Pendulul

Rezumarea primului mesaj :

Identificarea experimentala a pendulului in repaus:
Electric Pendulum Sensor (Experimental Identification of Pendulum at Rest)
Crivoi D. Dumitru, Olenici Dimitrie
European Journal of Applied Sciences Vol. 11 No. 4 (2023)
DOI: https://doi.org/10.14738/aivp.114.2023

Crivoi Dumitru a scris:O sa aveti raspuns intr-o viitoare lucrare pe care o s-o public in curand. Nu pot sa intru in detalii (care de altfel sunt abordate in literatura de specialitate) care tin de un studiul aprofundat al domeniului.

Anizotropia unui loc din Univers trebuie legata de "sursele" din mediu, cum se regasesc interactiunile dintre aceste surse in structura/organizarea/functiile LOCULUI analizat la un moment dat, care este rezultatul acestor interactiuni ""externe"" cu parametrii de stare ai locului/ ale ""corpului de proba, s.a.m.d. Ati vazut in lucrarea de mai sus (Pendulul senzor electric)  ca un subsistem al modelului de pendul adoptat cuprinde subsistemul locului de amplasare a pendulului S1 caracterizat de parametrii conductivitate, permitivitate electrica respectiv, prermeabilitate magnetica P . . . . .

Nu ma gandeam sa intru in analiza unui text care ma depaseste,
dar care pare sa constituie un raspuns la intrebarea mea din mesajul
precedent :
Anizotropia mediului din jurul corpurilor, dovedeste ca defectul de
masa promovat de TRG este o realitate fizica ?
Ati observat ca eu consider ideea de defect de masa un fake.

Ma depaseste asemenea problema.

Insa, conform supozitiilor teoriei electroconvergentei este posibila trecerea de la continuu la discret (si invers), de la unde progresive (energie de transfer) la unde stationare (energie a ""locului"/statica) fapt evidentiat de teoria ecranarii,..., si mai ales de datele de observare ale corpurilor ceresti (structura interna, ..., structura din jurulcorpurilor,..., legatura dintre micro si macro,...,

Crivoi Dumitru a scris:Ma depaseste asemenea problema.

Insa, conform supozitiilor teoriei electroconvergentei este posibila trecerea de la continuu la discret (si invers), de la unde progresive (energie de transfer) la unde stationare (energie a ""locului"/statica) fapt evidentiat de teoria ecranarii,...,  si mai ales de datele de observare ale  corpurilor ceresti (structura interna, ..., structura din jurulcorpurilor,..., legatura dintre micro si macro,...,

Daca este vorba de clasificarea in continuu sau discret a materiei,
logica elementara ma indeamna sa vad starea continua o prelungire
in adancul microcosmosului a starii discrete.
Un continuu material omogen si izotrop, nealcatuit din subparticule
de ordin inferior, nu mi-l pot inchipui. Un astfel de continuu(absolut)
este perceput astfel numai din cauza limitei mijloacelor de investigare.
Despre energie este mai usor sa simulezi orice, dar ea este
perceputa gresit fara suport material.  Parerea mea !
Dar trecerea de la discret la acel continuu despre care am scris, mi se
pare ceva natural, fara sa fie marcata o limita.

Virgil_48 a scris:Un continuu material omogen si izotrop, nealcatuit din subparticule
de ordin inferior, nu mi-l pot inchipui.

Nici eu nu mi-l pot închipui, de aia am considerat la un moment dat că mediul fundamental trebuie să fie "granulat".
De altfel, pe exact același principiu logic au fost formulate dimensiune Plank.
Lungime Plank, timp Plank etc.
În altă ordine de idei, Plank însuși a gândit ca tine, la nivel fundamental totul trebuie să poată fi cuantificat în cantități discrete indivizibile.
Și cel puțin printr-un principiu logic ireductibil la infinit, așa ar fi de "bun simț" să considerăm.
Materia, la un nivel cât mai fundamental este absolut necesară să poată fi cuantificată în cantități atât de discrete încât să fie confundabilă "granulat" cu zero, dar diferit de zero, astfel încât ea să poată avea sens fizic existent la nivelul la care o percepem.
Pentru că altfel nu se explică de ce percepem ceva inexistent fizic, cu excepția explicării gradului rațional de materie fizică intr-un mod "nefizic" cum ar fi cel expus de Forever_Man cu conștiința.
Adică, dacă la nivel infinit ireductibil fizic nu există totuși ceva fizic, atunci percepția asupra materiei fizice nu are substrat fizic, ceea ce presupune concluzional că "imaginea și aparatul de fotografiat" sunt unul și același lucru.

Acest aspect este direct relationat cu modul în care creierul generează o senzație anume.
Din punct de vedere fenomenologic senzația este corespunzatoare unui "comportament fizic" al materiei și produsă implicativ cauzal de un fenomen fizic intrinsec și exterior sistemului perceptiv, iar ceva ne-ar face să credem că orice formă de senzație produsă de creier nu poate exista dacă nu există ceva care o produce.

Cu excepția faptului prin care senzația produsă la nivelul sistemului perceptiv de un fenomen fizic exterior sistemului este inconfundabilă și inseparabilă de fenomenul fizic însuși.

Avem tendința logică implicativ cauzală prin percepțiile asupra realității exterioare să fim convinși că există ceva fizic dincolo de percepțiile noastre, dincolo de noi ca observatori, care face tocmai diferența dintre "asta" și "aia".
Dar asta și aia pot fi simultan exact același lucru identic.

Ceea ce face ca o teorie să nu poată fi demonstrată din interior, vorba lui Bordan.

D-l Virgil 48:
""Dar trecerea de la discret la acel continuu despre care am scris, mi se
pare ceva natural, fara sa fie marcata o limita."

Intrebare

Puteti descrie ""mi se pare ceva natural, . Vad ca faceti "pareri"/monolog fara sa cititi/sa faceti referire critica la ce sustin eu.

Cu alte cuvinte VORBIM DISCUTII. Credeti ca cineva poate sa -si permita sa va spuna TOT-ul in conditiile prezente . Ramanem la ceea ce-si doreste fiecare cu adevarat prin prezenta pe FORUM, anume: unii ca loc de divertisment, unii ca loc "sondare", unii ca loc de ""refulare", unii ca loc de asa zisa completare a ideilor LOR, ..., Toate is trasaturi omenesti necondamnabile. si cred ca nu sunt fara ROST. Depinde de profunzime.

Stați liniștit, Domnule Crivoi, sunt alții cu renume mondial trecuți în istorie pentru ideile lor, idei care pot fi nu neapărat contestate, ci cel puțin completate.
La fel este și cu teoria dumneavoastră.
Să nu o considerați niciodată completă, ci doar un punct de vedere.
Întotdeauna se va găsi unul mai "deștept" ca noi să arate că dacă nu îndoielnic, este cel puțin incomplet ceea ce afirmă și demonstrează unul sau altul.
Iar asta pentru că Natura nu poate fi explicată complet din interiorul ei demonstrabil prin faptul că în interiorul sistemului perceptiv pot fi formulate presupuneri nedemonstrabile.

Că să înțelegeți altfel, ne întrebăm ce înseamnă demonstrabil?
În niciun caz demonstrabil nu înseamnă matematic.
Pentru că matematica este o chestiune de cantitate, nu de fenomenologie cauzală.
Adică matematica implică niște cantități perceptibile, iar perceptibil cantitativ poate fi orice ne imaginăm și putem să descriem matematic cantitativ implicat într-o anumită fenomenologie fizică.
Dar a demonstra indubitabil ceva nu poate fi făcut fără filtrul determinat de sistemul perceptiv al realității.
Și atunci, demonstrația esențială înainte de a demonstra orice altceva, chiar și matematic, este demonstrația faptului că sistemul perceptiv este direct cauzat de, și relaționat cu, fenomenologia exterioară și interioară lui.
Dar asta este ca un fel de axiomă a paralelelor.
Este nedemonstrabil.
Dar acceptat adevărat.
Dar acceptat adevărat este și faptul că mintea poate genera explicații ale fizicii realității exterioare într-o manieră ce nu duce la inconsistență matematică.
Dar asta doar din modul în care este creată însăși realitatea percepută și cantitativ expusă ce nu poate duce la inconsistență cantitativă matematică, așa cum este și matematica din fizica newtoniană și cea din relativitate.

Dar însăși principiile logice ale gândirii noastre perceptive au la bază un determinism cauzal, iar ceea ce ar trebui să fie incomplet acceptabil logic este de fapt principiul de schematizare deterministă cauzală pe care îl aplicăm în orice tipar de construcție.
Dar de ce ar trebui să credem că realitatea respectă în construcție un același determinism cauzal la orice nivel fundamental ar fi?
Ea trebuie să respecte asta doar ca să ne fie nouă inteligibilă, nu că așa este ea.

curiosul a scris:

Virgil_48 a scris:Un continuu material omogen si izotrop, nealcatuit din subparticule
de ordin inferior, nu mi-l pot inchipui.

Nici eu nu mi-l pot închipui, de aia am considerat la un moment dat că mediul fundamental trebuie să fie "granulat".
De altfel, pe exact același principiu logic au fost formulate dimensiune Plank.
Lungime Plank, timp Plank etc.
În altă ordine de idei, Plank însuși a gândit ca tine, la nivel fundamental totul trebuie să poată fi cuantificat în cantități discrete indivizibile.
Și cel puțin printr-un principiu logic ireductibil la infinit, așa ar fi de "bun simț" să considerăm.
Materia, la un nivel cât mai fundamental este absolut necesară să poată fi cuantificată în cantități atât de discrete încât să fie confundabilă "granulat" cu zero, dar diferit de zero, astfel încât ea să poată avea sens fizic existent la nivelul la care o percepem.
Pentru că altfel nu se explică de ce percepem ceva inexistent  fizic, cu excepția explicării gradului rațional de materie fizică intr-un mod "nefizic" cum ar fi cel expus de Forever_Man cu conștiința.
Adică, dacă la nivel infinit ireductibil fizic nu există totuși ceva fizic, atunci percepția asupra materiei fizice nu are substrat fizic, ceea ce presupune concluzional că "imaginea și aparatul de fotografiat" sunt unul și același lucru.
. . . . .

Nu caut sa patrund astfel de argumentari sofisticate, Plank, etc.
Sustin ca principiu fundamental diviziunea infinita a materiei, chiar
daca mintea noastra o percepe greu. Ca si infinitul de altfel!
Altfel, inseamna ca pui bariere infinitului. Au facut-o si cu Big Bangul,
cu dimensiunea Universului, cu viteza luminii, etc. Unii care vor sa
se evidentieze ca oameni de stiinta, inventeaza bariere si se vorbeste
de ei sau sunt recunoscuti ! Totul pentru orgolii si interese. Sa creada
cine vrea afirmatiile si "dovezile" lor !

Deplasarea spre rosu a galaxiilor

Propunere:

Conform relatiei:

Efect/Produs =STRUCTURA + ORGANIZARE + FUNCTII,

Sa analizam datele de observare referitoare la componentele relatiei de mai sus ( excluzand varianta "expansiunii" galaxiilor, lucru de NEINTELES pentru corpuri masice masive). Corelam datele de observare ale galaxiilor ""INDEPARTATE"" cu ale celorlalte galaxii din Univers. Tinem cont de proprietatile undei plane respectiv radiatiei oscilatorilor micro/MACRO ,..., mediile subsistemelor componente (cu sarcini adevarate-SURSA SECUNDARA, ..., etc, structurile plasmatice fixate electrostatic, polarizate succesiv si cuplate capacitiv/radiativ,,...., s.a.m.d.) si,...,o sa constatam ca nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu" observata la sistemele ffffff indepartate fata de Pamant.

Crivoi Dumitru a scris:Deplasarea spre rosu a galaxiilor

Propunere:

Conform relatiei:

Efect/Produs =STRUCTURA + ORGANIZARE + FUNCTII,

Sa analizam datele de observare referitoare la componentele relatiei de mai sus  ( excluzand varianta "expansiunii" galaxiilor, lucru de NEINTELES pentru corpuri masice masive). Corelam datele de observare ale galaxiilor ""INDEPARTATE"" cu ale celorlalte galaxii din Univers. Tinem cont de proprietatile undei plane respectiv radiatiei oscilatorilor micro/MACRO ,...,  mediile subsistemelor componente  (cu sarcini adevarate-SURSA SECUNDARA, ..., etc, structurile plasmatice  fixate electrostatic, polarizate succesiv si cuplate capacitiv/radiativ,,...., s.a.m.d.) si,...,o sa constatam ca  nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu" observata la sistemele ffffff indepartate fata de Pamant.

Adica deplasarea spre rosu se petrece si fara sa se dilate
Universul ? Este o informatie recunoscuta ?

virgil_48 a scris:

Crivoi Dumitru a scris:Deplasarea spre rosu a galaxiilor

Propunere:

Conform relatiei:

Efect/Produs =STRUCTURA + ORGANIZARE + FUNCTII,

Sa analizam datele de observare referitoare la componentele relatiei de mai sus  ( excluzand varianta "expansiunii" galaxiilor, lucru de NEINTELES pentru corpuri masice masive). Corelam datele de observare ale galaxiilor ""INDEPARTATE"" cu ale celorlalte galaxii din Univers. Tinem cont de proprietatile undei plane respectiv radiatiei oscilatorilor micro/MACRO ,...,  mediile subsistemelor componente  (cu sarcini adevarate-SURSA SECUNDARA, ..., etc, structurile plasmatice  fixate electrostatic, polarizate succesiv si cuplate capacitiv/radiativ,,...., s.a.m.d.) si,...,o sa constatam ca  nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu" observata la sistemele ffffff indepartate fata de Pamant.

Adica deplasarea spre rosu se petrece si fara sa se dilate
Universul ? Este o informatie recunoscuta ?

Cuvantul potrivit ar fi expansioneaza. Universul expansioneaza .

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

Crivoi Dumitru a scris:Deplasarea spre rosu a galaxiilor
Propunere:
Conform relatiei:
Efect/Produs =STRUCTURA + ORGANIZARE + FUNCTII,
. . . . .,o sa constatam ca  nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu" observata la sistemele ffffff indepartate fata de Pamant.

Adica deplasarea spre rosu se petrece si fara sa se dilate
Universul ? Este o informatie recunoscuta ?

Cuvantul potrivit ar fi expansioneaza. Universul expansioneaza .

Cu aceasta contributie esentiala, subiectul este complet
expansionizat !    

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Adica deplasarea spre rosu se petrece si fara sa se dilate
Universul ? Este o informatie recunoscuta ?

Cuvantul potrivit ar fi expansioneaza. Universul expansioneaza .

Cu aceasta contributie esentiala, subiectul este complet
expansionizat !    

Nici macar nu intelegi sensul cuvantului in astronomie . Este o diferenta intre dilatare si expansiune. Dilatare este un cuvant impropriu folosit .

D-l Cady:

Dacă o sursă se îndepărtează de observator (Pământul), lungimea de undă pe care o înregistrează va creşte, iar dacă se apropie, aceasta se va micşora.

1.Identificati SURSA de influenta preponderenta si aveti solutia problemei.

2.Diamagnetismul ""LOCULUI"" determina orientarea /sensul campului pericorp (vezi, electroconvergenta corpurilor).

3.Prezinta interes si relatia dintre parametrii undei/Sursei- distanta la sursa - variatia parametrilor lungimi de unda/SPECTRULUI (convergenta/monocromaticitatea), s.a.m.d.

Daca ati trecut cumva fara sa cititi peste mesajul acesta ?
https://cercetare.forumgratuit.ro/t3290p60-pendulul#113771
Ma intereseaza textul subliniat !

Virgil 48 a intrebat;
Nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu"?
Virgil a raspuns;
Deplasarea spre rosu apare intotdeauna cand sursa de radiatie se indeparteaza de observator, adica atunci cand exista o viteza relativa de indepartare intre cele doua. Aceasta viteza relativa poate fi ca urmare a miscarii individuale a galaxiilor, sau ca expansiunii globale a acestora.

virgil a scris:Virgil 48 a intrebat;
Nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu"?
Virgil a raspuns;
Deplasarea spre rosu apare intotdeauna cand sursa de radiatie se indeparteaza de observator, adica atunci cand exista o viteza relativa de indepartare intre cele doua. Aceasta viteza relativa poate fi ca urmare a miscarii individuale a galaxiilor, sau ca expansiunii globale a acestora.

Intrebarea mea a fost urmarea unui mesaj precedent al d-lui
D. Crivoi in care a scris:

Sa analizam datele de observare referitoare la componentele relatiei de mai sus ( excluzand varianta "expansiunii" galaxiilor, lucru de NEINTELES pentru corpuri masice masive). Corelam datele de observare ale galaxiilor ""INDEPARTATE"" cu ale celorlalte galaxii din Univers. Tinem cont de proprietatile undei plane respectiv radiatiei oscilatorilor micro/MACRO ,..., mediile subsistemelor componente (cu sarcini adevarate-SURSA SECUNDARA, ..., etc, structurile plasmatice fixate electrostatic, polarizate succesiv si cuplate capacitiv/radiativ,,...., s.a.m.d.) si,...,o sa constatam ca nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu" observata la sistemele ffffff indepartate fata de Pamant.

Pentru mine a fost un semn de intrebare, dar presupunand ca d-lui
stie ce scrie, i-am adresat acel mesaj.

Considerind Universul ca un TOT, corpurile cersriti pot fi considerate ca "perturbatori".
Sursele de perturbatie in paradigma actuala (deplasarea spre rosu) o constituie ïndepartarea de observator a corpului macroscopic (galaxie).
Potrivit electroconvergentei, vitezele de deplasare (vectorul ) a micro corpurilor (FLUXURILE) catre NUCLEUl galaxiei este superior vitezei nucleului, depinde de de sensul traiectoriei, pozitia fata de de corpurile de influenta preponderenta,..., In conclusie, masuram rezultanta undelor directe /reflectate din zona care cu certitudine n-are legatura cu viteza de deplasare a nucleului GALACTIC. METEOR-ITIC spre NOBEL. Cateva date de observatii si GATA.

D-l Virgil 48:

P.S. pentru o traiectorie circulara, nu conteaza din ce directie a venit
miscarea rectilinie cu viteza Vo, care a fost curbata.

Raspunsul (ELEMENTE de MECANICA ZBORULUI SPATIAL)
il gasiti daca studiati transferul Hohmann intre orbite circulare COPLANARE de raze R1, R2>R1, anume
- cum se aplica impulsul- TANGENTIAL
-unde se aplica impulsul - APOGEU, si ,...,asa mai departe.

Pentru cazul cand transferul Hohmann este dezavantajos (consum mare, s.a.) se poate folosi transferul bieliptic cu dezavantajele sale (erori mai mari).

Crivoi Dumitru a scris:D-l Virgil 48:

P.S. pentru o traiectorie circulara, nu conteaza din ce directie a venit
miscarea rectilinie cu viteza Vo, care a fost curbata.

Raspunsul (ELEMENTE de MECANICA ZBORULUI SPATIAL)
il gasiti daca studiati transferul Hohmann intre orbite circulare COPLANARE de raze R1, R2>R1, anume
- cum se aplica impulsul- TANGENTIAL
-unde se aplica impulsul - APOGEU, si ,...,asa mai departe.

Pentru cazul cand transferul Hohmann este dezavantajos (consum mare, s.a.) se poate folosi transferul bieliptic cu dezavantajele sale (erori mai mari).

Va multumesc pentru bibliografie, d-le Crivoi. Poate lucrarile indicate
de dvs. ar fi de folos, dar sunt prohibitive pentru subiectul discutat si
nivelul lui de abordare. Discutam aici numai in principiu si in linii mari.
Era mai utila o parere/apreciere a dvs. asupra subiectului si citatului.

Faceti inteligibila intrebarea dumnevoastra :
[quote]P.S. pentru o traiectorie circulara, nu conteaza din ce directie a venit
miscarea rectilinie cu viteza Vo, care a fost curbata[/quote]

i tineti cont ce a zis Newton despre ""natura"" GRAVITATIEI si o sa vedeti ca toata vorbirea din topicul dvs. nu-si are rostul.
Treaba este ca rezolvarea problemei ""momentului" (in ipoteza /paradigma mecanica de interactiune) nu si-a gasit inca solutia . Acest fapt este evidentiat de multitudinea anomaliilor observate in urma analizei rezultatelor masuratorilor (cum ar fi de expl., AVANSUL planetelor in zona cea mai apropiata de corpul central/periheliu, s.a.m.d.). Cu ""solutii"" gen celor propuse in topicul dvs. este imposibil de rezolvat problema . Sistemul mecanic este un sistem izolat cu transformari reversibile (conservativ) si nu poate sa evidentieze ""natura"" perturbatiilor (care tin de alt tip de interactiuni, cum ar fi: electric, magnetic, EM,...,).

Crivoi Dumitru a scris:Faceti inteligibila intrebarea dumnevoastra :

P.S. pentru o traiectorie circulara, nu conteaza din ce directie a venit
miscarea rectilinie cu viteza Vo, care a fost curbata[/quote]

i tineti cont ce a zis Newton despre ""natura"" GRAVITATIEI si o sa vedeti ca toata vorbirea din topicul dvs. nu-si are rostul.
Treaba este ca rezolvarea problemei ""momentului" (in ipoteza /paradigma mecanica de interactiune) nu si-a gasit inca solutia . Acest fapt este evidentiat de multitudinea anomaliilor observate in urma analizei rezultatelor masuratorilor (cum ar fi de expl., AVANSUL planetelor in zona cea mai apropiata de corpul central/periheliu, s.a.m.d.). Cu ""solutii"" gen celor propuse in topicul dvs. este imposibil de rezolvat problema . Sistemul mecanic este un sistem izolat cu transformari reversibile (conservativ) si nu poate sa evidentieze ""natura"" perturbatiilor (care tin de alt tip de interactiuni, cum ar fi: electric, magnetic, EM,...,).

Va raspund eu ceva, fiindca ati citat o fraza a mea. Nu ascunde
vreo "găselniță". Este o afirmatie simpla, in sensul ca directia unei
miscari inertiale rectilinii nu influenteaza modul in care corpul
acela poate fi antrenat de o forta perpendiculara pe directia ei
intr-o miscare circulara.
Nu inteleg  ce ""solutii"" va asteptati sa rezolve acel topic, eu
urmaresc numai lucrul mecanic care apare in miscarea de
rotatie/orbitala si conservarea energiei care il produce. Nu ma
ocup de toate aspectele neelucidate.

1. MOMENTUL nu este lucru mecanic al corpului in rotatie?
2. Lucru mecanic nu lucreaza cu rezultanta fortelor in punctul de aplicatie?
3. Vad ca basculati INCORECT intre ENERGIE si LUCRU MECANIC/MOMENT in argumentare/CERCETARE!!!

Crivoi Dumitru a scris:
1. MOMENTUL nu este lucru mecanic al corpului in rotatie?
2. Lucru mecanic nu lucreaza cu rezultanta fortelor in punctul de aplicatie?
3. Vad ca basculati INCORECT intre ENERGIE si LUCRU MECANIC/MOMENT in argumentare/CERCETARE!!!

1. Momentul fortei si lucrul mecanic sunt reprezentate de aceleasi
dimensiuni :  L² x T ^-2 x M
Pentru Moment, lungimea reprezinta bratul fortei.
Pentru Lucrul Mecanic, lungimea reprezinta deplasarea.
Considerati ca cele doua marimi au o semnificatie fizica comuna
in cazul miscarii de rotatie ? Pentru mine este "de cercetat" dar
probabil ca problema este lamurita de mult.
2. Da, cand sunt mai multe forte se considera rezultanta lor.
3. Recunosc ca justificata remarca dvs.
Intre Lucrul mecanic si Energie este posibil sa nu realizez o
detasare neta fiindca Lucrul mecanic il consider REZULTATUL
utilizarii Energiei. Energia o consider ca se conserva la nivelul
Universului, incluzand in bilant si energia continuta de materie.
In mediul nostru, unde nu este recunoscut consumul de
energie pentru realizarea fortei gravitationale, situatia devine
ambigua si explicatiile oficiale nu corespund cu vederile mele. Mai
ales pentru miscarile curbe si in "camp gravitational ".

D-l Virgil 48:

Amanuntele privind manevrele necesare pentru a trece o nava
cosmica in spatiul liber(unde "campul gravitational" este neglijabil)
de la traiectoria rectilinie la una circulara, consider ca nu suntem
noi calificati sa le dezbatem. Sa-i lasam pe cosmonauti sa se ocupe
si noi sa acceptam cu optimism ca vor reusi.
-  Considerand nava sferica propusa de tine, crezi ca directia jetului
va fi alta decat centrul cercului, atunci cand nava s-a inscris pe
traiectoria circulara si o poate repeta identic ?
-  Crezi ca in acest caz, actiunea(continua) a motorului jet catre
centrul cercului, va mari viteza navei pe traiectorie ?
Renunta la celelalte detalii derutante si concentreaza-te pe aspectele
principale ale disputei noastre ! Acestea sunt !
Daca consideram rezolvate detaliile tehnice, ne putem gandi apoi la
titlul topicului.

Comentariu:

1. Problema este rezolvata in paradigma de interactiune mecanica (vezi, SCIMBAREA FORMEI SI INCLINARII ORBITELOR- Mecanica zborului spatial/ MRINESCU, STAICU)
Pentru evolutia vehiculului in camp central respectiv, inafara atmoserei se analizeaza
a)schimbarea planara a orbitei: se au  in vedere pentru calcul vitezele V1-si unghiul THETA1 fata de linia orizontului pt  orbita 1 , V2 si unghiul THETA2 fata linia orizontului pentru orbita 2, , punctul As unde seaplica impulsul DELTA V (a carei marime trebuie sa o determinam), si asa mai departe pt b
c) schimbarea neplanara a orbitei

Stiinta fff bine  a rezolvat multe din problemele de aceea cand CERCETEZ ceva este obligatoriu sa analizezi inormatiile apriorice al domeniului, pt a evita riscul de a munci degeaba in final ""descoperind"" infinit mai putin decat este deja in patrimoniul stiintific actual.

D-l Virgil 48:

Materia este materie, ea poate ceda energie dar
masa ei se conserva integral.

Comentariu:

Oare cum explicati, de exemplu:
- faptul cel mai evident ca vestigiile arheologice se gasesc ""acoperite""
- cresterea masei plantelor, pomilor
- aparitia brusca a maselor noroase (Ploaie) in zone in care nu exista ca sursa ""evaporarea""
- repartitia anizotropica a MASEI plasmatice din jurul corpurilor (de regula, ""calde""),

.........................................................................................................................................

Crivoi Dumitru a scris:
Comentariu:

1. Problema este rezolvata in paradigma de interactiune mecanica (vezi, SCIMBAREA FORMEI SI INCLINARII ORBITELOR- Mecanica zborului spatial/ MRINESCU, STAICU)
Pentru evolutia vehiculului in camp central respectiv, inafara atmoserei se analizeaza
a)schimbarea planara a orbitei: se au  in vedere pentru calcul vitezele V1-si unghiul THETA1 fata de linia orizontului pt  orbita 1 , V2 si unghiul THETA2 fata linia orizontului pentru orbita 2, , punctul As unde seaplica impulsul DELTA V (a carei marime trebuie sa o determinam), si asa mai departe pt b
c) schimbarea neplanara a orbitei.

Sunt convins ca toate problemele tehnice la care v-ati referit sunt
cercetate si rezolvate. Eu le abordez numai tangential si folosesc
cateva idei generale pentru sustinerea unor discutii. Ar fi prohibitiv
sa incep la varsta mea sa studiez tratate pentru a combate niste
idei gresite intr-un subiect fara miza.

Stiinta fff bine  a rezolvat multe din problemele de aceea cand CERCETEZ ceva este obligatoriu sa analizezi inormatiile apriorice al domeniului, pt a evita riscul de a munci degeaba in final ""descoperind"" infinit mai putin decat este deja in patrimoniul stiintific actual.

Multumesc !Este un sfat bun catre cineva care incearca sa se afirme.
Eu scriu aici ca remediu impotriva plictiselii si a lui Alzheimer.    
Poate si a dusmanilor cunoasterii omenesti.

Crivoi Dumitru a scris:D-l Virgil 48:

Materia este materie, ea poate ceda energie dar
masa ei se conserva integral.

Comentariu:
Oare cum explicati, de exemplu:
- faptul cel mai evident ca vestigiile arheologice se gasesc ""acoperite""
- cresterea masei plantelor, pomilor
- aparitia brusca a maselor noroase (Ploaie) in zone in care nu exista ca sursa ""evaporarea""
- repartitia anizotropica a MASEI plasmatice din jurul corpurilor (de regula, ""calde""),

Problemele ridicate de dvs. in citat, nu fac obiectul preocuparii
mele.

Crivoi Dumitru a scris:
Deplasarea spre rosu a galaxiilor
. . . . .
Tinem cont de proprietatile undei plane respectiv radiatiei oscilatorilor micro/MACRO ,...,  mediile subsistemelor componente  (cu sarcini adevarate-SURSA SECUNDARA, ..., etc, structurile plasmatice  fixate electrostatic, polarizate succesiv si cuplate capacitiv/radiativ,,...., s.a.m.d.) si,...,o sa constatam ca  nu mai este nevoie de expansiune pentru "deplasarea spre rosu" observata la sistemele ffffff indepartate fata de Pamant.

Afirmatia surprinzatoare care sugereaza falsificarea stiintei actuale,
este un subiect prohibit ?
Dispuneti de informatia care anuleaza expansiunea trâmbițată a
Universului si inventia naiva numita Big Bang pe care o justifica?

Falsificarea valideaza teoria. Dar trebuie,..., sa cititi material bibliografic despre asta.

Prezentare
În contrast cu reprezentanții „Cercului vienez”, Popper respinge principiul inducției, considerându-l lipsit de bază științifică, pentru că, de regulă, în special în domeniul științelor naturii, nu este niciodată posibil să se cerceteze și să se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natură.

De aceea, niciun sistem științific nu poate pretinde a fi în mod absolut și pentru toate timpurile valabil. Se pot emite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, în cel mai bun caz, se formulează probabilități. Este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, care rămâne numai atât timp adevărată, până când este invalidată (dovedită „falsă”).

În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci prin probe, care dovedesc „falsitatea” lor și, în consecință, conduc la formularea de noi ipoteze.

O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nici o contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic.

Crivoi Dumitru a scris:Prezentare
În contrast cu reprezentanții „Cercului vienez”, Popper respinge principiul inducției, considerându-l lipsit de bază științifică, pentru că, de regulă, în special în domeniul științelor naturii, nu este niciodată posibil să se cerceteze și să se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natură.
. . . . .
În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci prin probe, care dovedesc „falsitatea” lor și, în consecință, conduc la formularea de noi ipoteze.

O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nici o contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic.

Alunecarea aceasta in filozofie pare sa confirme ca stiinta nu are
certitudini si nu se va opri niciodata. Ceace este dobandit poate fi
depasit ! Asa ca inchinatorii la zei pentru teorii geniale, ar putea
sa fie mai retinuti, fiindca acestea nu sunt batute in cuie.
Dupa perioada in care a trait K. Popper, banuiesc la cine s-a
referit.      Multumesc !

Popper:
"Cred că va trebui să ne obișnuim cu ideea că nu trebuie să privim știința ca pe o
un "corp de cunoștințe", ci mai degrabă ca un sistem de ipoteze sau ca un sistem de presupuneri sau
anticipări care, în principiu, nu pot fi justificate, dar cu care lucrăm atâta timp cât
să reziste testelor și despre care nu suntem niciodată îndreptățiți să spunem că știm că sunt "adevărate".""