How Self-Reference Builds the World - articol nou

Ati avut vreodata in viata voastra framantari existentiale, gen ce e cu lumea asta ? Din fericire, datorita mie, toate framantarile voastre vor fi solutionate. Raspunsul se afla in noul meu articol "How Self-Reference Builds the World".

Avand in vedere ca forumul nu permite incarcarea de fisiere, articolul poate fi gasit pe unul din profilele mele de internet, cum ar fi bine cunoscutul: https://philpeople.org/profiles/cosmin-visan

Forever_Man a scris:Ati avut vreodata in viata voastra framantari existentiale, gen ce e cu lumea asta ? Din fericire, datorita mie, toate framantarile voastre vor fi solutionate. Raspunsul se afla in noul meu articol "How Self-Reference Builds the World".

Avand in vedere ca forumul nu permite incarcarea de fisiere, articolul poate fi gasit pe unul din profilele mele de internet, cum ar fi bine cunoscutul: https://philpeople.org/profiles/cosmin-visan

Parerile altora;
Revizuit în Regatul Unit la 23 mai 2019
Achiziție verificată
Cosmin este un tip deștept și ideile lui sunt interesante, dar am fost dezamăgit de gramatica și sintaxa proaste. În mod evident, engleza nu este prima limbă a lui Cosmin și cartea ar fi fost mult mai bună dacă un traducător competent ar fi tradus-o în engleză din limba maternă a lui Cosmin. Am văzut pe un forum Bernado Kastrup (acum există un scriitor și filozof strălucit!) că Cosmin era preocupat să facă profit din cartea lui, dar își va învinge propriul obiect publicând cărți într-o limbă în care nu o cunoaște pe deplin. Vă rugăm să cereți pe cineva să vă traducă cărțile în mod profesionist, Cosmin, și s-ar putea să vă cumpăr următorul efort, deoarece aveți câteva teorii interesante. Cel puțin ai fi putut avea pe cineva competent să-l corecteze înainte de a-l publica. Există chiar și un software disponibil pentru a ajuta. A zgâri cu lizibilitatea unei cărți nu vă va face niciun favor.
Inițial, am dat o stea, dar reflectând am considerat că este puțin nedreaptă, deoarece conținutul trebuie să fi necesitat ceva timp și efort considerabil pentru asamblare. . Prin urmare, am acordat 3 stele, deși cartea a fost oarecum scumpă și având în vedere numeroasele sale erori de limbaj, gramatică și sintaxă.
De asemenea, rămân neconvins de teoriile prezentate, dar sunt totuși interesante.
Raport

Bună intervenția, virgil, mi-a confirmat cumva presupunerile inițiale, deși, într-adevăr, ar trebui să judecăm conținutul și valoarea ideilor, nu nivelul de engleză al autorului.
Desigur, expunând lucrările sale în engleză, probabil că unul din motive este să fie accesibil unui public mai larg, dar în ceea ce privește trimiterea prin link la lucrarea sa cred că se aplică vorba noastră a romanilor "la pomul lăudat să nu te duci sacul".

Am citit și eu articolul său.
Nu prea pot să "văd" ce "vede" el.
Iar modalitatea pentru verificarea și argumentarea concluziilor au un raționament ce poate fi ușor pus la îndoială.

Ma rog, dar "datorită mie", din "din fericire, datorită mie, frământările voastre vor fi soluționate" nu îl face salvatorul nostru, ci cred că mai degrabă vorbește atât despre un soi de disperare de a-i fi recunoscute capacitățile intelectuale, cât și despre o formă de "grandios delusion".

Bun, am judecat mai mult persoana, nu ideea pe care vrea să o transmită, dar revenind la articol nu mi se pare ceva obiectiv, ci doar o idee fictivă despre ceva, fără niciun suport real, structurată logic, ce-i drept, cu cap, trunchi,coadă, dar doar atât.
Când încerc să le găsești un corespondent în realitatea concretă mă lovesc de niște probleme de percepție pe care nu pot să le ignor.

curiosul a scris:
Când încerc să le găsești un corespondent în realitatea concretă mă lovesc de niște probleme de percepție pe care nu pot să le ignor.

Mai exact?

Salut, Forever!
Ți le explic imediat.

Stai așa...
Trebuie să procedez altfel în primă fază.
În primul rând, vorba altui mare revoluționar scriitor de pe forum, trebuie să definim termenii, altfel fiecare înțelege în felul său și este posibil să ne contrazicem și vedem lucrurile diferit doar pentru că fiecare în parte "vede" altceva și vorbește despre altceva.

Așadar, în primul rând, ce este conștiința în percepția noastră?

Adică e la fel cu percepția despre timp, care s-ar putea să fie doar o formă de percepție și nu o proprietate reală a naturii.
Deși situațiile nu sunt similare ca "obiect", s-ar putea la fel de bine ca și ideea de conștiință să fie o formă de percepție nu o entitate caracteristică unei realități obiective.

Deci, ce este conștiința?

Constiinta = culori, sunete, gusturi, emotii, ganduri, etc.

Am înțeles.
Cine le produce?
Tot conștiința?
Adica conștiința produce conștiința?

Mai exact, culoarea, gustul, mirosul etc este rezultatul unui proces perceptiv.
Prin "egalitatea" respectivă să înțeleg că însăși conștiința este rezultatul unui proces perceptiv?

Self-referinta.

Care self-referinta?
Vezi că ai sărit un mesaj anterior important.

Self-referinta: entitatea cu proprietatea de a se uita inapoi la ea insasi.

Iar despre celalalt mesaj: egalitatea este egalitate. Aia e definitia, nu rezultatul vreunui proces.

Pari un pic prea zgârcit în explicații ceea ce mă determină să pun eu mai multe întrebări și să și limitez prin exemple gradul de vizualizare a situației.

Și cum se "uită" la ea însăși?

Adică dacă conștiința "egal" sunete, culori, mirosuri, gânduri cum se "uită" conștiința la ea însăși?

Prin definitie. Este o entitate logica cu respectiva definitie.

Gandeste-te... tu cand vezi culori, vezi defapt culori sau te vezi pe tine insuti colorat ?

Când văd culori nu mă văd pe mine, văd culori.
Când "mă uit" la mine mă văd pe mine.
Și nu știu nici dacă  "mă văd" cum trebuie în mod obiectiv, ci "mă văd" așa cum sunt înclinat și predispus, dintr-un motiv sau altul, să  "mă văd".

Dar ideea e alta.
Dacă conștiința este o culoare, de exemplu, cum poate o culoare să se vadă pe ea însăși?
Că aici îmi da cu virgulă ceva.
În condiții în care culoarea este o percepție, o senzație, interpretarea fizică fiind o anumită lungime de undă a luminii.

Confunzi egoul cu Eul.

Iar la a doua intrebare: cum poate o culoare sa NU se vada pe ea insasi ? Rosu = rosu. Dulce = dulce. Etc.

N-are treabă ego-ul cu Eul mai sus.
Iar la răspunsul tău întrebare chiar, cum poate să nu se vadă?
E același lucru la nivel explicativ cu cum poate să se vadă roșul pe el însuși?
Pentru că eu ti-am mai povestit odată, percepția însăși și obiectul perceput trebuie să facă parte din categorii diferite de existența intrinsecă.

Rosu = rosu, deci rosu se vede pe el insusi. Faptul ca apoi tu vezi rosu e pentru ca te uiti peste umarul rosului si il vezi cum se uita la el insusi, si astfel il integrezi in propria ta constiinta. Deci rosu se uita in oglinda, isi face parul, apoi vii si tu si te uiti de peste umarul lui si il vezi cum se uita in oglinda, asa ca astfel te vezi si pe tine si pe rosu si astfel rosul devine parte din propria ta constiinta.

Înainte de a continua pun o întrebare intermediară:
Tu ești conștient cât de neinteligibil și lipsit de logică este ce spui?
După care continuăm.

De ce e neinteligibil si lipsit de logica ?

Daca fac parte din categorii diferite, cum interactioneaza intre ele ?

Iar continuând, de ce culoarea roșie nu ar fi doar o percepție senzorială și ar fi o formă de existență a unei conștiințe?

Mai exact, pentru că culoarea roșie există doar când o percepi, iar conștientizarea ei face obiectul ideii de conștiința, dar percepția asupra culorii roșii nu poate exista fără ceea ce o produce.
Ceea ce face ca percepția și obiectul perceput să fie lucruri diferite.

Rosu e un sens prin care self-referinta se intelege pe sine insasi cand se afla intr-un anumit context.

Deja în afirmația ta ai introdus contextul.
Iar contextul este cauzalitatea.
Contextul/cauzalitatea însăși este ceva diferit de ceea ce implică conștiința.
Este o existență diferită de ceea ce este conștiința.
Dar revenim la egalitatea ta pentru că încă definiția nu este completa și ne "jucăm" cu jucării diferite.
Conștiința egal culori sunete mirosuri etc cu virgulă între ele.
Mai adaugă ceva explicativ la egalitatea asta pentru că altfel nu pot să înțeleg ce înțelegi tu.

De ce nu intelegi ? Ce nu e clar ? Visele din ce sunt facute ?

Asociezi incorect argumentarea.
Visele nu sunt ceva abstract.
Exact așa cum vezi imagini în mintea ta când închizi ochii și te gândești la ceva, fără o cauzalitate fizică directă exterioară percepută prin simțul văzului, tot așa creierul poate "genera" imagini și în starea inconștientă pentru că el încă funcționează, nu "adoarme" și el.
Și mai mult, "generează" imagini în funcție de intensitatea emoțională a trăirilor din timpul conștient și realizate intr-o manieră oarecum haotică, fără o logică clară.

Forever_Man a scris:De ce nu intelegi ? Ce nu e clar ? Visele din ce sunt facute ?

Nu e suficient de clară egalitatea.
Și mai mult, cum poate roșul să se uite la el.
Chiar trebuie să fiu nevoit să hiperbolizez sensul culorii de roșu ca să înțeleg cum se poate uita el la el însuși?

Copilul cand se naste nu stie cum se numeste nici o culoare, apoi aude si retine ca ceia ce vede este culoarea rosie sau verde etc. De cate ori copilul va percepe prin organele de simt o culoare sau un gust etc., va compara acea informatie cu baza de date formata prin experienta anterioara si va putea spune ca aceasta e culoarea rosie sau verde.
In ce priveste constiinta, aici este vorba despre o notiune complexa, fara corespondent material care s-a sendimentat de-alungul vietii in miile de situatii, senzatii, emotii, pareri, informatii, si de cate ori cineva te intreaba ce este constiinta, tu apelezi la istoricul inmagazinat in minte si dai un raspuns in functie de informatiile stocate.
Faptul ca Forever defineste constiinta ca pe o culoare este complet gresit pentru ca acea culoare are un corespondent material ce poate fi oricand luat ca reper, pe cand constiinta reprezinta cumulul de percepte anterioare ale senzatiilor si trairilor emotionale resimtite aparent in inima, in stomac sau cum mai spunem in sufletul omului datorita unui coctail de hormoni eliberati in tot organismul ori de cate ori ne punem intrebarea "ce este constiinta", "ce este sufletul, spiritul, mintea etc". Orice notiune abstracta care nu are un corespondent material presupune o reactie specifica a simtului intern care poate sa difere de la un om la altul in functie de sensibilitatea, caracterul, dotarea fizica si intelectuala cat si zestrea genetica a fiecaruia.

De acord cu tine, virgil.