Care este explicația cantitativă a rezonanței orbitale?

Se știe că sateliții galileeni sunt sincronizați și mișcarea lor de revoluție este în rezonanță orbitală. Care este explicația cantitativă a acestei rezonanțe, a acestei stabilități?

Abel Cavaşi a scris:Se știe că sateliții galileeni sunt sincronizați și mișcarea lor de revoluție este în rezonanță orbitală. Care este explicația cantitativă a acestei rezonanțe, a acestei stabilități?

Poate ca te ajuta daca citesti relatia mea din care rezulta dependenta vitezei de rotatie in functie de viteza de deplasare a corpurilor ceresti. vezi pag 82 de aici;

https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=drive_link

Nu are legătură, Virgil.
O bună încercare este pe filmulețul:

Doar că nici pe departe cantitativă. Dacă ar încerca și calculele, ar da de greu. Fără Fizica elicoidală nu vor rezolva niciodată problema.

In lucrarea mea gasesti determinarea constantei momentului cinetic pentru sistemele de sateliti cat si dependenta acestora de viteza planetelor. Toate sistemele macrocosmice sunt cuantificate avand constante specifice pentru fiecare nivel cosmic cat si pentru fiecare familie de sisteme in parte.

Din păcate, te înșeli amarnic și trăiești cu această impresie. Nu există „constante specifice pentru fiecare nivel cosmic”.

Abel Cavaşi a scris:Din păcate, te înșeli amarnic și trăiești cu această impresie. Nu există „constante specifice pentru fiecare nivel cosmic”.

Din pacate e usor sa pui o eticheta, dar nu esti suficient de bine informat pentru ca in literatura de specialitate nu gasesti nimic pe aceasta tema, singura lucrare in acest sens este a mea, pe care nu ai studiat-o. Fiecare sistem cosmic este un oscilator armonic rotational caracterizat de o constanta a momentului cinetic. Pentru ca sistemele cosmice sunt formate din corpuri ceresti cu dimensiuni si mase diferite, este greu de inteles ideia unei constante a momentului cinetic, dar ea exista pentru fiecare familie de sisteme fie ca este vorba de galaxii, sisteme stelare, solare sau sisteme de sateliti. Aceste constante se particularizeaza in functie de masele respective si de viteza de deplasare a intregului sistem.
Citeste macar cap.8. pag 48. si in continuare. https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=sharing

virgil a scris:singura lucrare in acest sens este a mea, pe care nu ai studiat-o.

Când ai început să-ți prezinți „lucrarea”, am ridicat obiecțiile care m-au împiedicat să mai „studiez” ce ai scris. N-ai răspuns la nicio obiecție, deci dialogul este frânt. Mi-ar plăcea să nu mai invoci „lucrarea” ta când e vorba de probleme atât de importante, pentru că „lucrarea” ta nu este o lucrare științifică, nu are nici cap, nici coadă, nu are nimic consistent în ea.

Abel Cavaşi a scris:
Se știe că sateliții galileeni sunt sincronizați și mișcarea lor de revoluție este în rezonanță orbitală. Care este explicația cantitativă a acestei rezonanțe, a acestei stabilități?

Explicatia rezonantei  satelitilor Io,Europa si Ganymede ai lui Jupiter ;
Pentru aproximatie datorita excentricitatii foarte mici , putem considera orbitele lui Io, Europa si Ganymede niste cercuri:
Demonstratie :
Excentricitatea elipsei     e=sqrt(a^2-b^2/a^2) unde a si b sunt axa mare si respective axa mica
Stim axele mari (a)si excentricitatile (e)  ale satelitilor:
Io    a= 421.800 km   si   e=0.0041
Europa   a= 671.100 km  si  e=0.009
Ganymede  a= 1.070. 400 km  si  e=0.0013
Deci din formula de mai sus rezulta axa mica b^2= a^2-a^2.e^2= 421.796 km foarte apropiata de 421.800 km.
Nu mai fac calculele si pentru ceilalti sateliti care sunt foarte apropiati ca excentricitate.
Raportul semiaxelor mari la cei 3 sateliti :
Acum intre Europa si Io facem raportul semiaxelor mari si rezulta :
aE/aIo=671.100/421.800=1.59
Intre Ganymede si Europa :
aG/aE=1.070.400/671.100=1.59
Circumferinta satelitilor reprezinta perioada de orbitare :
Stim ca ,,pi” este definit ca raportul dintre circumferinta si diametrul cercului si el este intodeauna constant : ,,pi” = C/D =2nr/D
De exemplu daca diametrul va creste de 2 ori si circumferinta va creste de 2 ori.
Semiaxele mari ,,a” reprezinta  razele sau distantele de la sateliti la Jupiter.
Deci din calcule se vede ca Europa va intalni Io dupa 1.59 rotatii deci raportul este aprox 2 la 1
Iar Ganymede va intalni Europa dupa  alte 1.59 rot deci raportul este aprox 2 la 1 fata de Europa si 4 la 1 fata de Io.

CAdi a scris:

Abel Cavaşi a scris:
Se știe că sateliții galileeni sunt sincronizați și mișcarea lor de revoluție este în rezonanță orbitală. Care este explicația cantitativă a acestei rezonanțe, a acestei stabilități?

Explicatia rezonantei  satelitilor Io,Europa si Ganymede ai lui Jupiter ;
Pentru aproximatie datorita excentricitatii foarte mici , putem considera orbitele lui Io, Europa si Ganymede niste cercuri:
Demonstratie :
Excentricitatea elipsei     e=sqrt(a^2-b^2/a^2) unde a si b sunt axa mare si respective axa mica
Stim axele mari (a)si excentricitatile (e)  ale satelitilor:
Io    a= 421.800 km   si   e=0.0041
Europa   a= 671.100 km  si  e=0.009
Ganymede  a= 1.070. 400 km  si  e=0.0013
Deci din formula de mai sus rezulta axa mica b^2= a^2-a^2.e^2= 421.796 km foarte apropiata de 421.800 km.
Nu mai fac calculele si pentru ceilalti sateliti care sunt foarte apropiati ca excentricitate.
Raportul semiaxelor mari la cei 3 sateliti :
Acum intre Europa si Io facem raportul semiaxelor mari si rezulta :
aE/aIo=671.100/421.800=1.59
Intre Ganymede si Europa :
aG/aE=1.070.400/671.100=1.59
Circumferinta satelitilor reprezinta perioada de orbitare :
Stim ca ,,pi” este definit ca raportul dintre circumferinta si diametrul cercului si el este intodeauna constant : ,,pi” = C/D =2nr/D
De exemplu daca diametrul va creste de 2 ori si circumferinta va creste de 2 ori.
Semiaxele mari ,,a” reprezinta  razele sau distantele de la sateliti la Jupiter.
Deci din calcule se vede ca Europa va intalni Io dupa 1.59 rotatii deci raportul este aprox 2 la 1
Iar Ganymede va intalni Europa dupa  alte 1.59 rot deci raportul este aprox 2 la 1 fata de Europa si 4 la 1 fata de Io.

Putem sa utilizam si o formula legata de baricentre dar este mai complicat calculul.
(Ar trebui sa utilizam formula , nu mai fac demonstratia, r^3/T^3=G.M/4n^2 unde n este ,,pi" si M=MJ+ms  , MJ= masa Jupiter iar ms= masa satelit
P.S. Justificarea formulei de mai sus se datoreaza egalitatii dintre forta gravitationala si forta centrifuga la orbitarea satelitului pe langa planeta.

Unde vezi tu aici „explicație”, Adi? Calculele tale nu arată „de ce”, ci arată „cum”. E o mare diferență. O explicație ar trebui să arate ce s-ar întâmpla cu un al cincilea corp sau ar trebui să arate ce se întâmplă dacă îl îndepărtăm pe Ganymede, de exemplu.

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:singura lucrare in acest sens este a mea, pe care nu ai studiat-o.

Când ai început să-ți prezinți „lucrarea”, am ridicat obiecțiile care m-au împiedicat să mai „studiez” ce ai scris. N-ai răspuns la nicio obiecție, deci dialogul este frânt. Mi-ar plăcea să nu mai invoci „lucrarea” ta când e vorba de probleme atât de importante, pentru că „lucrarea” ta nu este o lucrare științifică, nu are nici cap, nici coadă, nu are nimic consistent în ea.

Raspunzi cu rautati ca de obicei.

virgil a scris:

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:singura lucrare in acest sens este a mea, pe care nu ai studiat-o.

Când ai început să-ți prezinți „lucrarea”, am ridicat obiecțiile care m-au împiedicat să mai „studiez” ce ai scris. N-ai răspuns la nicio obiecție, deci dialogul este frânt. Mi-ar plăcea să nu mai invoci „lucrarea” ta când e vorba de probleme atât de importante, pentru că „lucrarea” ta nu este o lucrare științifică, nu are nici cap, nici coadă, nu are nimic consistent în ea.

Raspunzi cu rautati ca de obicei.

Ia-o doar ca o părere, căci și eu sunt om. Dacă tu crezi în ea, du cu tine în rai această credință, dar nu încerca să o vâri cu forța unde nu-și are locul (dacă nu poți suporta consecințele). Eu nu cred în „lucrarea” ta și ți-am mai spus de ce, dar nu m-ai băgat în seamă.

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:

Abel Cavaşi a scris:
Când ai început să-ți prezinți „lucrarea”, am ridicat obiecțiile care m-au împiedicat să mai „studiez” ce ai scris. N-ai răspuns la nicio obiecție, deci dialogul este frânt. Mi-ar plăcea să nu mai invoci „lucrarea” ta când e vorba de probleme atât de importante, pentru că „lucrarea” ta nu este o lucrare științifică, nu are nici cap, nici coadă, nu are nimic consistent în ea.

Raspunzi cu rautati ca de obicei.

Ia-o doar ca o părere, căci și eu sunt om. Dacă tu crezi în ea, du cu tine în rai această credință, dar nu încerca să o vâri cu forța unde nu-și are locul (dacă nu poți suporta consecințele). Eu nu cred în „lucrarea” ta și ți-am mai spus de ce, dar nu m-ai băgat în seamă.

In problema aceasta a rezonantei orbitale, care este "lucrarea lui Abel" ?
In primul mesaj de pe topic a lansat o discutie si nu inteleg daca a
sustinut o pozitie personala, sau s-a mobilizat numai impotriva lucrarii
lui Virgil ?
Nu pot spune daca "lucrarea lui Virgil" este corecta sau nu, insa miscarile
acestea in comun ale corpurilor in Univers presupun ca sunt guvernate de
o lege care le impinge catre simplificare, uniformizare, orbite circulare,
autocentrare, atenuarea alternarilor, oscilatiilor.(Scuze: entropie zero ?)
Adica reducerea treptata a generarii de lucru mecanic(consum de energie)
Este simplist si vag, numai o parere !

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:

Abel Cavaşi a scris:
Când ai început să-ți prezinți „lucrarea”, am ridicat obiecțiile care m-au împiedicat să mai „studiez” ce ai scris. N-ai răspuns la nicio obiecție, deci dialogul este frânt. Mi-ar plăcea să nu mai invoci „lucrarea” ta când e vorba de probleme atât de importante, pentru că „lucrarea” ta nu este o lucrare științifică, nu are nici cap, nici coadă, nu are nimic consistent în ea.

Raspunzi cu rautati ca de obicei.

Ia-o doar ca o părere, căci și eu sunt om. Dacă tu crezi în ea, du cu tine în rai această credință, dar nu încerca să o vâri cu forța unde nu-și are locul (dacă nu poți suporta consecințele). Eu nu cred în „lucrarea” ta și ți-am mai spus de ce, dar nu m-ai băgat în seamă.

Cred ca aceasta discutie nu isi are rostul aici ci pe topicul cu similitudinea .
Parerea mea personala este ca Virgil a descoperit ceva pe partea subtila (ascunsa)  a naturii lucrurilor
Nu am putut sa urmaresc intreaga lucrare pentru ca este redactata la un nivel care pare simplu dar in acelasi timp este si high tech , si trebuie multa atentie.
Apoi toate relatiile lui Virgil trebuiau detaliat  explicate insa el ne-a prezentat fragmente din lucrare explicate dupa parerea mea sumar, si multi (inclusiv eu )
nu au rabdare sa cerceteze de unde vine o relatie.
A incercat o similitudine a la Haramein, care si el a fost ,,denayed" de oamenii de stiinta, pentru ca la nivel atomic lucrurile se desfasoara la viteze apropiate de viteza luminii si energii uriase
in raport cu ,, masa" particulelor , spre deosebire de macrocosmos unde vitezele sunt ,,abordabile".
Prin aceasta ,,ceata" nu gasesc prea multi drumul ca sa faca o comparatie....

Abel Cavaşi a scris:Unde vezi tu aici „explicație”, Adi? Calculele tale nu arată „de ce”, ci arată „cum”.
E o mare diferență. O explicație ar trebui să arate ce s-ar întâmpla cu un al cincilea corp sau ar trebui să arate ce se întâmplă dacă îl îndepărtăm pe Ganymede, de exemplu.

Abel, ai dreptate doar partial.
Prima explicatie este intr-adevar ,,calitativa" ca sa vezi ,,rezonanta satelitilor" dar a doua completare este ,,cantitativa" si are legatura cu masa lor.
Am sa incerc sa fac o explicatie si cantitativa dar trebuie sa ai rabdare ca este mai laborioasa si necesita ceva timp si calcule.
Bineinteles calculele vor fi la nivel primar pe intelesul tuturor atat teoretic cat si practic.
De ce spun teoretic ? Pentru ca satelitii lui Jupiter sunt supusi diferitelor actiuni din partea celorlati sateliti ai lui Jupiter in numar de 95 (regulati si neregulati) conform legii gravitatiei lui Newton
sau deformarii spatiu-timp - Einstein.

Explicatia ,,cantitativa " este legata de barycentre. Formula ti-am dat-o si am sa-ti arat intr-o viitoare postare cum se ajunge la ea.
Putem sa utilizam si o formula legata de baricentre dar este mai complicat calculul.

CAdi a scris:
Ar trebui sa utilizam formula , nu mai fac demonstratia, r^3/T^3=G.M/4n^2 unde n este ,,pi" si M=MJ+ms  , MJ= masa Jupiter iar ms= masa satelit
P.S. Justificarea formulei de mai sus se datoreaza egalitatii dintre forta gravitationala si forta centrifuga la orbitarea satelitului pe langa planeta

Calculele efective cu date (distante, mase etc ) sunt mai laborioase dar in final se ajunge la aceleasi rezultat pe care pe scurt ti l-am prezentat in prima parte a raspunsului meu.

P.S.Aaa, era sa uit, sper ca esti de acord ca explicatia cantitativa a rezonantei orbitale are legatura cu masele corpurilor ?
Probabil ca tu ai gasit o explicatie in conformitate cu fizica elicoidala ( triunghiul Frenet)  in raport cu ,,curbura" C=1/R sau raza de curbura R  si,, torsiunea " T=derivata curburii .
Insa explicatia oficiala cantitativa, este legata de baricentre (centrele de masa) si masele corpurilor ceresti supuse gravitatiei.

Avem  3 relatii legate de baricentru la fiecare din cei 3 sateliti ai lui Jupiter aflati in rezonanta orbitala , Io, Europa si Ganymede.
Eu voi prezenta relatia generala si apoi ea trebuie particularizata
pentru fiecare din cei 3 sateliti :

1) r= ra +rb
2)M=ma+mb
3) ma.ra=mb.rb
unde:
ra este distanta de la satelit la baricentru (centrul de masa)
rb este distanta de la planeta la centrul de masa .
r este distanta totala din centrul satelitului la centrul planetei (Jupiter)
mb este masa mare (masa Jupiter)
ma este masa mica (masa satelit)
M este masa totala

ma.ra=mb.rb este relatia de echilibru sau ecuatia baricentrului
Avem:
r= ra+rb
rb=r-ra
deci :
ma.ra=mb.rb
ma.ra=mb(r-ra)
calculam:
ma.ra=mb.r-mb.ra
ma.ra+mb.ra=mb.r
si deci :
(ma+mb)ra =mb.r
M.ra= mb.r
deci :
ra=mb.r/M= mb.r/M (1)
Forta care actioneaza asupra celor 2 corpuri este egala cu forta
din centrul de masa (baricentru)

Demostram  legea  a treia a lui Kepler , presupunand ca traiectoria satelitului  este circulara
( aceasta situatie corespunde si satelitilor artificiali care se misca pe orbite circulare ) egaland forta de atractie cu forta centripeta obtinem:
Fs forta care tine satelitul pe orbita =Fc=Fg
unde Fc este forta centrifuga (centripeta) si Fg forta atractiei gravitationale dintre planeta (Jupiter) si satelit (de masa mb):
                           
                Deci Fg=Fc
rezulta :
Fg=K.ma.mb/r^2  =ma.v^2/ra =Fc  (2)
unde Fc= m.a  cu acceleratia de forma  a=v^2/R in miscarea circulara    iar viteza v este viteza satelitului in miscarea circulara  v= 2n.ra/T
(circumferinta traiectoriei satelitului impartita la timpul de parcurgere al circumferintei -orbita) notatia  n=,,pi"
Se observa ca din relatia (2) se simplifica masa ma a satelitului iar
v^2= 4n^2.ra/T^2
Rezulta :
K.mb/r^2 = 4n^2.ra/T^2
In relatia obtinuta
inlocuim pe ra cu formula (1) adica :
ra=mb.r/M
si obtinem :
k.mb/r^2=(4n^2/T^2).r.mb/M
observam ca mb se simplifica si el  si avem ecuatia finala :
k/r^2=(4n^2/T^2).r./M (unde  M = mb+ma asa cum am definit mai sus)
trecand membrii din aceasta relatie dintr-o parte in alta avem:
K.M.T^2=4n^2.r^3
sau
T^2/r^3= 4n^2/k.M=  ct (C)  (ecuatia 3) # Legea a treia a lui Kepler.
unde M= masa lui Jupiter + masa satelitului din ipoteza initiala. M=ma + mb

Acum stim ca rezonanta orbitala este o relatie de baricentre si de echilibru dintre masele satelitilor cu masa lui Jupiter si cu masele dintre sateliti intre ei in concordanta cu legea atractiei.

De exemplu :

axa mare Io= rIo=421.800 km
masa Io= 8.931.900x10^16 kg
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
constanta gravitationala K= 6.67x10^-11 m^3 kg^-1.s^-2
rezulta perioada orbitala Tio=1.77 zile =2.648.904 km circumferinta
deci viteza pe orbita v= 17,334 km/s

axa mare Europa =671.100 km
masa Europa =4.799.800x10^16
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
perioada orbitala Te=3.55 zile  = 4.214.508 km circumferinta
deci viteza pe orbita ve= 13,7433 km/s

axa mare Ganymede= 1.070400 km
masa Ganymede = 14.819.000x 10^16 kg
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
perioada orbitala Tg=7,15 zile =6.722 112 km circumferinta
deci viteza pe orbita vg=10,880 km/s

Obs.1.
Rapoartele circumferintelor orbitale intre sateliti se pastreaza (1.59):
C io= 2nr= 2.648904 km
C Eu=4.214.508 km
C Ga = 6.712.112 km

Raportul perioadelor in zile :

Europa/Io
Te/Tio=3,55/1,77=2.055  Rezonanta orbitala 2:1
Ganymede / Europa
Tg/Te=7,15/3,55=2.014 Rezonanta orbitala 2:1
Ganymede/  Io
Tg/Tio=7,15/1,77= 4,039  Rezonanta orbitala 4:1




Obs.2
Prin faptul ca in formula finala la legea a 3-a a lui Kepler care stabileste pereioada orbitala , apare Masa totala,
M= masa planeta + masa satelit si distanta  r (care este sinonima cu axa mare de pe lipsa a satelitilor datorita faptului ca am considerat pentru simplitate orbita satelitilor  circulara )
ca fiind distanta  totala a distantelor planeta -satelit  la baricentru, rezulta ca  perioadele orbitale sunt in rezonanta datorita valorii maselor si pozitiei curbei spatiale a centrului de masa (baricentru),  
unde se echilibreaza forta de atractie dintre Jupiter si satelitii sai .



.

Care este explicația cantitativă a rezonanței orbitale?
                                    ???
Rezonanta, orbitala sau nu, este o cantitate ? Are unitate de
masura ?

CAdi a scris;

De exemplu :

axa mare Io= rIo=421.800 km
masa Io= 8.931.900x10^16 kg
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
constanta gravitationala K= 6.67x10^-11 m^3 kg^-1.s^-2
rezulta perioada orbitala Tio=1.77 zile =2.648.904 km circumferinta
deci viteza pe orbita v= 17,334 km/s

axa mare Europa =671.100 km
masa Europa =4.799.800x10^16
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
perioada orbitala Te=3.55 zile = 4.214.508 km circumferinta
deci viteza pe orbita ve= 13,7433 km/s

axa mare Ganymede= 1.070400 km
masa Ganymede = 14.819.000x 10^16 kg
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
perioada orbitala Tg=7,15 zile =6.722 112 km circumferinta
deci viteza pe orbita vg=10,880 km/s

Virgil a scris;
Sistemul de sateliti a planetei Jupiter este un sistem armonic cuantificat.
Numarul cuantic principal pentru cei trei sateliti este;
n Io =27 ;
nEuropa=34 ;
nGanimede=43 Perioada de oscilatie fundamentala a sistemului Jupiter notata cu T1=7,76 secunde.
Perioada fiecarui satelit este in functie de numarul cuantic principal n astfel;
T Io=T1.n,io^3; T Io=7,76 . 27^3=1,527.10^5 sec;
adica T Io=1,767 zile;
T Europa =T1. nE=7,76 .34^3 = 3,049.10^5 sec;
adica TE= 3,53 zile;
TGanimede=T1. nG=7,76. 43^3 =6,169.10^5 sec;
adica TG= 7,140 zile;
Pentru cine nu crede sa citeasca tabelul nr.4 pag.35 unde s-a determinat numarul cuantic al satelitilor lui Jupiter, si tab 21, pag,60 unde s-a determinat pulsatia fundamentala a lui Jupiter.
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=sharing
PS. Acum 50 de ani faceam calculele la rigla de calcul pentru ca nu existau calculatoare de buzunar, iar datele orbitelor planetare le-am gasit prin carti cu valori care intre timp s-au mai modificat datorita tehnologiei moderne de masurare, asa ca sunt unele abateri neesentiale.

virgil a scris:CAdi a scris;

De exemplu :

axa mare Io= rIo=421.800 km
masa Io= 8.931.900x10^16 kg
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
constanta gravitationala K= 6.67x10^-11 m^3 kg^-1.s^-2
rezulta perioada orbitala Tio=1.77 zile =2.648.904 km circumferinta
deci viteza pe orbita v= 17,334 km/s

axa mare Europa =671.100 km
masa Europa =4.799.800x10^16
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
perioada orbitala Te=3.55 zile  = 4.214.508 km circumferinta
deci viteza pe orbita ve= 13,7433 km/s

axa mare Ganymede= 1.070400 km
masa Ganymede = 14.819.000x 10^16 kg
masa Jupiter =1,8982x 10^27 kg
perioada orbitala Tg=7,15 zile =6.722 112 km circumferinta
deci viteza pe orbita vg=10,880 km/s

Virgil a scris;
Sistemul de sateliti a planetei Jupiter este un sistem armonic cuantificat.
Numarul cuantic principal pentru cei trei sateliti este;
n Io =27 ;
nEuropa=34 ;
nGanimede=43 Perioada de oscilatie fundamentala a sistemului Jupiter notata cu T1=7,76 secunde.
Perioada fiecarui satelit este in functie de numarul cuantic principal n astfel;
T Io=T1.n,io^3; T Io=7,76 . 27^3=1,527.10^5 sec;
adica T Io=1,767 zile;
T Europa =T1. nE=7,76 .34^3 = 3,049.10^5 sec;
adica TE= 3,53 zile;
TGanimede=T1. nG=7,76. 43^3 =6,169.10^5 sec;
adica TG= 7,140 zile;
Pentru cine nu crede sa citeasca tabelul nr.4 pag.35 unde s-a determinat numarul cuantic al satelitilor lui Jupiter, si tab 21, pag,60 unde s-a determinat pulsatia fundamentala a lui Jupiter.
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=sharing
PS. Acum 50 de ani faceam calculele la rigla de calcul pentru ca nu existau calculatoare de buzunar, iar datele orbitelor planetare le-am gasit prin carti cu valori care intre timp s-au mai modificat datorita tehnologiei moderne de masurare, asa ca sunt unele abateri neesentiale.

Ce este cu acest numar 7,76   care apare constant in calculul tau la toti satelitii de mai sus ai lui Jupiter ?

CAdi a scris:

virgil a scris:CAdi a scris;

Ce este cu acest numar 7,76   care apare constant in calculul tau la toti satelitii de mai sus ai lui Jupiter ?

Fiecare sistem armonic oscilant natural este cuantificat si este acordat pe o anumita perioada de oscilatie fundamentala, in care toate corpurile oscileaza pe una din armonicele acelei perioade fundamentale. In cazul lui Jupiter; Perioada de oscilatie fundamentala a sistemului Jupiter notata cu T1=7,76 secunde.

virgil a scris:

CAdi a scris:

virgil a scris:CAdi a scris;

Ce este cu acest numar 7,76   care apare constant in calculul tau la toti satelitii de mai sus ai lui Jupiter ?

Fiecare sistem armonic oscilant natural este cuantificat si este acordat pe o anumita perioada de oscilatie fundamentala, in care toate corpurile oscileaza pe una din armonicele acelei perioade fundamentale.
In cazul lui Jupiter; Perioada de oscilatie fundamentala a sistemului Jupiter notata cu T1=7,76 secunde.

De unde provine aceasta oscilatie ?

CAdi a scris:

virgil a scris:

CAdi a scris:

Ce este cu acest numar 7,76   care apare constant in calculul tau la toti satelitii de mai sus ai lui Jupiter ?

Fiecare sistem armonic oscilant natural este cuantificat si este acordat pe o anumita perioada de oscilatie fundamentala, in care toate corpurile oscileaza pe una din armonicele acelei perioade fundamentale.
In cazul lui Jupiter; Perioada de oscilatie fundamentala a sistemului Jupiter notata cu T1=7,76 secunde.

De unde provine aceasta oscilatie ?

La deplasarea unui corp ceresc care este nucleu al unui sistem cosmic, ii corespunde o pulsatie proprie a campului gravitational, a carei perioada, depinde de masa si de viteza acestuia . Aceasta pulsatie determina perioada de rotatie a primei orbite a sistemului.
Vezi Capitolul 12. pag 58, din;
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=drive_link

virgil a scris:

CAdi a scris:

virgil a scris:

Fiecare sistem armonic oscilant natural este cuantificat si este acordat pe o anumita perioada de oscilatie fundamentala, in care toate corpurile oscileaza pe una din armonicele acelei perioade fundamentale.
In cazul lui Jupiter; Perioada de oscilatie fundamentala a sistemului Jupiter notata cu T1=7,76 secunde.

De unde provine aceasta oscilatie ?

La deplasarea unui corp ceresc care este nucleu al unui sistem cosmic, ii corespunde o pulsatie proprie a campului gravitational, a carei perioada, depinde de masa si de viteza acestuia . Aceasta pulsatie determina perioada de rotatie a primei orbite a sistemului.
Vezi Capitolul 12. pag 58, din;
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=drive_link

Tu vorbesti de pulsatie , de oscilatie, de armonice etc. , deci consideri ca aceste mase din univers, se comporta la fel ca particulele elementare, ca niste unde ?

CAdi a scris:

virgil a scris:

CAdi a scris:

De unde provine aceasta oscilatie ?

La deplasarea unui corp ceresc care este nucleu al unui sistem cosmic, ii corespunde o pulsatie proprie a campului gravitational, a carei perioada, depinde de masa si de viteza acestuia . Aceasta pulsatie determina perioada de rotatie a primei orbite a sistemului.
Vezi Capitolul 12. pag 58, din;
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=drive_link

Tu vorbesti de pulsatie , de oscilatie, de armonice etc. , deci consideri ca aceste mase din univers,  se comporta la fel ca particulele elementare, ca niste unde ?

Particulele elementare nu se comporta ca niste unde. Legea lui Lentz ne arata clar ca un electron aflat intr-un camp magnetic perpendicular pe directia de miscare a lui se va deplasa pe o traiectorie circulara. Toate ciclotroanele se bazeaza pe aceasta lege. Electronul se comporta ca o particula cu masa si camp electric propriu, etc.
Desigur un sistem macrocosmic se aseamana cu un sistem microcosmic, ceia ce am aratat in lucrarea mea prin relatiile de similitudine si nu numai.

virgil a scris:

CAdi a scris:

virgil a scris:

La deplasarea unui corp ceresc care este nucleu al unui sistem cosmic, ii corespunde o pulsatie proprie a campului gravitational, a carei perioada, depinde de masa si de viteza acestuia . Aceasta pulsatie determina perioada de rotatie a primei orbite a sistemului.
Vezi Capitolul 12. pag 58, din;
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=drive_link

Tu vorbesti de pulsatie , de oscilatie, de armonice etc. , deci consideri ca aceste mase din univers,  se comporta la fel ca particulele elementare, ca niste unde ?

Particulele elementare nu se comporta ca niste unde. Legea lui Lentz ne arata clar ca un electron aflat intr-un camp magnetic perpendicular pe directia de miscare a lui se va deplasa pe o traiectorie circulara.
Toate ciclotroanele se bazeaza pe aceasta lege. Electronul se comporta ca o particula cu masa si camp electric propriu, etc.
Desigur un sistem macrocosmic se aseamana cu un sistem microcosmic, ceia ce am aratat in lucrarea mea prin relatiile de similitudine si nu numai.

Particulele elementare se comporta ca niste unde la transport si ca niste  corpusculi la impact.
este clara treaba asta in fizica, dovedita si experimental.
Experienta celor 2 fante, Louis De Broglie, Schrodinger,  Heisenberg, Alfred Kastler, Teoria coardelor  etc sunt doar cateva exemple...
Electronul si in general particulele elementare se comporta ca niste corpusculi in acceleratoare pentru ca sunt supuse campului magnetic cu ajutorul caruia sunt si accelerate.
Si fotonii sunt radiatie electromagnetica nu au masa.

CAdi a scris:

virgil a scris:

CAdi a scris:

Tu vorbesti de pulsatie , de oscilatie, de armonice etc. , deci consideri ca aceste mase din univers,  se comporta la fel ca particulele elementare, ca niste unde ?

Particulele elementare nu se comporta ca niste unde. Legea lui Lentz ne arata clar ca un electron aflat intr-un camp magnetic perpendicular pe directia de miscare a lui se va deplasa pe o traiectorie circulara.
Toate ciclotroanele se bazeaza pe aceasta lege. Electronul se comporta ca o particula cu masa si camp electric propriu, etc.
Desigur un sistem macrocosmic se aseamana cu un sistem microcosmic, ceia ce am aratat in lucrarea mea prin relatiile de similitudine si nu numai.

Particulele elementare se comporta ca niste unde la transport si ca niste  corpusculi la impact.
este clara treaba asta in fizica, dovedita si experimental.
Experienta celor 2 fante, Louis De Broglie, Schrodinger,  Heisenberg, Alfred Kastler, Teoria coardelor  etc sunt doar cateva exemple...
Electronul si in general particulele elementare se comporta ca niste corpusculi in acceleratoare pentru ca sunt supuse campului magnetic cu ajutorul caruia sunt si accelerate.
Si fotonii sunt radiatie electromagnetica nu au masa.

Virgil a raspuns;
Electronii se comporta astfel pentru ca nu sunt singuri ci sunt insotiti de fotoni sau ceva asemanator. Acest lucru rezulta clar din referatul meu privind interpretarea vectoriala a masei relativiste.
https://drive.google.com/file/d/15OimwJgKn87ZWLBWU6uEatMDHaOz4jbS/view?usp=drive_link

CAdi a scris:

virgil a scris:

CAdi a scris:

De unde provine aceasta oscilatie ?

La deplasarea unui corp ceresc care este nucleu al unui sistem cosmic, ii corespunde o pulsatie proprie a campului gravitational, a carei perioada, depinde de masa si de viteza acestuia . Aceasta pulsatie determina perioada de rotatie a primei orbite a sistemului.
Vezi Capitolul 12. pag 58, din;
https://drive.google.com/file/d/12sT1vI2_btdzLMM2vVtwkxPK5ujqVq74/view?usp=drive_link

Tu vorbesti de pulsatie , de oscilatie, de armonice etc. , deci consideri ca aceste mase din univers,  se comporta la fel ca particulele elementare, ca niste unde ?

Pana la urma care este raspunsul ?
Parerea mea este ca nu este gresita abordarea ta prin faptul ca aceste mase in univers se comporta ca si particulele elementare.
Probabil ca asta a fost si ideea ta de baza cand ai scris studiul similitudinii.

virgil a scris:
Virgil a raspuns;
Electronii se comporta astfel pentru ca nu sunt singuri ci sunt insotiti de fotoni sau ceva asemanator. Acest lucru rezulta clar din referatul meu privind interpretarea vectoriala a masei relativiste.
https://drive.google.com/file/d/15OimwJgKn87ZWLBWU6uEatMDHaOz4jbS/view?usp=drive_link

Electronii nu sunt insotiti, contin energia interna sub forma de fotoni. De aceea un electron elibereaza o parte din energie, sub forma unui foton la saltul de pe un nivel energetic pe altul.

CAdi a scris:

virgil a scris:
Virgil a raspuns;
Electronii se comporta astfel pentru ca nu sunt singuri ci sunt insotiti de fotoni sau ceva asemanator. Acest lucru rezulta clar din referatul meu privind interpretarea vectoriala a masei relativiste.
https://drive.google.com/file/d/15OimwJgKn87ZWLBWU6uEatMDHaOz4jbS/view?usp=drive_link

Electronii nu sunt insotiti, contin energia interna  sub forma de fotoni. De aceea un electron elibereaza o parte din energie, sub forma unui foton la saltul de pe un nivel energetic pe altul.

Ar fi prea simplu sa fie asa. Ne place sa consideram electronul ca pe o capsula de energie, care la nevoie mai da drumul, sau mai primeste cate un foton ca si cum ar fi o entitate inteligenta. Fotonul este o entitate, iar un pachet de fotoni da nastere la o cuanta. Aici este vorba de folosirea aceleiasi denumiri "foton" in mai multe sensuri ceia ce ingreuneaza intelegerea fenomenelor. Daca energia unei cuante este E=h.f ; adica produsul dintre constanta lui Planck  si frecventa cuantei, atunci cea mai mica entitate de energie este in cazul frecventei egala cu unitatea f=1; si aceasta energie minima E0=h.f1 ; pe care ar trebui sa o numim foton sau cum am zis eu fotonino un diminutiv al fotonului.
Energia interna a electronului se regaseste in masa de repaus a acestuia, masa care este stabila avand o viata practic infinita. In afara de energia interna electronul mai are capacitatea de a "absorbi" fotoni sau pachete de fotoni numite cuante de energie. Aceste cuante dau nastere la masa relativista, sau masa de miscare si totodata da energia cinetica a electronului Ec=1/2.m.v^2= h. f ; In aceasta situatie doar in momentul franarii electronului, acesta va pierde o parte din energia cinetica emitand o cuanta de o anumita frecventa corespunzatoare vitezei pierdute. Nu stim daca franarea produce emisia fotonilor, sau emisia fotonilor produce franarea, dar stim ca in cazul ciocnirii electronilor se produce emisiunea  cuantelor. Intrebarea este cum insotesc fotonii acesti electroni, cand fotonii sunt doar oscilatii electromagnetice ?  Pentru ca aceste oscilatii sa insoteasca particulele materiale inseamna ca particulele sunt purtatoare ale unui mediu electromagnetic oscilant ca un norisor sau ca o anvelopa care scapa posibilitatilor noastre de observare. Acest camp electromagnetic oscilant primeste sau emite oscilatii sub forma de fotoni sau cuante si regleaza viteza particulei adica a energiei cinetice.
In cazul unui atom excitat, spatiul electromagnetic din jurul nucleului incepe sa oscileze pe o frecventa diferita decat frecventa initiala iar electronul care se afla pe o orbita ce corespundea unei anumite perioade de oscilatie nu-si mai gaseste locul in vechea orbita migrand pe o noua orbita exterioara unde starea energetica a electronului corespunde cu starea energetica a spatiului intraatomic. Cand pompajul atomului inceteaza, campul electromagnetic intraatomic revine la starea initiala iar electronul care sarise pe orbita exterioara se intoarce pe vechea orbita. Faptul ca numai anumiti electroni fac salturi de pe o orbita pe alta, ne face sa credem ca insusi campul care inconjoara nucleul este cuantificat adica inconjurat de straturi concentrice cu frecvente diferite astfel fiecare strat energetic va contine doar electronii cu energii corespunzatoare lui.

virgil a scris:

CAdi a scris:

virgil a scris:
Virgil a raspuns;
Electronii se comporta astfel pentru ca nu sunt singuri ci sunt insotiti de fotoni sau ceva asemanator. Acest lucru rezulta clar din referatul meu privind interpretarea vectoriala a masei relativiste.
https://drive.google.com/file/d/15OimwJgKn87ZWLBWU6uEatMDHaOz4jbS/view?usp=drive_link

Electronii nu sunt insotiti, contin energia interna  sub forma de fotoni. De aceea un electron elibereaza o parte din energie, sub forma unui foton la saltul de pe un nivel energetic pe altul.

Ar fi prea simplu sa fie asa. Ne place sa consideram electronul ca pe o capsula de energie, care la nevoie mai da drumul, sau mai primeste cate un foton ca si cum ar fi o entitate inteligenta. Fotonul este o entitate, iar un pachet de fotoni da nastere la o cuanta. Aici este vorba de folosirea aceleiasi denumiri "foton" in mai multe sensuri ceia ce ingreuneaza intelegerea fenomenelor. Daca energia unei cuante este E=h.f ; adica produsul dintre constanta lui Planck  si frecventa cuantei, atunci cea mai mica entitate de energie este in cazul frecventei egala cu unitatea f=1; si aceasta energie minima E0=h.f1 ; pe care ar trebui sa o numim foton sau cum am zis eu fotonino un diminutiv al fotonului.
Energia interna a electronului se regaseste in masa de repaus a acestuia, masa care este stabila avand o viata practic infinita. In afara de energia interna electronul mai are capacitatea de a "absorbi" fotoni sau pachete de fotoni numite cuante de energie. Aceste cuante dau nastere la masa relativista, sau masa de miscare si totodata da energia cinetica a electronului Ec=1/2.m.v^2= h. f ; In aceasta situatie doar in momentul franarii electronului, acesta va pierde o parte din energia cinetica emitand o cuanta de o anumita frecventa corespunzatoare vitezei pierdute. Nu stim daca franarea produce emisia fotonilor, sau emisia fotonilor produce franarea, dar stim ca in cazul ciocnirii electronilor se produce emisiunea  cuantelor. Intrebarea este cum insotesc fotonii acesti electroni, cand fotonii sunt doar oscilatii electromagnetice ?  Pentru ca aceste oscilatii sa insoteasca particulele materiale inseamna ca particulele sunt purtatoare ale unui mediu electromagnetic oscilant ca un norisor sau ca o anvelopa care scapa posibilitatilor noastre de observare. Acest camp electromagnetic oscilant primeste sau emite oscilatii sub forma de fotoni sau cuante si regleaza viteza particulei adica a energiei cinetice.
In cazul unui atom excitat, spatiul electromagnetic din jurul nucleului incepe sa oscileze pe o frecventa diferita decat frecventa initiala iar electronul care se afla pe o orbita ce corespundea  unei anumite perioade de oscilatie nu-si mai gaseste locul in vechea orbita migrand pe o noua orbita exterioara unde starea energetica a electronului corespunde cu starea energetica a spatiului intraatomic. Cand pompajul  atomului inceteaza, campul electromagnetic intraatomic revine la starea initiala iar electronul care sarise pe orbita exterioara se intoarce pe vechea orbita. Faptul ca numai anumiti electroni fac salturi de pe o orbita pe alta, ne face sa credem ca insusi campul care inconjoara nucleul este cuantificat  adica inconjurat de straturi concentrice cu frecvente diferite astfel fiecare strat energetic va contine doar electronii cu energii corespunzatoare lui.

Aici gresesti tu :
Fotonii nu au cum sa insoteasca electronii. Fotonii sunt continuti in electroni. Electronii atunci cand sunt loviti se sfarma si elibereaza o parte din energia interna,
Atunci cand trec pe un nivel inferior energetic elibereaza un foton sau daca trec pe un nivel superior acumuleaza un foton prin interactiunea cu acesta.

Ar fi culmea ca fotonii si bosonii in general (Higgs, W, Z ) sa insoteasca asa de ,,nebuni" electronii sau alte particule elementare.
Nu Virgil, ei fac parte din energia interna a particulelor.
De fapt energia eliberata ( de aceeasi natura cu cea a fotonului)   este  energia care se elibereaza intr-o anumita proportie din masa particulelor  (impreuna cu masa energetica sau nu )
si  este echivalenta (depinde de cantitate) cu denumirea particulei  rezultante in functie de continutul  energetic (ma repet) :
cu aceste unde energetice sau subparticule : foton, boson W,  boson Z, neutrino, quarc etc

Intocmai ca o picatura de apa care atunci cand loveste o suprafata dura se sfarma in bucati , sau atunci cand intalneste o  alta picatura de apa se uneste cu aceasta.

Asa arata un electron :
In loc de 7 cercuri energetice ( sau cate are ) inchipuie-ti ca atunci cand pierde energie ramane cu 6 sau daca primeste energie va avea 8 ...