodica efectuata intr-un mediu elastic, precum al sistemelor cosmice, in care legatura elastica o realizeaza campul gravitational.
Deci in cazul sistemelor oscilante mecanice, forta elastica actioneaza in ambele sensuri atat la intinderea cat si la compresiunea arcului, adica se produce lucrul mecanic in ambele sensuri de deplasare, astfel putem da semne conventionale +/- lucrului mecanic efectuat in fiecare semiperioada.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Nu este vorba de semne conventionale. Pentru a demonstravirgil a scris:. . . . .
Deci in cazul sistemelor oscilante mecanice, forta elastica actioneaza in ambele sensuri atat la intinderea cat si la compresiunea arcului, adica se produce lucrul mecanic in ambele sensuri de deplasare, astfel putem da semne conventionale +/- lucrului mecanic efectuat in fiecare semiperioada.
conservativitatea campului gravitational, notiunea de lucru
mecanic negativ este utilizata "la propriu" si foarte concret.
Nu mai revin asupra indelungatelor discutii purtate cu ani
in urma cu alti forumisti, din care am inteles ca dadeau
acestei notiuni un interes si un inteles extrem de concret.
Lafel, si faptul ca se imagineaza deplasari produse de o
forta in sens invers acelei forte, demonstreaza clar interesul
deosebit pentru minciuna lucrul mecanic negativ. Pare a fi
esenta deturnarii paradigmei.
Despre sistemele oscilante mecanice si forta elastica, am
sustinut ca nu pot fi conservative niciodata, chiar si in lipsa
frecarilor, din cauza ca produc lucru mecanic de accelerare si
franare, care consuma energia miscarii.
Este posibil sa-mi reevaluez aceasta pozitie, pentru cazul
elasticitatii ideale, perfecte.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Intr-adevar, asta trebuie sa faci; Eu am dat un exemplu mecanic care sa te ajute sa-l extinzi in cazul campului gravitational.virgil_48 a scris:Nu este vorba de semne conventionale. Pentru a demonstravirgil a scris:. . . . .
Deci in cazul sistemelor oscilante mecanice, forta elastica actioneaza in ambele sensuri atat la intinderea cat si la compresiunea arcului, adica se produce lucrul mecanic in ambele sensuri de deplasare, astfel putem da semne conventionale +/- lucrului mecanic efectuat in fiecare semiperioada.
conservativitatea campului gravitational, notiunea de lucru
mecanic negativ este utilizata "la propriu" si foarte concret.
Nu mai revin asupra indelungatelor discutii purtate cu ani
in urma cu alti forumisti, din care am inteles ca dadeau
acestei notiuni un interes si un inteles extrem de concret.
Lafel, si faptul ca se imagineaza deplasari produse de o
forta in sens invers acelei forte, demonstreaza clar interesul
deosebit pentru minciuna lucrul mecanic negativ. Pare a fi
esenta deturnarii paradigmei.
Despre sistemele oscilante mecanice si forta elastica, am
sustinut ca nu pot fi conservative niciodata, chiar si in lipsa
frecarilor, din cauza ca produc lucru mecanic de accelerare si
franare, care consuma energia miscarii.
Este posibil sa-mi reevaluez aceasta pozitie, pentru cazul
elasticitatii ideale, perfecte.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Pana mai ieri, cand apreciam miscarile alternative, elastice,virgil a scris:Intr-adevar, asta trebuie sa faci; Eu am dat un exemplu mecanic care sa te ajute sa-l extinzi in cazul campului gravitational.virgil_48 a scris:
Este posibil sa-mi reevaluez aceasta pozitie, pentru cazul
elasticitatii ideale, perfecte.
pendulari, ma gandeam numai la factorii externi care le insotesc
si le epuizeaza.
Dar orice arc, coarda elastica, etc. cat de performant, nu are
elasticitate 100 % din cauza frecarilor interne ale materialului,
care produc caldura.
Deci are pierderi de randament chiar si in spatiul liber.
Asa ca miscarea alternativa, elastica ar putea fi perpetua numai
in cazul unei elasticitati ideale, de 100%.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Asta ar putea fi semn rau, ca am uitat ce-am spus despre orbitare.virgil a scris:Este suficient sa consideri campul gravitational un mediu elastic ideal si ai rezolvat problema.
Pana mai ieri, cand apreciam miscarile alternative, elastice,
pendulari, ma gandeam numai la factorii externi care le insotesc
si le epuizeaza.
Dar orice arc, coarda elastica, etc. cat de performant, nu are
elasticitate 100 % din cauza frecarilor interne ale materialului,
care produc caldura.
Deci are pierderi de randament chiar si in spatiul liber.
Asa ca miscarea alternativa, elastica ar putea fi perpetua numai
in cazul unei elasticitati ideale, de 100%.
Forta gravitationala nu este generata de un resort sau de o coarda
elastica ! "Campul gravitational" ramane inca pentru mine un model
fantezist de producere al altei fantezii "atractia gravitationala".
P.S. N-am intetionat sa sterg raspunsul lui Virgil, dar il puteti citi
subliniat. virgil_48
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12129
Puncte : 55240
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Din topicul Cuget, deci exist!
Cuget, deci exist! Empty Re Cuget, deci exist!
Despre un raspuns pentru participantul curiosul:
prudenta.
Despre un raspuns pentru participantul curiosul:
Deocamdata interlocutorul meu trateaza propunerea cuMesaj Scris de virgil_48 Ieri la 06:49
Fiindca binevoiesti sa arati catre mine intr-o maniera
mascata si nu tocmai regulamentara, pune-ti filozofia la
treaba si cugeta putin la asta :
POSTULAT
Rezultatul unei actiuni care se desfasoara permanent, in
mod identic si continuu, se cumuleaza, nu poate fi nul !
Iti dai seama ca eu ma refer la lucrul mecanic produs de
orbitare, dar poti veni cu alte exemple impotriva, ca sa ma
lamuresc daca postulatul acesta este cumva o lege nescrisa.
De exemplu spui asa : cantitatea de apa care curge la vale
intr-un râu, este nula. Si m-am lamurit.
Sa vad si eu ca daca existi chiar cugeti !
Sau ca gasesti argumente si exemple impotriva postulatului!
Ideea o intelegi, imi rezerv dreptul ca in urma unor posibile
obiectiuni, sa modific vreun cuvant din text.
Remember : A-ti aduce aminte ce au spus altii, nu inseamna
intotdeauna a cugeta !
prudenta.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Cu privire la "postulatul" acela, care ar anula sansele campului gravitational conservativ, nu am primit pana in prezent nici o replica de luat in seama. Daca este valabil, toate argumentele
In favoarea campului, sunt inutile.
In favoarea campului, sunt inutile.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
De fapt nici nu pare a fi nevoie devirgil_48 a scris:Cu privire la "postulatul" acela, care ar anula sansele campului gravitational conservativ, nu am primit pana in prezent nici o replica de luat in seama. Daca este valabil, toate argumentele
In favoarea campului, sunt inutile.
un postulat. Si o adunare simpla
a + a + a + ... = na > 0
confirma ca adunarea unor cantitați naturale identice nu poate avea rezultatul nul.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11133
Puncte : 43663
Data de inscriere : 03/12/2013
Pagina 16 din 31 • 1 ... 9 ... 15, 16, 17 ... 23 ... 31
Subiecte similare
» Lucrul mecanic - definitie si exemple
» Lucrul mecanic nul
» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
» Lucrul mecanic nul
» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
Pagina 16 din 31
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum