Legi de conservare (2)

Scris de **virgil** Lun 01 Oct 2018, 14:28

Rezumarea primului mesaj :

Provine din „Legi de conservare (1)".

Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.

Scris de **virgil** Joi 05 Mar 2020, 08:03

CAdi a scris:
virgil a scris:
Crivoi D a scris:Cand trece dintr-un mediu/sticla in altul/atmosfera cine-i modifica impulsul/viteza?
Energia se conserva iar atunci cand un foton traverseaza un mediu al carui indice de refractie este mai mare decat al vidului, viteza lui scade si frecventa creste astfel incat energia ramane constanta. La iesirea fotonului din acel mediu, se revine la frecventa si viteza initiala .
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.

De unde le stii asa bine pe toate, Virgil?

Expermental s-a masurat viteza luminii prin apa, sticla etc. Din moment ce viteza luminii scade la traversarea prin sticla, pentru ca energia fotonului sa ramana aceiasi, m.c2=h.niu =const.; atunci cand scade viteza, pentru ca h este o constanta, inseamna ca trebuie sa creasca frecventa. Cel putin asa banuiesc ca se intampla astfel incat la iesire fotonul sa aiba aceiasi energie cu cea de la intrarea in mediul transparent.

Scris de **virgil** Joi 05 Mar 2020, 08:06

virgil a scris:
CAdi a scris:
virgil a scris:
Energia se conserva iar atunci cand un foton traverseaza un mediu al carui indice de refractie este mai mare decat al vidului, viteza lui scade si frecventa creste astfel incat energia ramane constanta. La iesirea fotonului din acel mediu, se revine la frecventa si viteza initiala .
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.

De unde le stii asa bine pe toate, Virgil?
Expermental s-a masurat viteza luminii prin apa, sticla etc. Din moment ce viteza luminii scade la traversarea prin sticla, pentru ca energia fotonului sa ramana aceiasi, m.c2=h.niu =const.; atunci cand scade viteza, pentru ca h este o constanta, inseamna ca trebuie sa creasca frecventa. Cel putin asa banuiesc ca se intampla astfel incat la iesire fotonul sa aiba aceiasi energie cu cea de la intrarea in mediul transparent. Am facut abstractie de pierderile care ar putea avea loc datorita ciocnirilor.

Scris de **virgil_48** Joi 05 Mar 2020, 10:20

virgil a scris:. . . . .
De unde le stii asa bine pe toate, Virgil?
Expermental s-a masurat viteza luminii prin apa, sticla etc. Din moment ce viteza luminii scade la traversarea prin sticla, pentru ca energia fotonului sa ramana aceiasi, m.c2=h.niu =const.; atunci cand scade viteza, pentru ca h este o constanta, inseamna ca trebuie sa creasca frecventa. Cel putin asa banuiesc ca se intampla astfel incat la iesire fotonul sa aiba aceiasi energie cu cea de la intrarea in mediul transparent. Am facut abstractie de pierderile care ar putea avea loc datorita ciocnirilor.

Corect din partea ta sa admiti ca "banuiesti" ceva, despre niste
manifestari ce nu pot fi urmarite si masurate direct.
Cat despre faptul ca formula lui Nea a ajuns sa constituie
argument pentru justificarea unor fenomene ce altfel nu se pot
explica, asta este o escaladare uimitoare a minunatei increderi
in banuielile altora.
Iar abstractia mentionata la urma, este mare cat roata
carului.

Scris de Crivoi D Joi 05 Mar 2020, 10:53

D-l Virgil:
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.

Scris de **virgil** Joi 05 Mar 2020, 18:23

Crivoi D a scris:D-l Virgil:
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.

Impulsul nu poate fi verificat decat la iesirea fotonilor din mediul pe care il traverseaza, si cum orice aparat optic presupune trecerea fotonilor prin lentile si prisme optice, frecventa acestora se poate masura doar la iesirea din mediul optic. Iar frecventa la iesire este totdeauna egala cu frecventa la intrare ceia ce presupune ca impulsul fotonului ramane constant prin traversarea unui mediu. Nimeni nu poate masura impulsul fotonului in interiorul mediului optic, (in afara de aer, apa sau vid). Chiar si in apa culoarea luminii nu se modifica, deci nu se modifica nici impulsul ci doar viteza.
Deci as putea crede ca frecventa sau culoarea fotonului se pastreaza si atunci cand viteza lui scade la trecerea printr-un mediu cu indicele de refractie mai mare decat al vidului, ceia ce inseamna ca scade doar lungimea de unda, astfel incat produsul dintre frecventa si lungimea de unda sa fie egal cu viteza luminii in acel mediu. In aceasta situatie impulsul p= h.niu/c2 ; pentru a se mentine constant in timp ce viteza scade, inseamna ca h constanta lui Planck, scade si ea in aceiasi masura.
Imi reconsider afirmatiile anterioare prin care spuneam ca frecventa fotonului creste la traversarea unui mediu optic cu indicele de refractie mai mare ca al vidului.

Scris de Crivoi D Joi 05 Mar 2020, 18:52

Optica electromagnetica a mediilor anizotrope, s.a

Scris de **virgil** Joi 05 Mar 2020, 19:56

Crivoi D a scris:Optica electromagnetica a mediilor anizotrope, s.a

http://www.phys.uaic.ro/wp/scoala-doctorala/sustineri-teze-doctorat/scripa-tudose-adina-elena/scripa-tudose-adina-elena-rezumat-teza-doctorat.pdf]http://www.phys.uaic.ro/wp/scoala-doctorala/sustineri-teze-doctorat/scripa-tudose-adina-elena/scripa-tudose-adina-elena-rezumat-teza-doctorat.pdf[/url]

Scris de **virgil** Vin 06 Mar 2020, 04:04

Crivoi D a scris:D-l Virgil:
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.

De fapt trebuie sa pornim de la relatia;

Legi de conservare (2) - Pagina 18 Captur11

In acest caz relatiile energiei si momentului cinetic ale fotonului devin;
E=m.c2=h.niu ----> E=m.c2/n2=h.niu.1/n2 ;
p=m.c =h.niu -----> p=m.c/n = h.niu.1/n ;
Asta inseamna ca energia si momentul cinetic ale fotonului se considera doar comparativ cu mediul de propagare pe care il traverseaza la un moment dat.
Deci raspunsul corect la intrebarea;
D-l Virgil:
Deci impulsul si viteza depind de permitivitatea mediului pe care il traverseaza.

Energia si impulsul fotonului depind de indicele de refractie a mediului pe care il traverseaza.
iar la prima intrebare; Crivoi D a scris:
Cand trece dintr-un mediu/sticla in altul/atmosfera cine-i modifica impulsul/viteza?
Ce pierde fotonul la intrarea intr-un mediu cu indicele de refractie mai mare, recastiga la iesirea din acel mediu. pun toate acestea pe seama peliculei superficiale ce separa cele doua medii de propagare.

Scris de **virgil_48** Mar 10 Mar 2020, 18:08

virgil a scris:
. . . . .
Impulsul nu poate fi verificat decat la iesirea fotonilor din mediul pe care il traverseaza, si cum orice aparat optic presupune trecerea fotonilor prin lentile si prisme optice, frecventa acestora se poate masura doar la iesirea din mediul optic. Iar frecventa la iesire este totdeauna egala cu frecventa la intrare ceia ce presupune ca impulsul fotonului ramane constant prin traversarea unui mediu. Nimeni nu poate masura impulsul fotonului in interiorul mediului optic, (in afara de aer, apa sau vid). Chiar si in apa culoarea luminii nu se modifica, deci nu se modifica nici impulsul ci doar viteza.

Impulsul nu este functie de viteza ?

Scris de **virgil** Mar 10 Mar 2020, 22:23

virgil_48 a scris:
virgil a scris:
. . . . .
Impulsul nu poate fi verificat decat la iesirea fotonilor din mediul pe care il traverseaza, si cum orice aparat optic presupune trecerea fotonilor prin lentile si prisme optice, frecventa acestora se poate masura doar la iesirea din mediul optic. Iar frecventa la iesire este totdeauna egala cu frecventa la intrare ceia ce presupune ca impulsul fotonului ramane constant prin traversarea unui mediu. Nimeni nu poate masura impulsul fotonului in interiorul mediului optic, (in afara de aer, apa sau vid). Chiar si in apa culoarea luminii nu se modifica, deci nu se modifica nici impulsul ci doar viteza.
Impulsul nu este functie de viteza ?

Pentru particule impulsul depinde de viteza; i=m.v ;
Pentru fotoni impulsul p=h.niu/c ;
Cum viteza luminii depinde de indicele de refractie a mediului inseamna ca jn interiorul unui mediu precum apa sau sticla impulsul fotonului este mai mare decat in vid, pentru ca viteza luminii este mai mica. Dar nu stim cu exactitate ce se intampla cu frecventa despre care conform relatiei ar ramane constanta. Cum impulsul nu are din ce sa creasca. inseamna ca h constanta lui Planck nu ar fi aceiasi la propagarea luminii prin aceste medii.
E=m.c2=h.niu ----> E=m.c2/n2=h.niu.1/n2 ;
p=m.c =h.niu -----> p=m.c/n = h.niu.1/n ;
Din aceste considerente rezulta ca relatia lui Einstein nu este completa daca nu-l detine si pe n coeficientul de refractie al mediului de propagare. Einstein s-a rezumat numai la vid. Iata ca noi aici am facut ceva mai mult.

Scris de **virgil_48** Mier 11 Mar 2020, 07:15

virgil a scris:. . . . .
Cum viteza luminii depinde de indicele de refractie a mediului inseamna ca jn interiorul unui mediu precum apa sau sticla impulsul fotonului este mai mare decat in vid, pentru ca viteza luminii este mai mica. Dar nu stim cu exactitate ce se intampla cu frecventa despre care conform relatiei ar ramane constanta. Cum impulsul nu are din ce sa creasca. inseamna ca h constanta lui Planck nu ar fi aceiasi la propagarea luminii prin aceste medii.
E=m.c2=h.niu ----> E=m.c2/n2=h.niu.1/n2 ;
p=m.c =h.niu -----> p=m.c/n = h.niu.1/n ;
Din aceste considerente rezulta ca relatia lui Einstein nu este completa daca nu-l detine si pe n coeficientul de refractie al mediului de propagare. Einstein s-a rezumat numai la vid. Iata ca noi aici am facut ceva mai mult.

Nu este singurul sacrificiu al logicii si al fizicii pe care il cere
credinta in "formula magica". Acesta este unul minor.
Dar drumul pana departe, incepe cu un pas !!!
De aici vine dorinta sa inventeze "confirmari", nu sa puna
semne de intrebare sau sa gaseasca hibe, cum ai facut.

Scris de **virgil** Joi 12 Mar 2020, 20:50

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Cum viteza luminii depinde de indicele de refractie a mediului inseamna ca jn interiorul unui mediu precum apa sau sticla impulsul fotonului este mai mare decat in vid, pentru ca viteza luminii este mai mica. Dar nu stim cu exactitate ce se intampla cu frecventa despre care conform relatiei ar ramane constanta. Cum impulsul nu are din ce sa creasca. inseamna ca h constanta lui Planck nu ar fi aceiasi la propagarea luminii prin aceste medii.
E=m.c2=h.niu ----> E=m.c2/n2=h.niu.1/n2 ;
p=m.c =h.niu -----> p=m.c/n = h.niu.1/n ;
Din aceste considerente rezulta ca relatia lui Einstein nu este completa daca nu-l detine si pe n coeficientul de refractie al mediului de propagare. Einstein s-a rezumat numai la vid. Iata ca noi aici am facut ceva mai mult.
Nu este singurul sacrificiu al logicii si al fizicii pe care il cere
credinta in "formula magica". Acesta este unul minor.
Dar drumul pana departe, incepe cu un pas !!!
De aici vine dorinta sa inventeze "confirmari", nu sa puna
semne de intrebare sau sa gaseasca hibe, cum ai facut.

Ce confirmari mai vrei? bomba atomica nu-ti ajunge?
Eu nu am facut o hiba ci am facut o generalizare a relatiei lui Einstein pentru toate mediile de propagare a luminii, ceia ce este foarte corect. Daca o facea un fizician de marca era ceva deosebit.

Scris de **virgil_48** Vin 13 Mar 2020, 06:49

virgil a scris:. . . . .
Ce confirmari mai vrei? bomba atomica nu-ti ajunge?
Eu nu am facut o hiba ci am facut o generalizare a relatiei lui Einstein pentru toate mediile de propagare a luminii, ceia ce este foarte corect. Daca o facea un fizician de marca era ceva deosebit.

Bomba atomica nu confirma TRG sau formula magica. Ea a dovedit
ca materia atunci cand sufera transformari poate ceda o mare
cantitate de energie, dar transformarile respecta legea conservarii
masei/materiei. Asta este recunoscut in cazul transformarilor
chimice si negat in cazul transformarilor atomice fiindca numai
astfel pot fi sustinute cele doua HOAXURI subliniate.
De aceea a fost eliminat eterul material din paradigma stiintifica.
Altfel intelegea lumea in ce alta forma de materie se
transforma materia cunoscuta in cazul transformarilor atomice cu
cedare de energie.
Deschiderea catre aceasta intelegere evidenta a realitatii este inca
impiedicata din considerente materiale. Conduce la consecinte si
clarificari nedorite.

Scris de **virgil** Vin 13 Mar 2020, 07:01

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Ce confirmari mai vrei? bomba atomica nu-ti ajunge?
Eu nu am facut o hiba ci am facut o generalizare a relatiei lui Einstein pentru toate mediile de propagare a luminii, ceia ce este foarte corect. Daca o facea un fizician de marca era ceva deosebit.
Bomba atomica nu confirma TRG sau formula magica. Ea a dovedit
ca materia atunci cand sufera transformari poate ceda o mare
cantitate de energie, dar transformarile respecta legea conservarii
masei/materiei.

Particulele materiale pierd masa sub forma de energie. Deci relatia masa-energie este valabila. m.c2=h.niu[/quote]

Scris de **virgil_48** Vin 13 Mar 2020, 07:56

virgil a scris:
virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Ce confirmari mai vrei? bomba atomica nu-ti ajunge?
Eu nu am facut o hiba ci am facut o generalizare a relatiei lui Einstein pentru toate mediile de propagare a luminii, ceia ce este foarte corect. Daca o facea un fizician de marca era ceva deosebit.
Bomba atomica nu confirma TRG sau formula magica. Ea a dovedit
ca materia atunci cand sufera transformari poate ceda o mare
cantitate de energie, dar transformarile respecta legea conservarii
masei/materiei.
Particulele materiale pierd masa sub forma de energie. Deci relatia masa-energie este valabila. m.c2=h.niu

Asta spui tu, ca sustinator al paradigmei actuale, pe care ai dori numai
sa o completezi. Dar dupa cum vezi, problema se poate aborda mai
radical. Nu incerc sa-ti schimb convingerile, mai ales ca sunt atat de
larg sustinute. Dar exista si varianta mea(?), mai coerenta:
Particulele materiale pot pierde masă, care este suportul material
al energiei pe care o emit. Masa aceea se difuzeaza, nu se
converteste.
Cu asta, legea conservarii masei in Univers se conserva, dar TRG nu.

Scris de **virgil** Vin 13 Mar 2020, 14:09

virgil_48 a scris:Dar exista si varianta mea(?), mai coerenta:
Particulele materiale pot pierde masă, care este suportul material
al energiei pe care o emit. Masa aceea se difuzeaza, nu se
converteste.
Cu asta, legea conservarii masei in Univers se conserva, dar TRG nu.

O cam dai cotita;
cum vine asta "Particulele materiale pot pierde masă, care este suportul material
al energiei pe care o emit."
Radiatia electromagnetica are masa m=h.niu/c2; are impuls p=h.niu/c ; si poarta energie. E=h.niu;

Scris de **gafiteanu** Vin 13 Mar 2020, 16:19

LEGE: """Particulele care nu se transforma, care stau si nu pierd sau nu castiga masa, se conserva."""
Pentru a nu se usca sau a nu se umezi, trebuie invelite bine si ermetic in folii impermeabile.
Viermii, bacteriile si virusii pot produce transformari, dar prin sterilizare sunt distrusi.
Marele LENIN este un perfect exemplu de conservare.

Scris de **virgil_48** Vin 13 Mar 2020, 17:01

virgil a scris:
virgil_48 a scris:Dar exista si varianta mea(?), mai coerenta:
Particulele materiale pot pierde masă, care este suportul material
al energiei pe care o emit. Masa aceea se difuzeaza, nu se
converteste.
Cu asta, legea conservarii masei in Univers se conserva, dar TRG nu.
O cam dai cotita;
cum vine asta "Particulele materiale pot pierde masă, care este suportul material
al energiei pe care o emit."
Radiatia electromagnetica are masa m=h.niu/c2; are impuls p=h.niu/c ; si poarta energie. E=h.niu;

Nu o dau cotita ci o deviez cu totul. Nu exista conversie masa-
energie nici in cazul bombei atomice.
Ca urmare a emiterii de energie/radiatie de catre materie/particule,
se imprastie in spatiu o cantitate mica de materie care poarta
acea energie uriasa.
Materia aceea nu dispare ci se integreaza in fondul de eter material
al Universului, asa cum se integreaza aburul sau fumul in atmosfera.
Mai interesant pentru mine este daca recunoasterea faptului ca
radiatia electromagnetica are masa, vine din TRG sau din calculele
tale? Fiindca aceea este masa care se pretinde ca se converteste in
energie, iar de fapt ea devine eter(dinamic/material). Adica masa se
conserva.

Scris de **virgil** Vin 13 Mar 2020, 17:53

Masa poate fi sub forma de particula observabila care este totdeauna insotita de un "abur" electromagnetic ce ii confera energie. Acest "abur" este asociat cu orice particula care se afla libera sau in combinatie cu alte particule, generand un mediu comun, asazisa groapa de potential in care evolueaza intreg ansamblul. O particula se poate rupe din acest ansamblu daca primeste un aport exterior de energie care poate rupe energia de legatura dintre particulele initiale aflate in groapa de potential. La ruperea acestei particule se emite si un "norisor de abur", sub forma de fotoni , care reprezinta de fapt o alta forma de existenta a materiei, ce este de fapt prima forma de existenta a materiei. A doua forma de existenta a materiei o constituie particula. A treia forma o reprezinta ansamblul de particule sub forma de nucleoni, atomi, apoi de molecule, corpuri, s.a.m.d.
La fiecare etapa de structurare a materiei se mai adauga ceva masa subtila ca un "abur" sau energie sub forma de unda electromagnetica.
De fapt orice masa, are in componenta ei toate formele anterioare de structurare a materiei; gluoni, quarci, fotoni, electroni, nucleoni, atomi, molecule, cristale, macrocristale, corpuri.

Scris de **virgil_48** Vin 13 Mar 2020, 19:54

virgil a scris:Masa poate fi sub forma de particula observabila care este totdeauna insotita de un "abur" electromagnetic ce ii confera energie. Acest "abur" este asociat cu orice particula care se afla libera sau in combinatie cu alte particule, generand un mediu comun, asazisa groapa de potential in care evolueaza intreg ansamblul. quarci, fotoni, electroni, nucleoni, atomi, molecule, cristale, macrocristale, corpuri. . . . . . . . . .

Pentru ca sa ma pot concentra corespunzator asupra ultimelor
raspunsuri fara sa fac confuzii, ar trebui sa mentionezi cand si
cu ce le delimitezi fata de teoria oficiala.
Fiindca am permanent impresia ca nu o urmezi cu fidelitate si
uneori o cotesti dupa parerile tale.
Teoria oficiala recunoaste ca radiatia are suport material, ( m=
h.niu/c²) cum faci tu ? Asta nu inseamna ca orice energie/
radiatie are suport material ? Păi asta te departeaza bine de TRG.
Te hotarasti, sustinere sau dizidenta ?

Scris de **virgil** Vin 13 Mar 2020, 20:44

virgil_48 a scris:
virgil a scris:Masa poate fi sub forma de particula observabila care este totdeauna insotita de un "abur" electromagnetic ce ii confera energie. Acest "abur" este asociat cu orice particula care se afla libera sau in combinatie cu alte particule, generand un mediu comun, asazisa groapa de potential in care evolueaza intreg ansamblul. quarci, fotoni, electroni, nucleoni, atomi, molecule, cristale, macrocristale, corpuri. . . . . . . . . .
Pentru ca sa ma pot concentra corespunzator asupra ultimelor
raspunsuri fara sa fac confuzii, ar trebui sa mentionezi cand si
cu ce le delimitezi fata de teoria oficiala.
Fiindca am permanent impresia ca nu o urmezi cu fidelitate si
uneori o cotesti dupa parerile tale.
Teoria oficiala recunoaste ca radiatia are suport material, ( m=
h.niu/c²) cum faci tu ? Asta nu inseamna ca orice energie/
radiatie are suport material ? Păi asta te departeaza bine de TRG.
Te hotarasti, sustinere sau dizidenta ?

Din moment ce exista o vibratie, exista si subiectul vibratiei, care este tot o forma de existenta a materiei, pe care in mod subtil Maxwell a numit-o camp electromagnetic. Aceasta nu inseamna ca acest camp nu este de origine materiala la fel ca toate campurile si inclusiv spatiul. Dar fizicienii se feresc sa pronunte aceste afirmatii.
Aici nu este vorba de dizidenta ci de patrundere in intimitatea fenomenelor.
Einstein a explicat pana la un anumit punct, de unde fiecare intelege intr-un anumit fel lucrurile. Eu am aratat cum le inteleg si acest lucru rezulta si din referatul meu privind analiza vectoriala a relatiei lui Einstein, care am mai postat-o .

Scris de **gafiteanu** Vin 13 Mar 2020, 23:31

Radiatia em are o masa de miscare echivalenta cu cantitatea de energie, dar aceasta masa nu face si masa gravitationala. Masa gravitationala face numai protonul si neutronul, care nu sunt radiatii.

Scris de **virgil_48** Sam 14 Mar 2020, 07:31

gafiteanu a scris:Radiatia em are o masa de miscare echivalenta cu cantitatea de energie, dar aceasta masa nu face si masa gravitationala. Masa gravitationala face numai protonul si neutronul, care nu sunt radiatii.

Masa care nu are efect gravitational este o fantezie introdusa
prin efractie pentru aburirea credinciosilor. Asta e: m=h.niu/c² ?
Inertie in miscare are aceasta masa ?
Masa, masă, de e masă, șade jumătate-n apa,
O calcă calul si crapă !

Scris de **virgil** Sam 14 Mar 2020, 09:55

gafiteanu a scris:Radiatia em are o masa de miscare echivalenta cu cantitatea de energie, dar aceasta masa nu face si masa gravitationala. Masa gravitationala face numai protonul si neutronul, care nu sunt radiatii.

Atunci cum interactioneaza lumina cu campul gravitational?

Legi de conservare (2) - Pagina 18 Lentil10

Scris de Plagiat sau "memorie" scu Sam 14 Mar 2020, 11:58

Ca elemente de ANALIZA specifice sistemului optic nu pot lipsi:
-sursa de camp EM;
-mediul liniar/neliniar al generari/propagarii (atentie la variatia indicelui de refractie a mediului datorita caracterului REACTIV al mediului in raport cu campurile aplicate si care pot fi foarte diferite in privinta naturii fizice, in principal EM, acustice si mecanice - TOATE ACESTE FENOMENE SUNT EVIDENTIATE IN ATMOSFERA TERESTRA-vezi electroconvergenta Pamantului);

Scris de Plagiat sau "memorie" scu Sam 14 Mar 2020, 12:02

@virgil a scris:
. . . . .
Cum viteza luminii depinde de indicele de refractie a mediului inseamna ca jn interiorul unui mediu precum apa sau sticla impulsul fotonului este mai mare decat in vid, pentru ca viteza luminii este mai mica. Dar nu stim cu exactitate ce se intampla cu frecventa despre care conform relatiei ar ramane constanta. Cum impulsul nu are din ce sa creasca. inseamna ca h constanta lui Planck nu ar fi aceiasi la propagarea luminii prin aceste medii.
E=m.c2=h.niu ----> E=m.c2/n2=h.niu.1/n2 ;
p=m.c =h.niu -----> p=m.c/n = h.niu.1/n ;
Din aceste considerente rezulta ca relatia lui Einstein nu este completa daca nu-l detine si pe n coeficientul de refractie al mediului de propagare. Einstein s-a rezumat numai la vid. Iata ca noi aici am facut ceva mai mult.

Scris de **virgil_48** Sam 14 Mar 2020, 14:01

virgil a scris:
gafiteanu a scris:Radiatia em are o masa de miscare echivalenta cu cantitatea de energie, dar aceasta masa nu face si masa gravitationala. Masa gravitationala face numai protonul si neutronul, care nu sunt radiatii.
Atunci cum interactioneaza lumina cu campul gravitational?. . . . .

Vreau sa-ti prezint aproximativ cum se comporta particulele materiale
numite fotoni ce intra in compunerea FOIP(stiu ca scriu in limbi straine,
dar tu esti oarecum acomodat), in proximitatea corpurilor.
Camp gravitational in paradigma aceasta nu exista.
Poate nu te intereseaza, dar traiectoria fotonilor, se curbeaza usor catre
corpuri cand acestia trec pe langa ele, apoi se continua rectiliniu, intr-o
directie usor deviata. Ondularea aceea dubla de revenire pe directia
initiala, nu are loc. Orice particula din compunerea FOIP, in proximitatea
unui corp, este impinsa usor de FOIP spre corp.
Si fotonii, ca si toate celelalte particule componente ale FOIP, sunt
deviate mai mult sau mai putin in directia corpurilor pe langa care trec.

Scris de **virgil** Sam 14 Mar 2020, 14:08

virgil a scris:
virgil_48 a scris:
virgil a scris:
. . . . .
Impulsul nu poate fi verificat decat la iesirea fotonilor din mediul pe care il traverseaza, si cum orice aparat optic presupune trecerea fotonilor prin lentile si prisme optice, frecventa acestora se poate masura doar la iesirea din mediul optic. Iar frecventa la iesire este totdeauna egala cu frecventa la intrare ceia ce presupune ca impulsul fotonului ramane constant prin traversarea unui mediu. Nimeni nu poate masura impulsul fotonului in interiorul mediului optic, (in afara de aer, apa sau vid). Chiar si in apa culoarea luminii nu se modifica, deci nu se modifica nici impulsul ci doar viteza.
Impulsul nu este functie de viteza ?
Pentru particule impulsul depinde de viteza; i=m.v ;
Pentru fotoni impulsul p=h.niu/c ;
Cum viteza luminii depinde de indicele de refractie a mediului inseamna ca jn interiorul unui mediu precum apa sau sticla impulsul fotonului este mai mare decat in vid, pentru ca viteza luminii este mai mica. Dar nu stim cu exactitate ce se intampla cu frecventa despre care conform relatiei ar ramane constanta. Cum impulsul nu are din ce sa creasca. inseamna ca h constanta lui Planck nu ar fi aceiasi la propagarea luminii prin aceste medii.
E=m.c2=h.niu ----> E=m.c2/n2=h.niu.1/n2 ;
p=m.c =h.niu -----> p=m.c/n = h.niu.1/n ;
Din aceste considerente rezulta ca relatia lui Einstein nu este completa daca nu-l detine si pe n coeficientul de refractie al mediului de propagare. Einstein s-a rezumat numai la vid. Iata ca noi aici am facut ceva mai mult.

E ceva neclar in ce am scris aici?

Scris de **gafiteanu** Sam 14 Mar 2020, 14:12

virgil a scris: Atunci cum interactioneaza lumina cu campul gravitational?

Buna observatia, pesemne ca sunt si alte efecte-fenomene ale radiatiei gravitationale asupra fotonilor., de exemplu un curent eteric spre masa gravitationala ce radiaza, cu scopul de a completa masa pierduta prin radiatie.
Dar e cert cum am spus, ca fotonii ei insisi nu fac si nu radiaza camp gravitational. Deoarece nu-si modifica masa-energia asa cum fac protonii si neutronii. Energia gravitationala pierduta se poate compensa in cazul protonilor si neutronilor, nu si in cazul fotonilor care nu fac gravitatie.

Scris de **virgil_48** Sam 14 Mar 2020, 16:03

Plagiat sau \"memorie" scu a scris:
Ca elemente de ANALIZA specifice sistemului optic nu pot lipsi:
-sursa de camp EM;
-mediul liniar/neliniar al generari/propagarii (atentie la variatia indicelui de refractie a mediului datorita caracterului REACTIV al mediului in raport cu campurile aplicate si care pot fi foarte diferite in privinta naturii fizice, in principal EM, acustice si mecanice - TOATE ACESTE FENOMENE SUNT EVIDENTIATE IN ATMOSFERA TERESTRA-vezi electroconvergenta Pamantului);

Ne face placere sa constatam ca si d-l Crivoi D. raspunde la raportul
zilnic !

Scris de Crivoi D Sam 14 Mar 2020, 20:30

V-ati intrebat vreodata ce rol are tipul/modul de transfer dintre (matricele )/corpurile naturale? Cand aveti raspunsul la aceasta intrebare, atunci veti intelege ce-i gravitatia, si altele. Vzi, Convergenta si divergenta materiei, ed. Performantica, Iasi, 2007.

Scris de **gafiteanu** Dum 15 Mar 2020, 05:29

S-ar putea sa fie o raza de speranta. Ceva detalii ?
Sunt serii numerice convergente si serii numerice divergente. Care e analogia cu materia ?
Nu cumva e de preferat sa plecam de la materie, de la realitatea fizica existenta si apoi sa matematizam fenomenele ?
Ma indoiesc ca s-ar putea transpune si echivala corect si complet un fenomen atat de complex din fizica intro serie sau matrice, indiferent ce termeni matematici ar intra in ea. Ne trebuie alt aparat matematic, alti operatori matematici de echivalenta.

Scris de Continut sponsorizat

Legi de conservare (2)

Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Concluzie

Re: Legi de conservare (2)

Bibliografie

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)

Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Re: Legi de conservare (2)

Re: Legi de conservare (2)