Stiinta si Constiinta

Poate stiinta sa explice constiinta?

Stiintific voi aborda problema din punctul de vedere al fizicii cuantice si voi folosi termenii consacrati si concluziile la care s-a ajuns, fiindca n-am acceleratorul meu sa fac experimentul … daca voi nu sunteti deacord cu ce spun eu aici si concluziile pe care le trag, va rog sa ma contraziceti stiintific … daca nu puteti, mai bine taceti … la partea asta vorbim cu cartile pe masa.

Numai ca fizica cuantica ajunge intr-un punct de unde nu mai stie ce e … numai crede … asa ca voi merge mai departe cu … credinta …  

Nu-i o treaba usoara, fiindca, cum am mai spus, nu poti demonstra o teorie din interiorul ei, trebuie sa iesi afara din ea, trebuie sa-ti parasesti propria minte ca sa vezi ce-i acolo …

Ce stii si ce crezi?

S-ar parea ca metoda stiintifica, care se bazeaza pe repetarea experimentului pentru a demonstra si testa o ipoteza, ajunge la limitele sale atunci cand este vorba de constiinta. In incercarea de a intelege, material, constiinta apar blocaje, paradoxuri. care depasesc cadrul, care ne depasesc ca materie …

Vederea materialista apare ca cea a tribului la care i-a fost instalat un televizor …

Dupa ce-au plecat “extraterestrii”, desi ignoranti complet cu privire la existenta undelor radio, increzatori ca ei inteleg tot si ajung la personajele reale daca intra-n el, sau apucat de treaba … sub directa indrumare a “cercetatorului” principal, cel mai mare specialist … au demontat cu atentie televizorul, si-au inceput marele experiment de la cern … au luat firele de la curent si-au aplicat tensiuni in anumite puncte … au vazut ca fac scantei si produc zgomot sonor in difuzor, chiar si un punct luminos pe ecran …

Ei au ajuns sa dirijeze si un fascicul de electroni cu care au modulat pe ecran matrice de puncte. Daca aveau si magneti faceau si florile lui sadang …

Cu aceste descoperiri, echipa de experti, a declarat triumfatoare ca vocile si imaginile sunt produse in interiorul circuitelor electronice ale televizorului si ca principiul de functionare al televizorului poate fi explicat fara a invoca undele “extraterestre” si zeii televizoarelor ...

Cu toate acestea, ceilalti membrii ai tribului, colegii “fizicianului” nu sunt multumiti cu aceasta explicatie … si l-au intrebat, de ce vocile si imaginile din TV par atat de reale … fiindca el nu a reusit sa faca si oameni cu “sculele” lui …

Marele Om de stiinta tribal ia lamurit una-doua: "Nu am lucrat la toate detaliile inca, dar am inteles principiul."

E CLAR? E clar ca la mine internetu’, am romtelecom, vodafone, orange, digi si nu merge nici unul … toate sunt de la firma, ca le trebuie hartii, trebuie sa merg 10 km pana intersectez semnalul … asta e …
Cam asta e nivelul nostru de intelegere mecanica a constiintei! E foarte usor sa fii sceptic fata de un lucru pe care nu-l sesizezi!

Degeaba crezi ca stii daca nu stii ce crezi, daca nu cuplezi ce stii cu ce crezi, fiindca in profunzimea lor nu-s despartite, sunt cuplate, suntem toti in acelasi lucru … si acelasi lucru in toti … De aceea se spune ca “acel care vorbeste nu stie si acel ce stie nu vorbeste”, fiindca n-are pentru cine vorbi … pentru cine ar trebui sa vorbeasca stie deja, iar pentru ceilalti degeaba vorbeste …

“Stiinta fara credinta e oarba, credinta fara stiinta e schioapa!”… dar nu stiinta care ne-o arunca altii peste gard … si nici religia pe care ti-o predica popa …

1000 de ani!!

Feynman zicea, pentru a tempera orgoliul colegilor, “sa nu se creada nici pe ei”!

Ce stim din microcosmos si mai ales din fizica cuantica?

O luam de la atom in jos … Prima informatie despre structura interna a atomului a fost obtinuta in 1895, de catre J.J.Thomson, printr-un experiment care se refera la transtortul electricitatii prin gaze. Primul suport stiintific a structurii discontinue a electricitatii il reprezinta legile electrolizei ale lui Faraday. Valoarea sarcinii electrice elementare a fost determinata experimental de R.A.Millikan, prin celebrul experiment cu picatura de ulei.  

In anul 1881 J.Stoney denumeste cantitatea elementara de electricitate “electron”.  
Structura atomului format din nucleu si electroni, nu vreau s-o dezbat amanuntit aici ca nu ma intereseaza la subiectul asta, dar se poate citi si sti mai multe din urmatoarele link-uri.

http://www.scribd.com/doc/85594403/83/NO%C5%A2IUNI-INTRODUCTIVE

http://ccia.ubm.ro/index_files/Discipline/CHIMIE%20WEB%20CCIA/Chimie-generala-note-de-curs.pdf
http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Liliana_Preda_-_Curs_SIM/Curs_12_Structura_atomului.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atom

Ce ma intereseaza pe mine mai mult este partea mai din jos, mai fluida, ca aici fuge pamantul de sub picioare, aici striga materia … structura intima a materiei.

Quarcii sunt constituentii fundamentali ai materiei care prin combinatii specifice formeaza protoni sau neutroni si alte particule grele. Acestia nu pot exista independent si sunt gasiti sub forma confinata in grupuri de doi sau trei (in stari legate) in interiorul  unor particule compozite numite hadroni, prin forte tari. In momentul actual sunt cunoscuti sase quarci, fiecare quarc este caracterizat de o aroma (set de numere cuantice). Punerea lor in evidenta a fost facuta in trei generatii: up (sus) si down (jos); charm (farmec) si strange (ciudat); top (deasupra) si bottom (dedesubt). Pentru fiecare din acesti quarci exista un antiquarc corespunzator.Quarcii au o caracteristica neobisnuita:  sarcina electrica fractionala, plus-minus (1/3, 2/3).

Culoarea, in fizica particulelor elementare, este un concept al interactiunii tari, analog sarcinii in interactiunile electromagnetice. Acesta proprietate de „culoare” a fost introdusa pentru a eticheta quarcii, permitand ca aparent quarci identici sa existe in aceeasi particula, ca de exemplu, doi quarci „up” si unul „down” sa existe in proton. Aceasta proprietate face ca trei particule sa coexiste si sa satisfaca principiul de excluziune al lui Pauli.

Puteti aprofunda treaba aici, daca vreti va mai dau, numai sa nu ziceti ca nu stiti.  

http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/398-structura-intima-a-materiei.html

https://www.youtube.com/watch?v=Vi91qyjuknM&feature=related

http://ro.wikipedia.org/wiki/Quarc

http://www.phys.ubbcluj.ro/~grigore.damian/cursuri/pe/curs6.pdf

Ce ma mai intereseaza aici, un quark’u’ are sarcina electrica egala cu +2/3 din sarcina elementara, din sarcina electronului, iar un quark ‘d’ are sarcina -1/3. Un proton contine (uud), 2 quarci up si 1 down, iar un neutron (udd), 1 quarc up si 2 down.

http://www.phys.ubbcluj.ro/~grigore.damian/cursuri/fn/curs5.pdf

Mecanica cuantica este un cadru conceptual pentru intelegerea proprietatilor microscopice ale universului. La fel cum relativitatea speciala generala necesita schimbari drastice ale conceptiei noastre asupra lumii cand obiectele se misca foarte rapid sau sunt foarte masive, mecanica cuantica ne arata ca universul are proprietati cel putin la fel de stranii cand e examinat la scara atomica si subatomica. In 1965, Richard Feynmann:

“A fost o vreme cand scria in ziare ca doar doisprezece oameni intelegeau teoria relativitatii. Nu cred sa se fi intamplat vreodata asa ceva. A existat un moment cand numai un om a inteles-o, pentru ca el era singurul care si-a dat seama de ea, inainte de a-si scrie lucrarea. Dar dup ace oamenii au citit lucrarea, multi au inteles teoria relativitatii, intr-un fel sau altul, si cu siguranta erau mult mai mult de doisprezece oameni. Pe de alta parte, cred ca pot spune cu certitudine ca nimeni nu intelege mecanica cuantica.”

Desi acest punct de vedere a fost exprimat in 1965 de catre Feynman, pot sa afirm eu acum ca acest lucru e valabil si azi.

Cei care folosesc mecanica cuantica urmeaza reguli si formule stabilite de “parintii fondatori” ai teoriei, proceduri de calcul direct aplicabile, fara sa inteleaga cu adevarat de ce functioneaza aceste procedure sau ce inseamna ele cu adevarat. Cei care inteleg mecanica cuantica la nivel intim sunt putini, admitand ca exista vreunul … pe care il astept sa ma lamureasca si pe mine ...

Singurul lucru pe care il stim cu certitudine este ca mecanica cuantica ne dovedeste absolut si irevocabil ca o parte din conceptele de baza esentiale intelegerii lumii familiare de zi cu zi isi pierd orice inteles cand atentia noastra se restrange la lumea microscopica.  

In prima secunda a creatiei s-a marcat si inceputul cursei socializarii … un neutron, format cum am vazut dincolo din 3 quarci(up+dowm+dowm), este o particula plina de nevoi, care nu se poate intretine singur mai mult de 10 minute … pentru a supravietui, trebuie sa-si gaseasca macar un partener, social, apoi sa intemeieze o familie … isi petrece primele 3 min din viata facand o curte cosmica asidua, imperechindu-se cu un proton, format la randul lui din 3 quarci (up+up+dowm), cei doi atragand apoi repede un alt cuplu in imbratisarea lor, formand nucleul He … tine minte nevoia de a socializa, nevoia de iubire si de unde si cu ce incepem …

Neutronii care au reusit aceasta imperechere si-au castigat practic nemurirea … "celui care are i se va da, celui care nu are i se va lua"… protonii, pe de alta parte, pareau capabili sa supravietuiasca pe cont propriu, dar chiar si asa nutreau dorinte ascunse, deatunci incepe concubinajul. Electronii, in miscarea lor permanenta si dezordonata, erau coplesiti de o incarcatura electrica pe care simteau nevoia sa o imparta cu cineva, iar protonii ii gaseau pe acesti elfi ai materiei pur si simplu irezistibili, asa ca sau incheiat noi mariaje … din nevoile comune ale protonilor si neutronilor s-au nascut atomii ... baga la cap fenomenele care se petrec acolo, lucru pe care il stiu fizicienii atomisti, numai ca-l spun in alt limbaj, dar de contrazis nu ma pot contrazice, fiindca aceste lucruri se petrec.

Atomii inca incomplet formati rataceau in cautare de consoarte si se intalneau cu altii, la fel de neimpliniti, care le umpleau golurile cu electronii lor suplimentari … si tot asa ...

Atractia irezistibila exercitata de diverse forte, de la forta nucleara si pana la cea de gravitatie, a generat ceea ce ar fi echivalentul in fizica al dorintei neimpartasite: moleculele erau facute praf, praful era comprimat apoi in fragmente celeste care, adunate, au format asteroizi, stele, sisteme solare, galaxii si chiar si megacupole de matrici multigalactice ... din aceasta pornire de neinfrant spre relationare "s-a nascut o frumusete teribila".

Unul din produsele acestei imense copulari anorganice a fost viata … fosilele de stromatolite arata ca niste unde pornind de la un centru comun, o structura care dezvaluie o strategie cheie in planul de investigare si localizare a surselor de hrana pentru unele specii de bacterii ... inteligenta colectiva a unui roi de albine ascunde secrete dincolo de iararhizare, corelarea informatiilor si imitarea eficienta ... mecanismul de coordonare care face dintr-o colonie de furnici o masina inteligenta unica este atat de important incat cea mai eficienta strategie de a ataca o colonie rivala este atacul surpriza, care, provocand panica si confuzie, intrerupe comunicarea dintre victime ... furnicile par a utiliza un sistem vechi de cand lumea pentru bacterii, reteaua globala ... o aglomerare eterogena de musuroaie rivale ajunge sa functioneze ca o varianta primitiva a internetului … pasarile isi formeaza perceptia asupra mediului in care traiesc pe baza datelor pe care le primesc de la celelalte … corbii transmit buletine de stiri la mare distanta facand acrobatii aeriene in inaltul cerului, "o demonstratie sociala la inaltime" prin care, comunicand coordonatele ospatului, corbii pot atrage alte pasari infometate de la distante de pana la 48 km ... stolul are natura unui centru de colectare de date …

Mamiferele transmit informatia nu numai la distanta, ci si peste timp, lansand mesaje despre experientele lor in viitor, reusind astfel sa sparga barierele spatiului si timpului deopotriva … nu exista fapte obiective pentru ca observatorul este insasi sursa realitatii, cu alte cuvinte realitatea, ca si frumusetea, este in ochii privitorului ... aproape fiecare realitate pe care o "stiti" in fiecare secunda nu este altceva decat o urma pastrata in memorie… fiecare cuvant pe care il folosim poarta o incarcatura de experiente ale generatiilor de barbati, femei, familii, triburi si natii, ingloband adesea intuitiile lor, judecatile lor de valoare, ignoranta si credintele lor religioase …  

Metodele, care se folosesc in prezent, pentru studierea particulelor subnucleare, constau in principal din procese de ciocnire, prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice. In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie, in urma ciocnirii, se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte, precum si a fortelor care intervin.

Energiile care se imprima particulelor-proiectil, sunt diferntiate. Energia necesara pentru a "patrunde" in atom, dimensiunea de 10^-10 m este de 0,002 MeV, dar pentru a patrunde pana la nucleu (10^-14 m) este nevoie de o energie de 10.000 de ori mai mare (20 MeV). In ce priveste patrunderea in intimitatea nucleului, la dimensiuni de 10^-16 m, este nevoie de o energie de 2000 MeV (adica 2 GeV), iar pentru a ajunge in "interiorul" nucleonilor (10^-18 m) este nevoie de energii de peste 200 GeV. La Large Hadron Collider , o dată sau de două ori pe zi, în timp ce protonii sunt accelerați de la 450 GeV până la cel mult 7 TeV, câmpurile magnetice ale dipolilor electromagnetici supraconductori sunt mărite de la 0,54 la 8,3 tesla (T). Protonii pot ajunge fiecare până la o energie de 7 TeV, energia totală de coliziune ajungând astfel până la 14 TeV (2,2 μJ). La acest nivel de energie protonii au un factor Lorentz de aproximativ 7.500 și se deplasează cu viteze de 99,999999% din viteza luminii .

Savatii CERN au anuntat in data de 4 iulie 2012, ca experimentele facute in acceleratorul de particule au dus la descoperirea unei noi particule subatomice care este in concordanta cu teoria bosonului Higgs, "Am descoperit un nou boson", a spus Fabiola Gianotti, unul dintre purtatorii de cuvant ai CERN. Desi sunt 99% siguri ca aceasta este particula pe care au cautat-o si care ar putea explica cum a luat nastere Universul, ei sustin ca vor fi nevoiti sa-si continue studiile pentru a a fi 100% siguri.

Echipa care a lucrat cu detectorul CMS care cauta bosonul Higgs ,  a anuntat ca noua particula ce cantareste 125.3 gigaelectronvolti (GeV), fiind de 133 de ori mai grea decat protonul din centrul fiecarui atom. Datele arata clar ca particula exista, insa nu se poate sti inca daca este ravnitul boson Higgs. "Rezultatele sunt preliminare, insa avem de-a face cu o noua particula. Stim ca este un boson si este cel mai greu boson descoperit vreodata", mai spune Gianotti.

"A fost descoperita o particula in conformitate cu bosonul Higgs. Este o zi monumentala pentru stiinta", a declarat profesorul John Womersley.

"Am atins o noua etapa in modul in care intelegem natura. Am descoperit un nou boson, dar avem nevoie de mai multe date pentru a verifica daca este vorba de bosonul lui Higgs", spune Rolf Heuer, seful CERN.

Daca am mari atomul sa ajunga de la dimensiunea de 10^-10 m la 10^3 m, adica 1 km, nucleul ar fi de 10^2 m, adica 100 m, iar electronul de 1 cm, iar noi am fi de 10^16 m, adica ... 1 an lumina . Noi cercetam acum la energii sub 200 Gev , pana dam cu capul de zidul lui Plank, sa ne vina mintea la cap, mai avem ... pana pe la 10^19 Gev, pana la dimensiunea de   1.616252×10^−35 m ... asta ca o alta paranteza, sa stim despre ce vorbim...

Singura cale de a descoperi limitele posibilului este sa ne aventuram cu putin dincolo de ele, in imposibil!

Nu are nici un rost sa ne intrebam la ce anume se refera ecuatiile fizicii matematice, ele nu se refera la nimic aflat dincolo de ele!

In anii 1925-1926 a fost creeata o teorie pentru descrierea fenomenelor atomice si subatomice, teorie care a primit numele de mecanica cuantica . Heisenberg a pus mai intai bazele mecanicii matriceale , iar Schrödinger a elaborat mai tarziu mecanica ondulatorie.

S-a demonstrat ca ambele teorii sunt echivalente din punct de vedere fizic!

De Broglie a emis ipoteza ca dualismul unda-corpuscul observat in optica trebuie sa fie valabil si pentru substanta. Ulterior aceasta ipoteza a fost verificata experimental. De Broglie a presupus ca unei particule care se misca in spatiu liber cu viteza v ii corespunde o unda plana monocromatica care se deplaseaza cu viteza v. Despre semnificatia fizica a acestei unde, de Broglie nu a putut preciza nimic concret. Undele de tipul de mai sus se numesc unde de faza, unde de materie sau unde de Broglie.

Intr-un articol publicat in anul 1927, "Despre continutul intuitiv al cinematicii si mecanicii cuantice", Heisenberg a formulat "principiul incertitudinii".


Sa traducem acum concluziile la care s-a ajuns. Concluziile stiintifice!

Principiile de baza ale mecanicii cuantice au fost formulate pentru toate particulele elementare, nu numai pentru cele pe care le-am amintit aici, eu am adus in discutie constituientii principali ai materiei. Atunci cand se studiază particulele, ele au un comportament atat material, prin prezenta masei, cat si energetic, prin prezenta sarcinii electrice.

Atata vreme cat o particula nu este vazuta, masurata sau subiect al oricarui tip de interactiune, ea se afla intr-o stare ciudata, care reprezinta suprapunerea tuturor starilor sale posibile. Aceasta stare ‘ciudata’ nu se poate imagina si compara cu nimic din lumea noastra cunoscuta, particulele elementare care compun intreg universul material sunt aceleasi, au un tip de relatie care depaseste barierele spatiului si timpului.

Exista legaturi uimitor de stranse, orice particula care a ocupat aceeasi stare cuantica alaturi de alta particula ramane legata de aceasta intr-un mod misterios, nonenergic, la nivel cuantic supozitiile de bun simt nu se mai sustin, adevarurile ‘simple’ de care ne lovim in lumea noastra la nivel cuantic devin adevaruri ‘profunde’. Universul, in intregul sau, manifesta legaturi fin reglate, legaturile regleaza fin particulele si elementele sistemelor, realizand o coerenta a lor, care transcede timpul si spatiul.

Dualitatea unda-corpuscul, incertitudinea masuratorii unei particule, a pozitiei si impulsului ei, non-localizarea cuantica ... paradoxurile ... duc intr-o singura directie ... si-o sa vedem in care ... ca se cam termina STIINTA ...

E=mc^2, energia este egala cu masa inmultita cu viteza luminii la patrat, este celebra formula a lui Einstein care ne arata corespondenta dintre masa si energie. Vorbim de corespondenta dintre masa si energie, de la dimensiunea si viteza de la care, teoretic, apare masa, de la zidul lui Plank, de la dimensiunea de 1.616252×10^−35 m. Limita practica la care am ajuns acum, undeva pe la 10^-18 m,  nu cred ca ne indreptateste sa fim categorici in afirmatii. De aceea voi vira la dreapta …

Materia este o consecinta a energiei, nu energia o consecinta a materiei! Materia fara energie nu poate exista dar, energia fara masa exista, materia nu poate controla energia, dar energia controleaza materia. Aceasta restrictie de viteza este pentru materie, energia n-are restrictii.
Viziunea materialista asupra lumii, la nivel cuantic se destrama! Materialismul nu este raspunsul, la fel nici dualismul, constiinta se afla la baza materia, constiinta se afla la baza existentei iar materia consta din posibilitati ale constiintei, deci nu creierul face constiinta, ci creierul este facut din constiinta! Greu de digerat pentru multi treaba asta.

In lumea cuantica nu avem ‘obiecte’ reale, nu exista realitatea noastra cunoscuta, ele doar prezinta tendinta de-a exista, ele sunt posibilitati, stari. Avem posibile particule elementare, care  creeaza posibili atomi, care formeaza posibile molecule, ce produc posibili neuroni, ce formeaza un creier posibil, care ne ofera o constiinta posibila. Posibilitatile cuplate nu ne pot oferi decat mai multe posibilitati, niciodata ceva real … posibilitatile cuplate raman posibilitati.

In spatele constiintei noastre se afla constiinta interconectata cosmica, campul cuantic universal. Aceasta constiinta cosmica este si obiect si subiect, dualitatea pe care o observam este doar o aparenta. Constiinta care alege din posibilitatile cuantice, facand un eveniment real, constiinta care creaza acest univers al manifestarilor, este o constiinta nelocalizata. Greseala noastra este de a incerca sa definim aceasta constiinta cosmica in termeni fizici, folosind spatiul, timpul, materia, dar acest lucru este dincolo de conceptele noastre, dincolo de orice interactie sau campuri cu ce inseamna materie, este aici si acolo, acum si atunci, campul cuantic universal, omniprezent, omnipotent si omniscient, dumnezeu daca vreti, dar nu in conceptia pe care o avem acum despre el. Trebuie sa ne amintim ca energia continuta intr-un cm^3 de spatiu gol este mai mare decat toata energia continuta in universul material, spatiu gol care leaga si ne leaga in proportie de 99,99%, locul unde se proiecteaza lumea materiala.

Proiectul Constiintei Globale este cel mai important proiect international de cercetare a unor posibile actiuni neconventionale ale mintii umane. Proiectul a debutat in august 1998 cu doua sisteme electronice la Princeton si s-a extins in SUA si apoi in intreaga lume, in prezent cuprinde o retea formata din 55 sisteme electronice interconectate, raspandite din Alaska pana in Noua Zeelanda, inclusiv unul in Romania la UBB Cluj Napoca.

http://noosphere.princeton.edu/

Concluziile generale ale proiectului sunt impresionante:
1. Gandurile, intentiile, emotiile si traumele noastre pot influenta instantaneu realitatea fizica, pe distante mari, independent de barierele fizice;
2. Mintile umane pot interactiona nu doar intre ele, ci si cu legile fundamentale ale fizicii, determinand efecte masurabile;
3. Un numar ridicat de minti umane, interconectate de producerea unui anumit eveniment care genereaza o reactie emotionala colectiva se sincronizeaza si actioneaza coerent la scara planetara, determinand fluctuatii dinamice in insasi existenta spatiului-timp.  

Astazi, s-a ajuns în situatia ca toate marile probleme ale stiintei contemporane sa fie contingente cu problemele constiintei: ale fizicii, pentru explicarea trecerii de la existenta profunda la spatiu, timp si materie in univers; ale biologiei pentru explicarea vietii; ale stiintei informatiei, privind relatia dintre robotii inteligenti si constiinta, in general dintre inteligenta si constiinta; ale cosmologiei, pentru clarificarea dependentei universului de o Constiinta fundamentala, dar si a naturii ultimului substrat al realitatii. Putem constata cu usurinta ca in societatea actuala nu functioneaza si nu produc rezultatele asteptate structurile politice, sistemele economice, programele educaționale, religiile, viata in general, desi, toate se straduiesc din rasputeri sa gaseasca solutii. Solutii la problemele create de ele! Dar nici una dintre acestea, sau alte lucruri construite de noi nu ne sustin cu adevarat viata, ba dimpotriva, mai mult o darama. Foarte multi dintre noi pretindem ca nu avem nici o responsabilitate si ca in final vor aparea specialisti care sa impiedice procesul de degradare demarat prin insasi actiunile noastre. Asteptam degeaba, fiindca n-o sa vina nimeni…

Fizica clasica se bazeaza pe observatie, experiment, repetarea experimentului, teorie. Ea decupeaza din natura o portiune, pe care o izoleaza si-o supune observatiei, rupe o parte din intreg, face poza, stabileste coordonatele spatio-temporare si anticipeaza pozitia si momentul din viitor. O poza la un moment dat, harta nu teritoriul, staticul nu dinamicul. Asta se intampla de la Newton incoace, limitarile pe care singuri ni le-am impus, nu sunt altceva decat incapacitatea noastra de a cuprinde intregul, de a percepe dinamicul, de a trai experimentul. Cu mintea logica, rationala nu putem “procesa” informatia pe care-o primim decat in trecut, cu tarziere de cateva zecimi de secunda, iar din informatia care ne inconjoara, de cca 11 milioane de biti/secunda, percepem doar cca 40 biti/secunda. Mintea logica, rationala detine controlul asupra max 10% din ceea ce hotaram constienti, 90% fiind condus de subconstient.

Realitatea care ne inconjoara e mult mai vasta decat putem noi cuprinde, noi am facut fizica dupa noi, dupa capacitatea noastra de perceptie, spatiul l-am facut in trei dimensiuni, fiindca atat percepem, iar timpul l-am oprit, impreuna cu lumina si ne-am inchis incet in “universul” nostru. Izolarea unei parti din univers de restul, cand fizica cuantica ne spune ca toate sunt legate si nu putem izola nimic, a dus si la formularea legii conservarii energiei. Da, intr-un sistem izolat energia se conserva, problema e ca nu avem sisteme izolate, in realitate nu putem conserva nimic, putem ori distruge ori crea!  

Ordinea universala se dezvaluie, devine "explicita", insa pana acum cercetatorii nu au reusit sa  descopere decat o mica parte din legile acestei ordinii implicite a universului. Bohm este unul dintre primii fizicieni cuantici care au sugerat si ulterior demonstrat existenta unor dimensiuni multiple, dincolo de planul fizic sau energetic. El clasifica aceste planuri/dimensiuni ale universului in functie de "subtilitatea" lor, planul fizic este un plan mai grosier, mai "dens", pe cand planul mintii este mult mai subtil, dincolo de minte, planul constiintei are caracteristici care abia acum se dezvaluie, "chiar si planul mental devine un plan fizic daca ne indreptam spre o directie mai subtila" (D. Bohm, op. cit, p.280).

Realitatea multidimensionala este descrisa de Bohm prin analogia cu fotografia holografica, universul holografic este compus dintr-o multime de dimensiuni, care exista simultan, aceste dimensiuni sunt structuri similare cu intregul, cu universul. Daca am putea privi separat o dimensiune, ea ar arata exact ca intregul, este ca si cum am rupe o bucata dintr-o holograma, ea ar contine toata imaginea continuta de holograma initiala. La fel este si universul holografic, orice dimensiune a sa are acelea-si caracteristici ca intregul, ca universul.

Conform teoriei continuumului spatio-temporal (descris de Minkowski si Einstein), universul fizic-structurat din lumina (energie luminoasa) este o manifestare particulara, in timp, a universului cu infinite dimensiuni (Samuel McLaughlin, 1986, p.70). Astfel, cea de-a patra dimensiune reprezinta  dimensiunea obiectelor si spatiului material vazut ca extensie in timp (ex. samanta si copacul crescut din ea sunt vazute unitar, intr-o imagine unica). Constientizarea unor alte dimensiuni ale realitatii este un fenomen normal si explicabil.

De exemplu, in planul tridimensional, o samanta da nastere unui copacel, care se dezvolta creste, traieste, iar dupa ani si ani se usca si moare. Procesul dureaza poate 50 de ani in planul tridimensional, dar in planul cvadridimensional D4, intreaga sa dezvoltare este cuprinsa intr-un singur punct, care contine toti cei 50 de ani de evolutie! Teoria dimensionalitatii este sustinuta si  de cercetatorul Roland Fischer: "Pe masura ce ne miscam de la eu ("I") spre Sine ("Self"), noi lasam in urma constructele materiale ale spatiului-timp fizic si treptat patrundem in zona spatiului interior atemporal, cu infinite dimensiuni" (1986, p. 21).

Roger Penrose ne indeamna sa credem chiar ca dincolo de teoria continuumului spatio-temporal poate exista o alta teorie, mai profunda, care sa fie mai explicita pentru demersul de intelegere al mecanismelor universului. In opinia lui, toate fenomenele fizicii au loc in cadrul determinat de continuumul spatio-temporal. Dar este posibila gasirea unei alte teorii care sa descrie natura mai precis decat actuala teorie, insa pentru care cadrul spatiului timp sa nu mai fie potrivit.

"Nu trebuie sa ne inchidem mintile in fata unei asemenea posibilitati, ci trebuie totodata sa pastram vie in minte extrema vastitate a domeniului pentru care actuala viziune nu este decat o aproximare"(1967, p.120). Diferenta dintre static si dinamic este diferanta dintre a fi viu si a trai, multi, cu toate ca sunt vii, nu stiu de ce traiesc!

Mai mult, in acest spatiu multidimensional, intreg universul ar fi inchis intr-un ciclu INFORMATIE – ENERGIE – MATERIE – ENERGIE - INFORMATIE, energia fiind informatie "bruta", iar materia energie condensata!

Fiecare ‘clipa’ are personalitatea ei, evenimentele din lumea atomului, lume in care s-a demostrat matematic ca exista particule elementare care in viata lor pot ajunge pana la inimaginabila varsta de 10^31 ani, timp in care nu stau sa se odihneasca deloc, efectueaza aproape o infinitate de rotiri în jurul nucleului, si care se rotesc pe orbite pe care le parcurg doar o singura data. Ce orbite? Iar particulele elementare nu sunt atat de particule, ele se comporta mai apropiat de un string, o coarda universala care vibreaza depasind barierele spatiu-timpului.

Teoria cuantica aplicata in psihologie a fost abordata in tara noastra de Ion Manzat in anul 1984. Acest proiect romanesc unicat de psihologie cuantica a fost dezvoltat ulterior si publicat in volumul "Psihologia sinergetica. In cautarea umanului pierdut" (1999, p. 71-107). Ion Manzat aplica principiile cuantice in psihologie, principiul complementaritatii al lui Niels Bohr "contraria noncontradictoria sedcomplementa sunt" - contrariile nu sunt opuse, ci complementare.

De exemplu intuitia intelectuala se instituie prin complementaritatea constientului si a inconstientului, a inteligentei si creativitatii, creativitatea se dezvolta prin relatia complementara  dintre atitudinile si aptitudinile fundamentale. Principiul de nedeterminare elaborat de Werner Heisenberg "starea sistemelor cuantice nu poate fi descrisa exact, deoarece observarea pozitiei modifica impulsul (energia) sistemului si invers" care aplicat in psihologie devine "masurarea si diagnoza psihologica nu pot fi realizate simultan fara  erori". Interventia psihologului in experiment, fie si numai prin observarea lui modifica datele experimentale si astfel influenteaza diagnosticul final.  

Concluzia lui Roger Penrose asupra analizei constiintei cu stiinta, expusa in lucrarea "Shadows of the Mind" (New York, Oxford University Press, 1994), este ca "stiinta contemporana a esuat in intelegerea constiintei", nefiind capabila sa explice intelepciunea cu ratiunea, intuitia cu logica, constiinta cu stiinta, energia cu materia ... informatia cu energia. Concluzie la care am ajuns si eu ca din posibilitati cuantice cuplate nu pot iesi decat posibilitati, niciodata realitati, materia nu poate crea energie, poate sa se transforme in energie. Explicatia materiala a lumii a esuat!

In timp ce majoritatea formelor de terapie psihologica trateaza omul cum ar fi singur in univers, separat de toate, psihologia cuantica il include in restul universului, un univers in care ,,realitatile” sunt create de observator si interconectivitatea inerenta tuturor lucrurilor sunt recunoscute si experimentate. In acest fel el nu mai e un simplu spectator al realitatii si vietii, nu face doar poze secventiale, ci are rolul de actor, de personaj activ, dinamic care-si creaza propria realitate. Psihologia cuantica imparte constiinta individului in “nivele”  de constientizare, fiecare ,,nivel” denota intelegeri particulare si experiente prin care cineva ar putea trece pentru a se ,,deplasa” catre urmatorul nivel, in care, cu fiecare noua intelegere experientiala a unui aspect al constiintei, devine eliberat pentru a se deplasa catre urmatorul nivel al constiintei.

O tehnica foarte simpla pentru a obiectiva nivelul de constienta: sa te intrebi "Ce fac acum?". Pot fi date diverse raspunsuri: citesc mesaje ... citesc o carte… traiesc o experienta unica a vietii. Cu cat nivelul constientei este mai inalt, cu atat mai larga este viziunea asupra momentului prezent, cu atat difera raspunsul. O metoda originala de obiectivare a nivelului de constientizare este propusa de Arthur Koestler (1967), in care spune ca observarea reactiilor la perceperea anumitor situatii este un indicator fidel al campului constientei, in care pot aparea trei tipuri de reactii: AHA, HAHA si AH. Pentru a le explica mai clar, Koestler introduce termenul "bisociere" care inseamna combinarea a doua seturi de reguli, traind simultan in ambele planuri ideatice. Bisocierea este deci mai mult decat o asociere, caci gandirea este prezenta simultan in sistemul de referinta al ambelor idei, transformand staticul in dinamic, poza in film.

Reactia AHA semnaleaza fuziunea contextelor, apare atunci cand cele doua parti se combina, bisociaza; reactia HAHA (ras) poate aparea atunci cand individul percepe situatia in doua moduri diferite, in mod normal incompatibile, sau atunci cand finalul nu este asteptat si se descarca energia implicate; reactia AH apare indeosebi in arta, cauzand o emotie self-transcending care depaseste eul. AHHHHH …

Aceasta reactie este insotita de un "sentiment oceanic de beatitudine". (A. Koestler, 1967, p.120) Pusa fata in fata cu doua structuri ideatice, gandirea va gasi sau nu o legatura intre ele, iar aceasta se va manifesta exterior printr-o reactie, verbal sau non-verbala. Daca o structura este reprezentata de sistemul cognitiv al individului, iar cealalta este o idee exterioara, reactia rezultata  din interactiunea lor poate furniza informatii certe despre nivelul de constientizare al persoanei respective.

Bruce Lipton, un lider mondial in cercetari si incercari de a corela stiinta cu constiinta, specialist in biologie celulara, cu un doctorat la Universitatea Virginiei din Charlottesville, biolog antrenat in studiul celulei a predat aceasta materie la universitatea Wisconsin, iar mai tarziu a facut cercetari de pionerat la Facultatea de medicina, a Universitatii Stanford.

http://www.brucelipton.com/

Viata unei celule este controlata de mediul fizic si energetic si nu de genele celulei respective!

Genele sunt doar niste schite moleculare, dupa care se construiesc celulele, tesuturile si organele. Mediul serveste drept "constructorlul" care citeste si lucreaza pe baza acelor schite genetice si care, in cele din urma, raspunde de caracterul vietii unei celule. Mecanismele vietii sunt puse in miscare de "constienta" unei singure celule cu privire la mediu, nu de genele acesteia. Daca celulele individuale sunt controlate de constienta lor in privinta mediului, atunci si caracterul vietilor noastre este determinat nu de genele noastre ci de reactiile noastre la stimulii de mediu, care propulseaza viata. Credinta ca suntem niste masinarii biochimice fragile, controlate de gene, face loc intelegerii ca suntem creatori puternici ai vietii noastre si ai lumii in care traim. Corpul si mintea noastra nu sunt controlate de hormoni si de neurotransmitatori indrumati de gene, ci de credintele noastre, ele ne controleaza corpurile, mintile si prin urmare, vietile...

http://tophabits.ro/carti/bruce-lipton-biologia-credintei

Fiecare celula este o fiinta inteligenta, care poate sa supravietuiasca independent, care poseda echivalentul functional al tuturor sistemelor organismului, care isi selecteaza comportamentele potrivite care sa le asigure supravietuirea, si care pot sa invete si sa creeze amintiri celulare pe care le transmit urmasilor lor. Atunci cand oamenii digera alimente modificate genetic, genele create artificial se transfera la bacteriile benefice din intestin, modificandu-le caracterul. Singura structura celulara organizata, care poate fi considerata un candidat la functia de creier al celulei este membrana.

https://www.youtube.com/watch?v=hLZ7GqWpEqM

Robert M. Williams, filozof, absolvent al UCLA, cu un doctorat in Consiliere si servicii personale la Universitatea din Colorado, este presedinte al The Myrddin Corporation si director al PSYCH-K Centre International. Considerand inacceptabila filozofia psihologica a vremii, careia ii lipsea total esenta spirituala si eficienta, a studiat multe metode neortodoxe ale schimbarii, atat antice cat si contemporane.

http://psych-k.com/originator.html

O fiinta umana este parte a unui intreg, numit de noi 'Univers', o parte limitata in timp si spatiu. Omul se experimenteaza pe sine, gandurile si sentimentele sale, ca pe ceva separat de rest, un fel de iluzie optica a propriei sale constiinte. Aceasta iluzie e ca un fel de inchisoare pentru noi, restrictionandu-ne dorintele personale si limitandu-ne afectiunea la doar cateva persoane apropiate noua.

Incercand sa ne convinga steril, de existenta unei particule fundamentale a aberatiei numita "materie", pentru a putea justifica in oarecare masura si fondurile uriase alocate unor proiecte malefice mamut, gen CERN, elitele lumii au permis o prea mare apropiere de nivelele microscopice, regretand amarnic "scheletul din dulapul cuantic", actul influentei constiente asupra obiectului observarii, ce releva natura energetico-spirituala si nu materiala a lumii, pe care se chinuie fara succes sa-l mascheze, prin "interpretarea de la Copenhaga", din 1927, a lui Niels Bohr si Werner Heisenberg, omorand fara mila inocenta pisica ipotetica a lui Schrödinger.

Cam pe dos treburile ...

Numai bine!!

Cuvintele n-au rolul sa explice, ci rolul sa indice, nu va atasati tare de ele!

“Universul Material”  care se compune din elementele ordonate in Sistemul Periodic al Elementelor, din atomi, care atomi la randul lor sunt formati din protoni, neutroni si electroni. Cu cat inaintam in intimitatea alcatuirii materiei cu atat intalnim o diversitate de particule stranii. Teoretic s-a calculat ca materia incepe sa se formeze de la dimensiunea de 10^-34 m, de la zidul Plank, noi, stiinta actuala, cercetam acum undeva pe la … 10^-18 m. Universul Material, asa cum il cunoastem, este circa 4%, din tot universul.

De unde provine Universul Material? In incercarea unificarii fortelor naturii, fizicienii arata  ca legea conservarii numarului barionic nu este adevarata pe de-antregul, ci doar aproape adevarata. Ei afirma ca protonul nu este o particula nemuritoare si sugereaza ca viata unui proton ar fi de doar… 10^31 ani, dupa care acesta ‘moare’, dezintegrandu-se in particule care nu fac parte din clasa barionilor, adica in pozitroni si neutrini.

Important este faptul ca protonul se poate dezintegra pe aceasta schema fara a antrena cu el si un antiproton. Similar, exista posibilitatea de a produce in acelasi timp un antibarion, desi aceasta intr-o masura extrem de mica. O astfel de tendinta de asimetrie intre barioni tinde sa devina preponderenta odata cu cresterea temperaturii, desi niciodata nu va atinge o majoritate coplesitoare. Chiar la temperaturi de multe mii de miliarde de grade, la care quarkurile se dezintegreaza, asimetria va fi abia de unu la un miliard.

Concret, se apreciaza ca la fiecare 10^9 antiquarkuri se formeaza 10^9 +1quarkuri. Adica, daca se anihileaza 10^9 quarkuri cu 10^9 antiquarkuri, va ramane un quark singur. Aici intervine constatarea surprinzatoare ca micul procent de quarkuri izolate in acest fel este suficient pentru a produce nucleonii din care sa se formeze stelele si galaxiile din Universul Material. Mica asimetrie de unu la un miliard din lumea quarkurilor se dovedeste a fi cruciala pentru existenta Universului asa cum il cunoastem astazi.

“Universul Energetic” se deosebeste de Universul material prin energia care-l defineste si palierul de frecvente in care se manifesta. Energia specifica acestui univers este cea psihica, o forma de energie pe care incercam, inca, s-o pipaim. Nu va ganditi la cuvantul ‘energetic’ strict ca energie electromagnetica cunoscuta asa cum se manifesta in lumea materiala, care nici aia nu prea e cunoscuta, ci la un lucru mult mai vast, care nu neaparat produce efecte palpabile pe care sa le putem noi vedea material, dar ‘poate produce’, existant intr-o stare potentiala oricand capabila sa se transforme in dinamica.  

“Universul Informational”, sau universul spiritual, constiinta cosmica, campul cuantic, informatia nepieritoare omnipotenta, omniprezenta si omniscienta. Toate aceste trei universuri, sau mai bine spus planuri universale, se intrepatrund, toate sunt continute in toate, fiind prezente in potenta, in posibilitate, oricand si oriunde. Dinamica daca nu se manifesta nu inseamna ca nici nu poate sa se manifeste, ea exista in potential, in posibilitatea cuantica, in vidul cosmic, vid care contine tot potentialul, putandu-se manifesta dinamic, oricand si oriunde. Un cm cub de spatiu gol poti baga tot universul.

Manifestarea are starea sa de potential, iar potentialul are starea sa de dinamica, timpul fiind spatiul in potential iar spatiul fiind timpul in dinamica.

Acestor trei universuri, material, energetic si informational le corespund din punct de vedere energetic cele trei corpuri ale entitatii umane duh, suflet si trup. Natura nu poate fi cercetata ca ansamblu de obiecte de realitate, ci de subiecte de realitate, intregul univers fiind el insusi un subiect de realitate, ce-si desfasoara subiectivitatea proprie pana la constiinta umana.

Nu poti atinge o floare fara sa tulburi o stea!

“Constiinta” este unul dintre cei mai vechi si problematici termeni ai stiintei, sau mai bine zis ai filosofiei, provenind etimologic din latinescul conscientia (stiinta impreuna cu altii, cunoastere impreuna, constiinta morala, constiinta de sine) si insemnand facultate a mintii care da posibilitatea de a distinge binele de rau, ghid moral, mod de reactie la stimuli, autocunoastere, introspectie, sursa de idei, proces mental.

Conceptul se refera la mari enigme ce stau inca in fata gandirii: legatura spiritului, sufletului, mentalului cu materia, corpul, creierul; comunicarea lumii umane cu lumea transcendentala, a subiectului cu obiectul.

Fapt este ca toate incercarile de explicare stiintifica a constiintei au esuat pana acum, asa incat unii cercetatori au ajuns la concluzia ca intrebarea despre constiinta nu trebuie adresata numai unui camp particular, cel al stiintei, si ca, pentru a i se da un raspuns, e nevoie de un efort conjugat la care sa participe nu numai diferite ramuri ale stiintei (fizica, biologia neurala, psihologia etc.), ci si gandirea filosofica si teologica.

Stiintele cognitive dezvoltate in stransa legatura cu cibernetica si Inteligenta Artificiala trimit la noi probleme filosofice. Nasterea ciberneticii ca stiinta s-a realizat pornind de la observarea modelelor gandirii umane si a principiilor de conducere a actiunii care au fost matematizate. Aparitia stiintelor cognitive a urmat o cale inversa, de la nivelul atins de modelele matematice si limbajele cibernetice si ale inteligentei artificiale s-a trecut la modele ce redau functionarea mentalului si legatura sa cu fizicalul in cazul constiintei umane. Poate computerul sa aiba minte si experienta sentimentala?

In acord cu totalitatea rezulta ca orice gand pe care-l formulam este, de fapt, o descoperire a unui gand apartinand gandirii Intregului, care gand este o reprezentare a ceva ce exista deja. Deci, orice am gandi noi, orice fantezie care pare efectiv absurda, contine un adevar existential pe care-l putem gasi candva, undeva in UNIVERS. Cum fiecare fiinta se „adapa” exclusiv de la Universul Informational, rezulta ca orice am fabrica noi cu mintea, sau oricare alta faptura din Univers, exista deja. In stadiul ei primar, informatia este o anumita forma de energie vibratorie, specifica fiecarui aspect in parte. Pentru a cunoaste ceva anume, este suficient sa accesezi informatia pe nivelului ei propriu de vibratie, care face parte din oceanul nesfarsit al frecventelor de vibratie energetica din eterul universal. Asta e cel mai dificil de realizat, pentru ca este necesar sa ai nivelul de constiinta adecvat eterului subtil universal, si in plus, sa ai capacitatea de a selecta cu mare acuratete din multitudinea de frecvente de vibratie, pe aceea care te intereseaza.

O minte focalizata, bine pregatita si purificata de ganduri vicioase si parazite are puterea de a ajunge pana la nivelul Universului Informational. Adevarata arta consta in selectarea corecta a frecventei de vibratie particulara pe care o cauti, la fel ca atunci cand vrei sa prinzi un post de radio si misti cursorul pe scala de frecvente a aparatului. Totul este rezonanta. Rezonanta intre tine, ca receptor de informatie, si aspectul de interes, ca emitator al informatiei. Evident, toate acestea implica un antrenament adecvat si perseverent, dar rezultatele sunt pe masura. Este necesara insa o lunga perioada de practica intensa, care implica in primul rand elevarea deosebita a constiintei.

Asta ne spun toate religiile lumii, toate cunostintele ancestrale, pe care civilizatia noastra materiala nu le recunoaste, dar care exista, dar ascunse ochilor si urechilor profanilor …

"Daca crezi ca poti, sau daca crezi ca nu poti... ai dreptate".

Cam lungi “povestile” dar n-am cum sa le adun mai bine laolalta, ca sunt fragmentate de mii de ani, pentru un scop bine definit si … intoarse pe dos …

Sa vedem acum unde ne sta capul si ce-avem in el. Stim sigur ca avem creier, dar creierul e acelasi lucru cu mintea?

Faptul ca mintea fiecaruia reactioneaza la impacturile lumii exterioare nu cred ca ne face cinste. De exemplu, de ce reactionam la cuvintele unei persoane? … noi suntem intotdeauna victime… Daca cineva vrea ca noi sa fim multumiti, ajunge o simpla bataie pe umar si cateva cuvinte placute … si orgoliul ne e satisfacut … daca cineva vrea sa ne vada enervati, ajunge sa ne spuna cateva cuvinte dezagreabile si gata, ne-am aprins. Unde este adevarata noastra libertate intelectuala atunci? Care este ea? Cu siguranta noi depindem de ceilalti, putem fi usor manipulati. Cuvintele cuiva n-au mai mare importanta decat cea pe care le-o acorzi tu!

Momentul cel mai fericit pe care l-am trait in viata noastra a fost intotdeauna in absenta mintii, a fost un moment pe care nu-l uitam niciodata; in astfel de momente noi cunoastem ce este fericirea, dar acest lucru nu dureaza decat o clipa … mintea nu stie ce este fericirea, ea este inchisoare noastra! Suntem sclavii propriei mintii! N-am ce-ti face totedati, nu te pot ‘salva’ decat asa …

Trebuie sa invatam sa ne dominam mintea, daca vrem sa devenim independenti de ea. Mintea este ignoranta si de aceea face si ne impinge la multe greseli grave. Adevarata fericire si intelepciune nu se gaseste in minte, ea este dincolo de minte. Problema cea mai grava a intelectualilor nu este ca nu gandesc, ci ca nu se mai stiu opri din gandit. Tu poti opri mintea acum sa nu mai gandeasca? Stii unde e butonul?

Rationamentul se bazeaza pe comparatie, confruntare, pe lupta conceptelor antitetice, pe procesul de alegere conceptuala etc., transforma mintea intr-un camp de lupta. O minte impartita in luptele rationamentelor, in luptele antitetice ale conceptelor fractioneaza intelegerea, opreste timpul, rupe harta din teritoriu, vede staticul nu dinamicul, traieste in trecut. Cand mintea nu poate servi de instrument Intimului, atunci serveste instinctelor animalice, transformand omul intr-o fiinta oarba, neindemanatica, intr-un sclav al pasiunilor si perceptiilor senzoriale din lumea exterioara.

Oamenii cei mai neindemanatici si pasionali sunt tocmai marii rationalisti intelectuali, care au mintea plina in totalitate de teorii si iar teorii si sufera ingrozitor neputand realiza nimic din ceea ce au citit, fiind in totalitate sclavi ai simturilor externe. Intelectualul, din lipsa unui punct sau a unei virgule, pierde sensul frazei. Intuitivul stie sa citeasca acolo unde Maestrul nu scrie si sa asculte acolo unde Maestrul nu vorbeste, stie sa citeasca intre cuvinte si sa asculte tacerea.

Trebuie sa studiem propria noastra minte, sa o observam, sa o investigam profund, sa o intelegem cu adevarat. Doar asa, fiind proprii nostri stapani, ai propriei noastre minti vom fi cu adevarat fericiti. Parintii care cred ca-si iubesc copiii pentru ca ii au, care confunda posesia cu iubirea, nu vor putea niciodata darui iubire. Cei care vor ca ‘iubirea’ sa functioneze ca „eu vreau”, ca „eu doresc”, ca „eu gandesc” pierd iubirea, pentru ca iubirea nu este niciodata dispusa sa devina sclava noastra. Iubirea nu poate fi judecata, nu poate fi comparata cu alta, fiindca e dincolo de minte, ea poate fi doar traita, e divinul sacru din strafundul sufletului nostru! Voi nu v-ati pierdut niciodata mintile?

“Oricine iubeste o floare … e-aproape de-un sacru mister … dar cine e frate cu floarea,
cu raul, cu muntii, cu marea … si-orunde il duce cararea … are tot cerul in el ...”

1000 de ani!!

Emisfera stanga a creierului este centrul logicii, al ratiunii, al analizei si al rationamentelor, ea este responsabila pentru actiunile si taskurile ce implica judecata, rationamentul, gandirea analitica, limbajul, cifrele si numerele. Emisfera dreapta este centrul creativitatii, al imaginatiei, al instinctelor si al emotiilor, este asociata cu abilitati precum imaginatie, intuitie, creativitate, perceptia emotiilor, sensibilitate artistica, exprimarea emotiilor.

Mintea obiectiva are constiinta lumii obiective, a materiei, pe care o percepe cu ajutorul celor cinci simturi. Ea nu recunoaste alta realitate decat realitatea ei, mintea vede doar ce crede ea ca e adevarat, refuzand sa vada si alte lumi. Realitatea pe care oamenii si-o creaza cu mintea obiectiva, le obtureaza sansa de a percepe si alte realitati. Ei vad ceea ce cred ca este real, chiar daca asta nu e realitatea in sine. Se spune chiar ca oamenii nu vad lumea asa cum este ea, ci asa cum sunt ei. Principala indatorire a mintii obiective este aceea de a rationa, de a gandi.

Orice problema pe care o avem sau cu care ne confruntam este de fapt o problema a mintii obiective, constiente. Mintea obiectiva este poza care ne-au pusa in fata sa ne orbeasca pentru a nu vedea adevarul. Care adevar? Ca esti un sclav! Ca si toti ceilalti, te-ai inchis intr-o inchisoare pe care nu o poti vedea, gusta sau atinge, o inchisoare pentru mintea ta. Esti sclavul propriei minti!, prizonieri ai timpului si ai spatiului, prizonieri ai particulelor care ne compun, prizonieri ai lumii materiale. Mintea este un instrument minunat daca este folosita corect, folosita incorect, devine foarte distructiva. Pentru a exprima mai precis acest lucru, nu conteaza in ce masura ne folosim incorect mintea, pentru ca, de obicei, nu o folosim deloc. Ea ne foloseste pe noi. Aceasta este boala. Ne identificam inconstient cu ea, asa ca nici nu stim ca suntem sclavul ei. Mentalul constient are rolul de “paznic”, rolul sau fundamental fiind acela de a proteja subconstientul impotriva sugestiilor negative. Cea mai mare putere cu care am fost inzestrati este capacitatea de a alege, alegeti deci bucuria si bunastarea in toate aspectele vietii.

Constientizam ca toate lucrurile care conteaza frumusetea, iubirea, creativitatea, bucuria, pacea interioara vin de dincolo de minte? Trebuie sa intelegi ca majoritatea oamenilor nu sunt pregatiti pentru lumea reala. Si multi dintre ei sunt asa de inerti, atat de fara speranta, dependenti de sistem, incat vor lupta ca sa il protejeze. Realitatea e o curgere continua a energiei si o continua schimbare de forma, in care fiintele cu constienta de sine, cum putem deveni si noi, pot modifica dupa propria lor vointa, forme fara constienta de sine, obiecte, in fiinte constiente de propria lor constiinta. Dar pentru asta avem nevoie de-o revolutie in propria minte!

Mintea subiectiva sau subconstiinta este centrul creativitatii, al imaginatiei, al instinctelor si al emotiilor, intuitie, creativitate, iubire etc. Tot ceea ce ni se intampla este rezultatul gandurilor intretinute constient, imprimate in subconstient. Subconstientul poarta intelepciunea necesara si cunoaste raspunsul la orice intrebare. El nu contesta nimic si nu ne contrazice, el ne inspira, ne dirijeaza actiunile, ne ajuta sa rememoram diferite fapte, nume sau locuri. Subconstientul se afla permanent in legatura cu inteligenta si intelepciunea fara limite a Universului, campul cuantic, constiinta universala, universul informational, cu dumnezeu daca vreti. Cele mai profunde convingeri nu le puteti expune in mod rational, pentru ca nu tin de sfera constienta, ci vin din subconstient. Marele secret al tuturor geniilor din toate epocile este capacitatea extraordinara de a intra in contact cu puterile subconstientului lor si de a le folosi corespunzator. Mai mult de 90% din activitatea mentala este subconstienta.

Subconstientul cunoaste rezolvarea oricarei probleme. Daca ii sugerati inainte de a adormi: “doresc sa ma trezesc la ora 4”, el va va trezi exact la aceasta ora. Subconstientul este creatorul corpului vostru si ii sta in putere sa vindece orice boala. Sugestionati-l in fiecare seara cu ideea unei sanatati perfecte si el, fiind servitorul vostru fidel, se va supune. Orice gand constituie o cauza si orice situatie reprezinta un efect. Nu spuneti niciodata: “Mi-e imposibil” sau “Nu am mijloace sa…”subconstientul va prelua aceste sugestii si va face astfel incit sa nu aveti banii sau sa nu puteti face ce v-ati propus. Afirmati mereu: “imi sta in puteri sa fac orice datorita subconstientului meu.”

Ginditi-va numai la bine si binele se va manifesta fara nici o indoiala. Daca veti gandi insa in mod negativ, veti culege roade pe masura. Sunteti chiar reflectarea propriilor voastre ganduri. Subconstientul nu va contrazice niciodata, ci accepta mereu ceea ce afirmati in mod constient. Abordati viata din punctul de vedere al adevarurilor eterne si a principiilor imuabile si nu din perspectiva fricii, a ignorantei si a superstitiilor. Mai ales, nu permiteti nimanui sa gandeasca pentru voi, luati singuri deciziile si alegeti- va cu grija gandurile ...

E de lucru si cu mintea asta cat cu tot universul ...

Puterea de a alege si puterea credintei sunt cele doua puteri pe care le avem la dispozitie, in acest univers, de care ne putem folosi cum si cat avem nevoie.

"Credintele tale devin gandurile tale …gandurile tale devin cuvintele tale…cuvintele tale devin actiunile tale…actiunile tale devin obiceiurile tale…obiceiurile tale devin valorile tale…valorile tale devin destinul tau”.

“Credinta-i puterea ce-opreste furtuna
Si valul si norii si vantul grozav”

“De poti crede, toate sunt cu putinta celui care crede!”(Marcu:9,23).
“De ce va rugati pentru ceva? Sa credeti ca este deja al vostru si asa va fi!” (Marcu 11).

Puterea credintei reprezinta un gand intretinut cu perseverenta, prin care noi devenim creatorul unei anumite realitati, fiecare Fiinta este un punct focal al constiintei si fiecare astfel de punct focal isi creeaza propria lume, desi toate lumile sunt conectate. Asa ca odata ce intelegem ca noi cream propria realitate din campul cuantic, putem avea tot ce ne dorim. Singurele care se opun acestei intelegeri sunt propriile noastre credinte limitative despre nesigurante, lipsuri, neajutorare. Miraculoasele puteri ale credintei sunt universale, nu sunt creatia unui om sau a vreunei biserici anume, exista dintotdeauna.

O singura lege trebuie sa respectam in universul asta, legea actiunii si reactiunii. Este singura certitudine in fizica si criteriul suprem la care ar trebui sa ne raportam. Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Aceasta este regula in Univers, nu focul iadului sau florile raiului! Cu alte cuvinte, ceea ce eu emit fata de ceva sau cineva, mi se va intoarce, ca urmare a acestei legi. Legea actiunii si a reactiunii este universala. Gandul este actiunea, iar reactiunea este raspunsul automat al subconstientului la acel gand.

Credinta despre care vorbeste Biblia reprezinta e un mod de a gandi, o atitudine mentala, o certitudine interioara, faptul de a sti cu siguranta ca ideea pe care ati acceptat-o pe deplin va fi preluata si dusa la indeplinire de catre subconstient, din acest punct de vedere credinta inseamna a accepta ca fiind adevarat chiar ceea ce este respins de catre ratiune si de catre simturi. Mintea constienta, are posibilitatea de a alege ce doreste, are liberul arbitru. Alegerea ta are aceeasi valoare ca si alegerea mea! Acestei puteri nu i se poate opune nimeni si nimic. Fie alegi sa vezi partea goala a paharului, fie pe cea plina, adevarul tau este doar in mintea ta, este ceea ce crezi tu despre ceea ce se intampla. Depinzand de interpretarea pe care o dai vietii vei trai fie iadul fie raiul. Alege ultima varianta, e mai profitabila!

Marile adevaruri eterne, marile legi ale vietii preced, in principiu, toate religiile, trasmitandu-se din generatie in generatie din timpuri imemoriale. Majoritatea oamenilor se risipesc in preocupari exterioare, doar cei cu adevarat intelepti se preocupa intens de descoperirea formidabilelor lumi subtile si extraordinare din interiorul lor.

Invataturile pe care Iisus a venit sa ni le impartaseasca, si pe care cei care l-au urmat le-au intors complet pe dos, nu le veti afla decat prin cautare si intelegere proprie. Isus ne spune sa contemplam florile si sa învatam cum sa traim de la ele.

“oricine iubeste seninul … cand soarele urca-n eter … oricine-si inalta suspinul … cind licare-n mare rubinul … e-aproape, aproape de cer ...”

Privind frumusetea unei flori, oamenii pot avea momente, oricat de efemere, de constientizare a frumosului ca parte esentiala a fiintei lor celei mai launtrice, a adevaratei lor naturi. Nu deveniti mai buni încercand sa fiti buni, ci gasind bunatatea care deja se afla în voi si permitandu-i sa iasa la iveala.

Stiinta observa, credinta contempla ... stiinta cunoaste ramurile, credinta radacinile ...

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului să se îndeplinească. Aceasta este dimensiunea reală a importanţei noastre! Fiinţa este energia vitală unitară, eternă, mereu prezentă deasupra miliardelor de forme vii supuse naşterii şi morţii. Totuşi, Fiinţa nu este numai deasupra, ci şi în adâncul fiecărei forme de viaţă, ca esenţă interioară invizibilă şi indestructibilă. Ceea ce înseamnă că ea ne este accesibilă în acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adevărate. Dar nu căutaţi să puneţi stăpânire pe ea prin puterea minţii. Nu încercaţi să o înţelegeţi. Nu puteţi să o cunoaşteţi decât atunci când mintea este liniştită, când sunteţi prezent, total şi profund, în momentul actual.

A regăsi conştiinţa Fiinţei şi a menţine această stare de „conştiinţă sensibilă” înseamnă a atinge iluminarea. Fiind legată de materie, ştiinţa tradiţională presupune că orice lucru care nu poate fi măsurat, testat în laborator sau investigat cu ajutorul celor cinci simţuri sau al extensiilor lor tehnologice pur şi simplu nu există. „Nu este real”. Consecinţa: orice realitate a fost redusă la realitatea fizică. Problema umanităţii este adânc înrădăcinată în mintea însăşi. Sau, mai curând, în identificarea noastră greşită cu mintea. Conştiinţa noastră labilă, tendinţa de a alege calea minimei rezistenţe, fără a conştientiza pe deplin momentul prezent, creează un gol.

Gloria dezvoltării umane nu este dată de capacitatea noastră de a gândi şi a analiza, deşi aceasta este trăsătura care ne deosebeşte de animale. Intelectul, ca şi instinctul, reprezintă numai un punct pe acest drum. Destinul nostru ultim este să ne reconectăm cu Fiinţa noastră esenţială şi să ne exprimăm realitatea divină, extraordinară, în lumea fizică, clipă de clipă. Uşor de spus şi totuşi cât de puţini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvoltării umane! Nu citiţi doar cu mintea, mintea vrea mereu să clasifice şi să compare, nu vă fixaţi asupra cuvintelor, ele sunt doar trepte ce trebuie lăsate în urmă cât de repede, în esenţă există şi a existat întotdeauna un adevăr spiritual unic, deşi acesta ni se prezintă sub atâtea forme.

Unele forme, ca, de exemplu, vechile religii, au acumulat atât de multe elemente străine, încât esenţa lor spirituală a fost aproape în întregime acoperită. De aceea, în mare măsură, sensul lor profund nu mai este recunoscut şi puterea lor de transformare s-a pierdut. Fiinţa este energia vitală unitară, eternă, mereu prezentă deasupra miliardel or de forme vii supuse naşterii şi morţii. Totuşi, Fiinţa nu este numai deasupra, ci şi în adâncul fiecărei forme de viaţă, ca esenţă interioară invizibilă şi indestructibilă.

Cuvântul Dumnezeu şi-a pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de folosire greşită. Prin „folosire greşită” vreau să spun că oameni care nu au reuşit niciodată să arunce măcar o privire fugară în lumea sacrului, în vastitatea infinită din spatele acestui cuvânt, îl folosesc cu multă convingere, ca şi cum ar şti despre ce anume vorbesc. Sau aduc argumente împotriva sa, ca şi cum ar şti ce este lucrul pe care îl neagă. Această folosire greşită dă naştere unor credinţe, unor afirmaţii absurde şi unor iluzii egoiste, ca de exemplu: „Dumnezeul meu sau al nostru este singurul adevărat, iar Dumnezeul tău este fals”, sau faimoasei afirmaţii a lui Nietzsche, „Dumnezeu a murit”.

Cuvântul Dumnezeu a devenit un concept închis. În momentul când este rostit, apare o imagine mentală, poate că nu chiar aceea a unui bătrân cu barbă albă, totuşi o reprezentare mentală a unui lucru sau a unei persoane din afara noastră şi, desigur, aproape inevitabil, aceasta este o persoană sau un lucru de sex masculin. Nici Dumnezeu, nici Fiinţă şi nici vreun alt cuvânt nu poate defini sau explica realitatea inefabilă din spatele cuvântului, astfel că singura întrebare importantă este aceea dacă cuvântul este un sprijin sau o piedică pentru capacitatea noastră de a trăi realitatea la care se referă. Trimite el dincolo de sine, la o realitate transcendentă, sau se contaminează cu uşurinţă, devenind nimic altceva decât o idee din mintea dvs. in care credeţi, un idol mental?

Cuvântul Fiinţă nu explică nimic, dar nici cuvântul Dumnezeu nu face acest lucru. Totuşi, Fiinţa are avantajul de a fi un concept deschis. Nu reduce infinitatea invizibilă la o entitate finită. Este imposibil să ne formăm o imagine mentală despre ea. Nimeni nu poate să revendice exclusiv Fiinţa. Este însăşi esenţa şi vă este imediat accesibilă ca sentiment al propriei prezenţe, drept conştientizare a lui „eu sunt”, care este anterioară gândului că „eu sunt asta sau cealaltă”. Aşadar, este un pas foarte mic între cuvântul Fiinţă şi experienţa existenţei. Identificarea cu mintea creează un ecran opac de concepte, etichete, imagini, cuvinte, judecăţi şi definiţii ce blochează orice relaţie autentică. Se interpune între conştiinţa de sine şi persoană, între dvs. si restul oamenilor, între dvs. şi natură, între dvs. şi Dumnezeu. Acest ecran de gânduri este cel care creează iluzia separării, impresia că existaţi complet separat de „celălalt”. Atunci uitaţi faptul esenţial că, în spatele nivelului aparenţei fizice şi al formelor diferite, sunteţi unitar cu tot ceea ce există. Prin „uitaţi” vreau să spun că nu mai puteţi simţi această unitate ca realitate de sine evidentă. Puteţi crede că acest lucru este adevărat, dar nu mai ştiţi că este adevărat. O credinţă poate fi liniştitoare, totuşi numai prin experienţa proprie devine eliberatoare.

Toată esenţa filozofiei Zen se reduce la a te menţine mereu pe muchia de cuţit a Clipei de acum, la a fi atât de complet, atât de profund prezent, încât nici o problemă, nicio suferinţă, nimic din ceea ce nu sunteţi voi înşivă să nu continue să supravieţuiască în voi. În Clipa de acum, în absenţa timpului, toate problemele voastre se dizolvă. Suferinţa are nevoie de timp; ea nu poate supravieţui în Clipa de acum. O întrebare similară din tradiţia Zen este: „Dacă nu acum, atunci când?”. Timpul este cel care împiedică lumina să ajungă la noi. Nu există obstacol mai mare în calea către Dumnezeu decât timpul. De obicei, viitorul este o replică a trecutului. Sunt posibile schimbări superficiale, dar transformările reale sunt rare şi depind de capacitatea voastra de a fi suficient de prezent pentru a dizolva trecutul cu ajutorul puterii Clipei de acum. Ceea ce percepeţi ca viitor este o parte intrinsecă a stării prezente de conştiinţă. Dacă mintea voastra este foarte împovărată de trecut, veţi trăi aceleaşi lucruri. Trecutul însuşi se perpetuează prin lipsa prezenţei.

Calitatea conştiinţei voastre în acest moment este ceea ce dă formă viitorului care, desigur, nu poate fi trăit decât în Clipa de acum. Într-o situaţie periculoasă, fie supravieţuiţi, fie nu supravieţuiţi. Oricum, nu este o problemă. Dacă v-aţi aflat vreodată într-o situaţie periculoasă, de viaţă şi de moarte, ştiţi că aceasta nu a constituit de fapt o problemă. Mintea nu a avut timp să „lucreze” şi să o transforme într-o problemă. Într-o situaţie de urgenţă, mintea se opreşte; deveniţi total prezent în Clipa de acum şi conducerea este preluată de un lucru infinit mai puternic. Acesta este motivul pentru care există atât de multe povestiri despre oameni obişnuiţi care au devenit brusc capabili de fapte de un curaj incredibil.

Nu vă ataşaţi de nici un cuvânt. Puteţi înlocui cuvântul „Cristos” cu prezenţă, dacă acesta este mai semnificativ pentru voi. Cristos a fost esenţa voastra divină sau Sinele, cum este numit uneori în Orient. Singura diferenţă între Cristos şi prezenţă este că primul cuvânt se referă la divinitatea care există în voi indiferent dacă sunteţi conştient de ea sau nu, în timp ce prezenţa înseamnă divinitatea sau esenţa divină trezită. atemporalităţii. Dimensiunea eternităţii pătrunsese în această lume. Eternitatea nu înseamnă un timp nesfârşit, ci absenţa timpului. Astfel, omul Isus a devenit Cristos, un vehicul al conştiinţei pure. Cum se defineşte pe sine Dumnezeu în Biblie? A spus cumva Dumnezeu: „Eu am fost dintotdeauna şi voi exista întotdeauna”? Sigur că nu. Acest lucru ar fi conferit realitate trecutului şi viitorului. Dumnezeu a spus: „EU SUNT CEL CE SUNT”. Aici nu există timp, doar prezenţă.

Avatarurile, mamele divine, maeştrii iluminaţi, cei foarte puţini care sunt autentici, nu sunt speciali ca persoane. Fără un sine fals pe care să-l menţină, să-l apere şi să-l hrănească, ei sunt mai simpli, mai comuni decât o femeie sau un bărbat obişnuiţi. Orice persoană cu un sine fals puternic i-ar considera nesemnificativi sau, mai probabil, i-ar trece complet cu vederea. Dacă vă simţiţi atras de un maestru spiritual este pentru că în voi există deja suficientă prezenţă pentru a recunoaşte prezenţa în altul. Au fost mulţi oameni care nu i -au recunoscut pe Isus sau pe Buddha, aşa cum există şi au existat mereu oameni care se simt atraşi de maeştri falşi. Sinele fals al cuiva se simte atras de un sine fals mai cuprinzător. Întunericul nu poate recunoaşte lumina. Numai lumina poate recunoaşte lumina. Aşa că, să nu credeţi că lumina se află în afara voastra sau că ea nu poate veni decât sub o anumită formă. Dacă numai maestrul vostru este personificarea lui Dumnezeu, atunci cine sunteţi voi? Orice formă de exclusivism este identificarea cu forma, iar identificarea cu forma înseamnă sine fals, indiferent cât de bine ascuns este el. Folosiţi prezenţa maestrului pentru a vă reflecta propria identitate, dincolo de nume şi de formă, pentru a vă întoarce la voi şi a deveni mai prezent voi înşivă. Veţi realiza curând că nu există „al meu” sau „al tău” în prezenţă. Prezenţa este unificare.

Nu vreau să vă jignesc, dar oare nu aparţineţi rasei umane, care a omorât peste 100 de milioane de membri ai propriei specii numai în secolul XX?

Nimic nu ar putea exista fără spaţiu, şi totuşi spaţiul este nimic. Înainte de naşterea universului, înainte de „Big Bang”, dacă doriţi, nu exista un imens spaţiu gol care aştepta să fie umplut. Spaţiul nu exista, nu exista nici un lucru. Exista numai Nemanifestul — Unu. Când Unu a devenit „zece mii de lucruri”, dintr-odată a început să existe spaţiul şi a permis existenţa a o mulţime de lucruri. De unde a venit el? A fost creat de Dumnezeu pentru a face loc universului? Sigur că nu. Spaţiul este lipsa lucrurilor, aşa că nu a fost niciodată creat.

La nivel fizic, evident, nu sunteţi complet şi nici nu veţi fi vreodată: sunteţi fie bărbat, fie femeie, adică o jumătate din întreg. La acest nivel, nevoia de a fi complet, întoarcerea la uniune, se manifestă prin atracţia dintre bărbaţi şi femei, prin nevoia bărbatului de femeie şi nevoia femeii de bărbat. Este aproape o nevoie irezistibilă de uniune cu polaritatea energetică opusă. Rădăcina acestei nevoi fizice este de natură spirituală: dorinţa de a pune capăt dualităţii, de a te întoarce la starea de plenitudine. Uniunea sexuală dă senzaţia cea mai apropiată de această stare la nivel fizic. Din acest motiv, este considerată experienţa care oferă cea mai mare satisfacţie în lumea fizică. Dar uniunea sexuală nu este mai mult decât o clipă trecătoare de plenitudine, o secundă de beatitudine. Atâta timp cât este căutată inconştient ca mijloc al mântuirii, persoana caută să pună capăt dualităţii la nivelul formei, nivel la care mântuirea nu este posibilă. Vi se oferă o imagine fugară, foarte tentantă a raiului, dar nu vi se permite să rămâneţi mai mult timp aici şi vă treziţi din nou într-un corp separat.

Fericirea şi nefericirea sunt, de fapt, una, numai iluzia timpului le separă. Un călugăr budist a spus odată: „Tot ceea ce am învăţat în cei 20 de ani de când sunt călugăr poate fi rezumat într-o singură propoziţie: «Tot ceea ce apare dispare». Asta este tot ce ştiu”. Desigur, voia să spună cam următoarele: am învăţat să nu mă opun situaţiei prezente; am învăţat să-i permit prezentului să existe şi să accept natura efemeră a tuturor lucrurilor şi stărilor . Astfel, mi-am găsit liniştea.

Nimic nu este aşa cum pare a fi. Lumea pe care o creaţi şi o vedeţi prin mintea care creează sinele fals poate părea un loc extrem de imperfect, chiar o „vale a plângerii”. Dar indiferent ce anume percepeţi, totul este numai un fel de simbol, ca o imagine dintr -un vis. Este felul în care conştiinţa voastra interpretează şi interacţionează cu dansul energiei din univers. Această energie este materia brută a aşa-numitei realităţi fizice. Este posibil un număr infinit de interpretări complet diferite, de lumi complet diferite şi de fapt chiar există — toate depind de conştiinţa care percepe. Fiecare Fiinţă este un punct focal al conştiinţei şi fiecare astfel de punct focal îşi creează propria lume, deşi toate lumile sunt conectate. Există lumea umană, lumea furnicilor, lumea delfinilor ş.a.m.d. Există nenumărate fiinţe a căror frecvenţă de conştiinţă este atât de diferită de a voastra, încât probabil că sunteţi la fel de puţin conştient de existenţa lor pe cât sunt ele de existenţa voastra. Fiinţele cu o conştiinţă înaltă, care sunt conştiente de legătura lor cu Sursa şi cu celelalte fiinţe şi lucruri, ar locui într-o lume care pt voi vi s-ar părea un rai — şi totuşi toate lumile sunt, în final, una singură.

Lipsa de rezistenţă nu înseamnă neapărat să nu facem nimic, în sensul ei complet, înseamnă că nici o „acţiune” nu este declanşată de o reacţie. Nu uitaţi înţelepciunea profundă care stă la baza practicării artelor marţiale în Orient: nu te opune forţei adver sarului. Cedează ca să învingi.
Cam lung mesajul asta dar a trebuit sa mearga intreg ...

Sursa: http://www.totulpentrunoi.com/carti/Eckhart-Tolle-Puterea-prezentului.pdf

„În acele timpuri, pe pământ trăiau uriaşii, după ce fiii lui Dumnezeu au fost primiţi de fiicele oamenilor, iar acestea le-au dăruit copii: aceştia au fost eroii faimoşi din Antichitate”.Geneza 6/4

„Nu trăi numai pentru clipa prezentă, nu te mai lăsa influenţat de lucrurile efemere. Trăieşte în eternitate, dincolo de timp şi de spaţiu, dincolo de lucrurile finite, şi nimic nu te va mai putea influenţa”…

De altfel, cine ar putea face acest lucru înainte de „a realiza în el însuşi Împărăţia lui Dumnezeu”? Cine ar putea vorbi despre Cuvântul lui Dumnezeu dacă nu a recunoscut şi nu a trăit în sine realitatea acestor expresii: „Voi sunteţi lumina lumii” şi „Voi sunteţi templele vii ale Sfântului Duh”?

Dintotdeauna au existat pe pământ oameni excepţionali care au vorbit – cu o siguranţă incredibilă – despre secretul vieţii, şi a căror viaţă a stat mărturie cunoaşterii lor, oameni pe care îi numim în mod curent iniţiaţi.

Viaţa m-a ajutat să înţeleg că Biblia nu este doar o culegere de basme, ci a fost scrisă de iniţiaţi care ne-au transmis – într-un limbaj ocult – adevăruri profunde şi ascunse. Nu întâmplător se spune aici: „Caută şi vei găsi; bate şi ţi se va deschide”.

La vremea respectivă, aceste evenimente zăceau în adâncimile sufletului meu, sub forma unor energii inconştiente, încă latente, ca nişte cauze în stare pură. Căci tot ceea ce se petrece pe pământ este materializarea unei cauze primordiale, care este deja pregătită la nivel spiritual şi care îşi aşteaptă realizarea. Atunci când poţi atinge conştient această profunzime a Sinelui în care aceste energii îşi aşteaptă realizarea, poţi trăi simultan cauzele iniţiale şi efectele lor – adică viitorul – ca şi cum s-ar petrece în prezentul absolut!

Cât despre prezentul actual care reprezintă viaţa noastră, tot ceea ce ni se întâmplă nu reprezintă nimic altceva decât ocazia de a trece nişte probe iniţiatice, în urma cărora ne putem elibera de tensiunile interioare pe care le-am adunat în noi de-a lungul timpului prin gândurile noastre, prin cuvintele şi faptele noastre, şi care au devenit astfel cauzele principale ale destinului nostru, ale viitorului nostru. Cu cât devenim mai conştienţi de aceste tensiuni şi cu cât suntem mai pregătiţi să le învingem, cu atât mai mult ne eliberăm noi conştiinţa umană, înlănţuită de aceste energii şi limitată din cauza lor. În acest fel, ajungem să ne identificăm din ce în ce mai bine conştiinţa cu Sinele divin autentic, care ne aşteaptă în spatele tuturor sentimentelor personale ale egoului. Ajungem astfel să ne identificăm cu Dumnezeu. Aceasta este INIŢIEREA SAU TREZIREA CONSTIINTEI.

SINELE ESTE VIAŢA ŞI SINGURA REALITATE, IAR CEL CARE ESTE INIŢIAT ÎN MISTERUL SINELUI, ŞI CARE A AJUNS ASTFEL SĂ SE CUNOASCĂ PERFECT, IUBEŞTE TOTUL ŞI PE TOŢI ÎN EGALĂ MĂSURĂ CONŞTIENT CĂ ESTE UNA CU EI!

“INITIEREA” – Elisabeth-Haich-
http://ro.scribd.com/doc/77880977/Elisabeth-Haich-INITIEREA-All

Dacă ne-am orienta vizorul prin care privim lumea, dacă l-am putea întoarce şi să ne mutam atenţia de la agitaţie, lipsuri, ghinioane, durere şi suferinţă, am realiza că însăşi acea atenţie a noastra este cea care modelează câmpul cuantic şi care efectiv crează realitatea noastra. Starea fundamentală a Universului este abundenţa. Niciodată nu s-a înregistrat vreo lipsă în “câmpul cuantic”. Aşa că odată ce înţelegem că noi creăm propria realitate din câmpul cuantic, putem avea tot ce ne dorim. Singurele care se opun acestei înţelegeri sunt propriile noastre credinţe limitative despre nesiguranţe, lipsuri, neajutorare etc.

Mă întorc la învăţăturile lui Iisus care spunea: “De ce vă rugaţi pentru ceva? Să credeţi că este deja al vostru şi aşa va fi!” (Marcu 11). Dar cum ne rugăm noi? Cum am fost învăţaţi să ne rugăm? Cum am fost învăţaţi să reacţionăm la alte afirmaţii aşa-zis eretice precum: “Voi toţi sunteţi Dumnezei. Scriputurile voastre o zic!”? Au vrut atunci să-l arunce de pe stânci pentru blasfemie. Oare aceşti “credincioşi” discipoli ai lui Iisus de azi – discipoli declaraţi – realizează cât de radical a fost Iisus? Au vrut să-l omoare pentru o afirmaţie!!!

Şi când a zis: “Toate minunile pe care eu le fac, şi voi le puteţi face şi mai mari decât acestea.”? Auzim oare asta la sfânta liturghie? Nu, …nu. Auzim doar: “Eşti un păcătos mizerabil pentru că Iisus a suferit şi a murit pentru păcatele tale.” Ceea ce, apropo, nu-i adevărat... că a suferit şi a murit pentru păcatele noastre.Nu, Iisus n-a murit pentru păcatele noastre. Nimeni nu poate suferi şi muri pentru păcatele tale, chiar dacă le-ai avea. E ceva absolut personal.

Practicantii religiosi sunt atat de consumati de propriile lipsuri, neajutorare si negativitate, incat simt ca daca se agita in aceasta serie interminabila de porunci de la Dumnezeu, Iisus sau de la oricine se intampla sa detina “franciza” religioasa, la un anumit moment vor obtine vreo “rasplata”. Este o alegere total gresita!


Ne aflăm într-o iluzie de sărăcie şi de lipsa, în timp ce trăim într-un Univers al abundenţei. Nu există sărăcie, lipsă, neajutorare, victimizare în câmpul cuantic al Universului. Ştim că creierul nostru dictează câmpului “cuantic” ce gen de realitate vom experimenta. Deci creierul e cel care controlează ce fel de lume experimentăm. E un fapt. Dar în spatele creierului este mintea, ea controlează ce face creierul. Mintea favorizează acţiunea Conştiinţei asupra corpului fizic şi al creierului.

Un rezumat al unui interviu realizat de Cristian Muresan cu Miceal Leawith, profesor de teologie, fost consiler al Papei Ioan Paul al II-lea.

http://ro.scribd.com/doc/24828357/Interviu-cu-Miceal-Ledwith

Intalnirea “Realului cu posibilul” … ce stii cu ce simti … stiintei cu constiintei …

Cum am vazut, atomii din care suntem facuti sunt compusi din protoni, neutroni si electroni. Acestia sunt identici intregului univers, de fapt se comporta ca si cum ar fi legati prin cuplaje nevazute toti impreuna, o particula din mine care e studiata acum rezoneaza cu … centrul galaxiei … La nivel cuantic suntem toti in aceeasi amestecatura, de fapt suntem in aceeasi amestecatura si la nivel macro, numai separati artificial pentru un scop bine definit. Suntem toti unul si unul toti. Cand rupi o floare plange o stea!

La nivelul nostru nu putem izola nimic de restul universului, universul in ansamblu lui probabil e izolat, deci nu putem conserva nimic, putem ori crea, ori distruge. Informatia poate crea energie, iar energia poate crea materie, intr-o miscare perpetua, intr-un ciclu continuu. Informatia se conserva, la nivelul universului. Materia este o consecinta a energiei!

Explicatia materialista a lumii a … ESUAT! Materialismul nu este raspunsul, la fel nici dualismul, constiinta se afla la baza materiei, informatia se afla la baza existentei iar materia consta din posibilitati ale constiintei, deci nu creierul face constiinta, ci creierul este facut din constiinta. In spatele constiintei noastre se afla constiinta interconectata cosmica, informatia, duhul. Aceasta constiinta cosmica este si obiect si subiect, este constiinta, dualitatea pe care o observam este doar o aparenta.

Constiinta care alege din posibilitatile cuantice, facand un eveniment real, constiinta care creaza acest univers al manifestarilor, este o constiinta nelocalizata, o constiinta cosmica, ce este jos este si sus. Noi alegem ceea ce cream, alegem ce realitate sa cream, manifestam lucruri in concordanta cu alegerea noastra. Daca intentia mea rezoneaza cu intentia Divinului, cu intentia intregului, atunci intentia se va manifesta. Perfectiunea lui Dumnezeu exista numai in ne-manifestare. In nemanifestare potentialitatea contine intreaga dinamica, echilibrul este perfect. Dupa ce s-a manifestat, ca dinamica, dupa ce-a devenit realitate, echilibrul din campul cuantic este deranjat. Constiinta este fundamentul intregii existente si toate posibilitatile exista in acel fundament al existentei.

La cauza ascendenta cu care am fost invatati pana acum, trebuie sa-i adaugam si cauza descendenta, care n-are nevoie de aprobarea noastra ca sa functioneze.
“Taina tinuta ascunsa din vecinicii si in toate veacurile, dar descoperita acum sfintilor Lui.” Coloseni 1:26
“Dumnezeu este Duh - iar cei care I se inchina trebuie sa I se inchine in duh si in adevar." Ioan 4:24
Universul este o reflectare a sursei. “Daca v-am vorbit despre lucruri pamantesti si nu credeti, cum veti crede daca va voi vorbi despre lucruri ceresti?! Ioan 3:12

INFORMATIA, ENERGIA SI MATERIA! DUHUL, SUFLETUL SI TRUPUL!
INFORMATIA=DUH ; ENERGIA=SUFLET ; MATERIA=TRUP.
Informatia sau duhul, controleaza energia sau sufletul, care controleaza materia sau trupul.

SUNTEM SUFLETE MATERIALIZATE!! Nu materie insufletita, suntem mult mai mult decat vor altii sa ne faca sa credem ca suntem.
Nu genele ne controleaza viata ci credintele noastre, noi suntem creatori puternici ai vietii noastre si ai lumii in care traim, actul influentei constiente asupra obiectului observarii, releva natura energetico-spirituala si nu materiala a lumii!
Sufletul ne-a fost dat de catre duh sa avem grija de el, sa-l cinstim cum se cuvine, nu doar aparent, fiindca nu-l putem minti ca ne mintim pe noi, se echilibreaza conform legii actiunii si reactiunii … nici o fapta pe care ai facut-o nu ramane neplatita … un gand pe care l-ai adresat cuiva ti se intoarce tie … alege gandurile sanatoase …
Dogma evolutiei nu ajuta la nimic, noi am involuat dintr-o rasa superioara, spirituala, care poseda in intregime legea spiritului, nu pe cea a materiei, care puteau transforma energia in materie si materia in energie. Salvarea noastra ca indivizi, inclusiv ca specie este in mainile noastre, ale fiecaruia, nu va veni nimeni, de nicaieri sa ne salveze.
Salvarea este in propria minte, aici avem nevoie acum nu de evolutie, ci de revolutie ... revolutie in adevaratul sens al cuvantului.

Traim intr-un univers de origine inteligenta in care nu suntem materie insufletita ci suntem suflete materializate, suntem doar niste umbre ale energiilor in dimensiunea in care aceste energii isi au constiintele. Informatia pe care o primim pur si simplu nu ne va mai permite sa negam existenta unui cosmos viu. Existam intr-o simfonie, pe care nu o putem percepe, dar care ne ofera principiul fundamental al existentei, taina suprema a intregului univers fiind cunoasterea (informatia) in care ne aflam scufundati ca intr-un ocean.

Existenta este doar cea dintai calitate a fiintei, energia incetinita transformata in materie vizibila ochilor fizici, suntem vacanta Universului. Departe de a fi niste straini in univers, noi facem parte, din legea care il guverneaza, si noi avem un aport la facerea legii care ne determina vietile. Daca este adevarat ca suntem cu totii din miezul unei stele, fiecare atom din fiecare din noi din centrul unei stele, atunci suntem cu totii acelasi lucru. De ce sa ne temem? Ce este acolo ca sa ne faca sa ne temen? Nimic. Nu este nimic de care sa ne temem fiindca suntem doar noi. Suntem praf stelar care culege lumina stelelor, materia nu este altceva decat o tulburare a formei undelor din marea cvasiinfinita de energie si informatie, care este memoria nepieritoare a universului.

Intr-o stare cuantica, tot trecutul, prezentul si viitorul exista simultan, pentru ca toate particulele exista simultan la toate nivelurile, in toate potentialele si in toate posibilitatile. Fluctuatiile cuantice desfasoara posibilitati infinite in cadrul aceleiasi stari, prin mintea si atitudinile noastre avem controlul asupra starii noastre cuantice si ne influantam intreaga viata. Realitatea cuantica este izvorul posibilitatii, potentialitatii pure, dand nastere materiei prime a corpului, mintii si universului fizic.

Energia (spiritul) este viata, materia (trupul) este rezistenta, legea spiritului este stralucirea, daruirea, detasarea, legea materiei este contractia, racirea, impietrirea. Constiinta este sinonima cu lumina, in timp ce inconstientul reprezinta intunericul, simturile noastre au fost amortite de traiul intr-o societate si intr-un mediu care nu incurajeaza sensibilitatea fata de curgerea Divina a timpului. Existenta omenirii se bazeaza in momentul de fata pe productie si consum si pe conflicte determinate de profiturile materiale, in acest nivel al constiintei oamenii nu vad altceva decat aspectele materiale ale realitatii.

In fiecare particica in fiecare molecula, in fiecare atom, in fiecare celula a materiei, traiesc ascunse si lucreaza fara stirea nimanui Omniscienta Eternului si Omnipotenta Constiintei Cosmice, totalitatea universului este prezenta oricand si oriunde, fiecare existenta umana este chipul totalitatii Constiintei Cosmice. Scopul tau este acela care spui tu ca este, iar misiunea ta este misiunea pe care ti-o dai singur, viata ta va fi ceea ce tu vei face din ea, si nimeni nu o va judeca, nici acum nici in eternitate.

Reteta succesului este fericirea interioara, este bogat nu cel care are mult, ci cel care doreste putin. Religia este periculoasa deoarece permite fiintelor umane ce nu detin toate raspunsurile, sa creada ca le au, de fapt ei nu stiu de ce cred, la fel cum ceilalti care sustin cu tarie ca nu cred, nici ei nu stiu de ce nu cred.

Tu stii ce crezi? Sau crezi ce stii?

INTELEPCIUNEA ORIENTULUI SI STIINTA OCCIDENTULUI

Fizica moderna ne conduce spre o conceptie despre lume care este foarte apropiata de viziunile misticilor tuturor timpurilor si traditiilor. Ratiunea produce multiplicitate, intelepciunea readuce unitatea. Cosmosul este o realitate unica, inseparabila, in miscare vesnica, o realitate vie, organica, spirituala si materiala in acelasi timp.

Imaginea despre Divinitate a orientului nu este aceea a unui rege care conduce lumea de undeva de deasupra ei, ci a unui principiu care controleaza totul dinlauntru:
“Cel care, locuind in toate lucrurile
Este altul decat lucrurile,
Pe care lucrurile nu-l stiu,
Caruia ele ii sunt trup,
Care randuieste dinlauntrul lucrurilor,
Acesta este sinele tau, randuitorul launtric,
Nemuritorul. “

Cu cat patrundem mai adanc in lumea submicroscopica cu atat lumea este un sistem de componente inseparabile, in continua interactie si miscare, observatorul facand parte integranta din acest sistem. Exista o perfecta armonie intre intelepciunea Orientului si stiinta Occidentului.
Realitatea ultima nu constituie obiect al cunoasterii bazate pe demonstratie, ea nu poate fi descrisa in cuvinte, caci se afla dincolo de limitele simturilor si ale intelectului din care deriva cuvintele si conceptele noastre.

Fizicienii isi realizeaza experimentele in echipa, cu ajutorul unei aparaturi sofisticate, in timp ce misticii realizeaza actul cunoasterii numai prin introspectie, fara ajutorul vreunui aparat si in totala singuratate. Experientele stiintifice pot fi repetate oricand de oricine, in timp ce experienta mistica este rezervata catorva adepti si numai in anumite ocazii. Oamenii de stiinta si misticii au dezvoltat si unii si altii metode rafinate de observare a naturii, metode inaccesibile diletantului, fiecare stocand experienta interogarii universului. Cand mentalul rational este relaxat, intuitia produce o extraordinara trezire a constiintei; realitatea este perceputa direct, nefiltrata de gandirea conceptuala. Constiinta inteleptului este oglinda cerului si a pamantului, ea cuprinde toate lucrurile.

Metoda mistica presupune accesul direct la realitate, in timp ce fizica se bazeaza pe cercetarea fenomenelor naturii prin intermediul experimentelor stiintifice. Caracterul aproximativ al enunturilor in fizica este cuantificat, iar progresul consta in imbunatatirea graduala a aproximatiei. Ori de cate ori se cauta intelegerea prin analiza rationala a esentei fenomenelor, ea apare absurda, paradoxala, lumea atomica si subatomica se afla dincolo de limita perceptiei senzoriale, de aici incolo nu se mai poate conta pe logica si bun simt.

"Suntem condusi spre notiunea de intreg indestructibil, notiune opusa ideii clasice de realitate separabila in parti ce pot fi analizate independent... Ideile clasice de realitate constituita din componente elementare, fundamentale si de sistem alcatuit prin alaturarea si aranjarea partilor au fost parasite. Spunem acum ca interdependenta cuantica a intregului constituie realitatea fundamentala si ca partile care se comporta doar in mod relativ independent sunt forme particulare integrate acestui sistem.

In fizica atomica omul de stiinta nu poate juca rolul unui observator neutru, el este direct implicat in realitatea supusa cercetarii in asa fel incat influenteaza proprietatile observabile. Pentru a putea explica cercetatorul va trebui sa stearga cuvantul "observator" si sa-l inlocuiasca cu cel de "participant", universul fiind intr-un anume sens, un univers participativ. Pentru orientali intelept nu este cel care isi asuma imposibila sarcina de a impune binele si de a elimina raul, ci acela in stare sa mentina un echilibru dinamic intre bine si rau.

Elementul central al teoriei relativitatii il constituie recunoasterea faptului ca geometria ... este o constructie a intelectului. Numai atunci cand se accepta acest adevar, mentalul devine liber sa modifice notiunile de timp si spatiu cu care s-a operat atata vreme, sa evalueze toate posibilitatile de definire a acestor notiuni si sa selecteze acea formulare care este in acord cu observatia. Principiul relativitatii este satisfacut numai daca toate coordonatele spatiale si temporale sunt relative. Constiinta corelatiei si a interpretarii spatiului si timpului face ca atat conceptiile fizicienilor moderni cat si cele ale misticilor din Orient sa aiba un caracter dinamic, continand evolutia si schimbarea ca elemente esentiale.

Numerosi maestri din Orient subliniaza faptul ca ratiunea are nevoie de timp, dar iluminarea il poate transcede. In Absolut nu exista nici spatiu, nici timp, nici cauzalitate. Aspectul dinamic al materiei apare in teoria cuantica drept consecinta a naturii ondulatorii a particulelor subatomice, iar in teoria relativitatii este si mai pregnant, caci unificarea spatiului si a timpului implica imposibilitatea separarii materiei de propria sa activitate. Atomii sunt compusi din particule, dar aceste particule nu sunt constituite din vreo substanta; exista numai entitati dinamice care se transforma unele in altele fara incetare - un dans continuu al energiei. Particulele subatomice nu sunt active doar in sensul ca se deplaseaza cu viteze foarte mari; ele insele sunt procese!

In cadrul conceptiilor dinamice ale misticilor orientali si ale fizicienilor contemporani nu este loc pentru forme statice si nici pentru substanta. In cadrul "teoriei cuantice a campului"distinctia dintre particule si spatiul din jurul lor isi pierde claritatea originala si vidul devine o marime dinamica de importanta cu totul deosebita. Fizicianul si filosoful Ernst Mach arata ca inertia unui corp - rezistenta pe care acesta o opune la accelerare - nu reprezinta o proprietate intrinseca a materiei, ci o masura a interactiei corpului cu restul Universului.

Dupa cum spune Albert Einstein, putem considera ca materia e constituita din regiuni ale spatiului in care campul este foarte intens... in noua fizica nu este loc si pentru camp si pentru materie, caci campul este unica realitate. Herman Weyl scria: conform teoriei campului, o particula materiala cum ar fi electronul este o mica regiune a campului electric in care intensitatea campului atinge valori enorme, indicand faptul ca o cantitate mare de energie este concentrata intr-un spatiu foarte restrans. Un asemenea nod de energie, care nu este delimitat clar de restul campului, se propaga prin spatiul vid asa cum un val traverseaza suprafata unui lac; nu exista substanta din care sa se constituie electronul.

Legile naturii nu sunt forte impuse din afara, ci de armonia miscarii interioare. In cadrul teoriei cuantice, campul constituie suportul particulelor si al interactiilor dintre ele. Campul exista peste tot si in orice clipa; el nu poate fi eliminat. El este suportul tuturor fenomenelor materiale. Acesta este "vidul" din care protonii creeaza mezonii pi. Existenta si disparitia particulelor sunt formele de miscare a campului. Vidul este departe de a fi gol, el contine un numar nelumitat de particule care se formeaza si se distrug fara incetare. Chang Tsai: "numai atunci cand afli ca Marele Vid este plin de chi, iti dai seama ca nimic nu-i mai plin ca nimicul".

Fizica moderna a demonstrat ca miscarea si ritmul sunt proprietati esentiale ale materiei, ca materia, indiferent daca este vorba de cea de pe Pamant sau cea din spatiul cosmic, participa la un neintrerupt dans cosmic. Filosofii mistici din Orient au o viziune dinamica asupra Universului folosind si ei metafora dansului pentru a exprima intuitia naturii. "Toate lucrurile sunt agregari de atomi care danseaza si ale caror miscari emit sunete. Cand ritmul dansului se schimba, se schimba si sunetul emis... Fiecare atom isi canta fara incetare cantecul, iar sunetul creeaza in fiecare moment forme dense si subtile".

Fizica moderna a demonstrat ca ritmul creatiei si al distrugerii nu se manifesta doar in succesiunea anotimpurilor, in nasterea si moartea lumii vii, ci si la nivelul materiei anorganice. Conform teoriei cuantice a campului, toate interactiile dintre constituientii materiei se produc prin emisia si absortia unor particule virtuale, fiecare particula participand nu doar la dansul energiei, ci este chiar ea insasi un dans al energiei, un proces pulsatoriu al crearii si distrugerii. Fizica moderna imparte lumea nu in grupe diferite de obiecte, ci in grupe diferite de corelatii... Lumea ne apare astfel ca o retea complicata de evenimente, in care conexiuni de diferite tipuri alterneaza, se suprapun, sau se combina si determina astfel aspectul intregului.

O teorie a particulelor subatomice arata ca este cu neputinta sa se separe observatorul de observabila, structurile si fenomenele pe care le observam in natura nu sunt nimic altceva decat creatii ale mentalului nostru inclinat spre evaluare si clasificare. Misticii din Orient ne spun ca lucrurile si evenimentele pe care le percepem sunt creatii ale mintii noastre, nascute dintr-o stare particulara a constiintei, care dispar daca aceasta stare este depasita. Atat fizicianul contemporan, cat si misticul oriental s-au convins ca toate fenomenele acestei lumi a permanentei transformari sunt corelate dinamic. Perceperea transformarii i-a facut pe intelepti sa atinga profunzimile constiintei si sa afle germenii cunoasterii.

Fizicienii au constatat ca teoriile lor cu privire la fenomenele naturii, inclusiv "legile" pe care le descriu, sunt creatii ale mentalului, proprietati ale hartii conceptuale a realitatii si nu realitatea insasi. Toate fenomenele sunt in final corelate si pentru a putea explica unul trebuie sa le intelegem pe toate celelalte, lucru de-a dreptul imposibil. Toate teoriile si modelele stiintifice nu sunt decat aproximatii ale realitatii, dar eroarea pe care ele o presupun este adesea suficient de mica pentru ca acest mod de abordare sa aiba sens. Gradul de aproximatie pe care-l prezinta o teorie este reflectat de parametrii arbitrari- "constantele fundamentale" -, marimile ale caror valori nu sunt explicate si care trebuie incluse in teorie dupa ce au fost determinate empiric.

Teoria cuantica nu poate explica valoarea masei electronului, nici teoria campului valoarea sarcinii electronului si nici teoria relativitatii valoarea vitezei luminii. In conceptia clasica, aceste marimi sunt constante fundamentale ale naturii, deci se sustrag justificarii. In conceptia moderna, insa, rolul lor de "constante fundamentale" este considerat temporar si reprezinta expresia caracterului limitat al actualelor teorii.
Poetul William Blake:
"Sa vezi lumea intr-un graunte de nisip
Si cerul intr-o floare de camp,
Sa tii infinitul in palma
Si vesnicia intr-o ora".

Daca omul este dotat cu inteligenta, atunci intregul din care el face parte este dotat, de asemenea, cu inteligenta. Omul este dovada vie a inteligentei cosmice; prin noi, Universul isi afirma mereu capacitatea de a produce forme prin care devine constient de el insusi. Semnificatia similitudinii perfecte intre conceptiile fizicienilor si cele ale misticilor este mai presus de orice indoiala. Intrebarea care se pune nu mai este daca aceasta similitudine exista, ci de ce, si mai mult decat atat, ce consecinte determina ea.

Fritjof Capra – Taofizica –

http://mysticway.bravehost.com/FritjofCapra.htm#Taofizica

EU SUNT CALEA, ADEVARUL SI VIATA! Adica TU! Tu esti mai marele MAESTRU in universul asta. TU trebuie sa-ti alegi calea TA, sa cauti adevarul TAU, in felul acesta vei gasi  VIATA VESNICA! ETERNITATEA … unde nu e nici timp nici loc si … nu cunoastem moarte.

Cine cauta cu adevarat va gasi multe raspunsuri, fiindca sunt adevaruri “smulse” din adancurile ancenstrale ale acestui univers, adevaruri din spatele adevarului, intalniri ale realului cu posibilul, ale stiintei cu constiintei. Nu trebuie sa ma creada nimeni, ci sa caute singur propriul adevar, sa se convinga singur de orice lucru, sa hotarasca dupa propria “minte”, sa nu lase pe altii sa hotarasca in locul lui. Fiindca adevarul e numai al lui, nimeni nu-i poate impune alt adevar.

TU esti calea, adevarul si viata!

Sa respecte Legea actiunii si reactiunii si sa foloseasca puterile pe care le are, Puterea de a alege si Puterea credintei … Iar daca vrea sa obtina auto-realizarea profunda, ar trebui sa se elibereze din cercul vicios al legilor evolutive si involutive ale naturii, de legile mecanice ale naturii.

Dhammapada spune: ”Dintre oameni, putini sunt aceia care ajung pe celalalt tarm. Ceilalti hoinaresc pe acest tarm, dintr-o parte in cealalta.”

Iisus Cristosul spune: „Dintr-o mie care ma cauta, unul ma gaseste, dintr-o mie care ma gasesc, unul ma urmeaza, dintr-o mie care ma urmeaza, unul este al meu.”

Bhagavad Gita spune: “Dintr-o mie de oameni, poate unul nazuieste sa atinga perfectiunea; dintre cei care nazuiesc, posibil unul dobandeste perfectiunea, iar dintre cei perfecti, poate ca unul ma cunoaste perfect.”

Nu trebuie sa faci mult efort sa-ti arati aroganta si ignoranta, e drumul minimei rezistente! Sa vii tu, ca stiinta oficiala, sa recunosti oficial ca nu poti explica mai mult de 0,02% din lumea in care traiesti, ca stii ca e materie 4% in universul asta si din materia asta cunosti 6%, dar tu, gasesti daca-i nevoie, explicatii la orice, nu conteaza ca-s negre sau intunecate, nu conteaza cate constante adaugi, ce spui tu e sfant ... logica si ratiunea nu te pot insela … Te insala amarnic, fiindca sunt numai jumatate din creier … cealalta jumatate e atrofiata …

Totedati, ce-i 99,98% din universul asta? Tu raspunde la intrebarea asta clar, stiintific, nu ce crezi ca e, … ce stii, totedati. Sa nu-mi vii ca atat e bolovanul tau sef, ca-ti spun doctorii de la cern ce e, intreaba-i pe ei. Stiinta, totedati, atata crede ca stie ce e in universul asta 0,02%!! Si mai spunem ce e 99,99% golul ala din noi? Ca “plinul” stiu eu ce e. Explica stiintific ce e golul, ce e spatiul si ce e timpul, si apoi vino cu paradoxuri, ca astea-s lucruri clare … pe astea se bazeaza intreaga stiinta, intreaga logica si ratiune, intreaga civilizatie actuala … pe minciuna, prefacatorie si inselatorie.

Si mai spunem daca tu ai vreo reteta miraculoasa prin care sa conservi ceva pe timp nelimitat … fiindca asa-mi spune stiinta, ca nimic nu se pierde, nimic nu se castiga ci totul se conserva. Eroare! Nimic nu putem conserva, pe timp nelimitat, putem ori crea, ori distruge totedati, degeaba-mi vii cu ingeri cand eu te intreb de maimute … de maimuta din care te tragi tu, fiindca eu nu ma trag din aia, fiindca eu n-am vazut nici o evolutie pe nicaieri, am vazut numai … involutie … Poate vrei sa-mi spui ca chipurile dacilor de pe statuile imprastiate prin toata Europa, sau ale celor din lumea antica, sunt mai involuate ca chipurile conducatorilor lumii de azi? Uita-te la ele si da-mi un exemplu de azi sa-l vad si eu, sa-l compar cu un dac de-al meu, fiindca eu nu vad nici o evolutie aici … poate la chelie … sau la ranjet ...

Da, se traieste mai mult ca acum 100 de ani, dar imi poti spune daca candva, pe acest pamant, nu se traia … sute de ani? In satele romanesti, pe unde umblu, vad c-a evoluat prostia, lenea si hotia … saracia, mizeria si boli … degradarea, depravarea si mocirla, totedati, gunoiul care ne orbeste si inneaca pe toti si pe toate si pe care nu mai stim unde si cum sa-l ascundem, fiindca nu ne mai rabda nici pamantul … natura pe care am ologit-o cu … stiinta noastra. Unde e evolutie aici? Sau sunt eu orb, nu vad, ca dus de-acasa stiu ca is? Asta e evolutia stiintifica, te-a facut propriul tau sclav, sclavul mintii tale … logice si rationale … sclavul banului, masinii, vilei, telefonului, … sclavul materiei. Daca nu crezi vino cu mine sa te duc intr-un sat … necivilizat … unde oamenii traiesc linistit 100 de ani … fara boli si suferinti, fara doctori, spitale, medicamente …

Da, totedati, “EU SUNT CALEA, ADEVARUL SI VIATA!”. Eu-l ala nu e bolovanul tau sef, e eu-l fiecaruia in parte!

“Voi toţi sunteţi Dumnezei. Scripturile voastre o spun!”, lucrul asta stii cine si de ce l-a spus, totedati? Stii, sau crezi ca stii?

Da, noi toti suntem dumnezei, asa a spus Isus, cuvinte care au fost intoarse complet pe dos de popi, ca intreaga religie … si stiinta. Ca sa te faca mic si neajutorat, sa-ti fie frica sa nu cumva sa ridici capul din pamant, ca-i bai, sa dai numai banii la popi, ca stiu ei ce sa faca mai departe si tu sa-ti vezi de treaba ta … sa te tarasti o saptamana pe coate si pe genunchi pana in usa manastirii si acolo sa te “lupti” pentru doua sarmale … Asta-i credinta ta totedati? A mea nu-i asta! Stai tu cu capul plecat, ca eu l-am ridicat …

Nu exista nici un dumnezeu, dumnezeu e doar in capul nostru, dar problema e ca asa cum te bati tu singur nu te bate nimeni … Singura lege in universul asta careia trebuie sa i te supui e Legea actiunii si reactiunii, cum faci asa capeti, cu cuvantul, cu trupul, sau cu gandul, inclusiv gandul rau adresat cuiva, ala te “lucra” in subconstient pana se regleaza, se echilibreaza … ai puterea de a alege si puterea credintei, un gand intretinut in permanenta in subconstient … alege frumosul si curatul si crede cu tarie in aceasta putere si asta o sa ai … curata minte de lucruri urate, de mizerii si boli, si indreapta-ti atentia spre frumosul din tine, fiindca toti suntem acelasi lucru, si o piatra, o floare, un animal, noi, si intregul univers, suntem toti compusi din aceleasi 3 particule, care vibreaza la unison in tot universul … daca facem rau la o floare ne facem noua, fiindca floarea aia e o parte din noi … suntem noi in ea … daca o rupi plange o stea …

Asta inseama auto-realizare profunda, totedati, ganditorul de la hamangia … nu fantomele lui Russell din capul tau … sa constientizezi faptul ca toti suntem acelasi lucru. Cand faci o alegere fa-o in asa fel incat sa impaci mintea cu sufletul, ratiunea cu intelepciunea, fiindca asta ne-a adus unde suntem, dezechilibrul dintre minte si suflet … “poti sa ai lumea la picioare … bani cu furca sa-i intorci … daca sufletul iti plange … esti … nimic … un muritor…” Asta spune auto-evaluarea, totedati, sa impaci sufletul cu mintea, sa te impaci cu tine insuti, fiindca mintea ta, logica si rationala, plina de lupte contradictorii legate de materia, te tine legat, te tine sclav, sclavul propriei tale minti … numai sufletul e al tau in acest univers, de asta trebuie sa ai grija, celelalte sunt in chirie … toate … tot ce inseamna materie, si mai devreme sau mai tarziu, le lasi … nu suntem stapani pe absolut nimic legat de materie … numai pe sufletul nostru … fiindca …

SUNTEM SUFLETE MATERIALIZATE, ENERGII CONDENSATE LA FRECVENTA MATERIEI, dupa sablonul constiintei universale!

1000 de ani!

Lucrurile pe care noi le posedam, sfarsesc prin a ne poseda. O noua achizitie materiala, un lucru, aparent luat ca sa ne ajute, in timp se transforma in stapanul nostru. Sau noi sclavii lui, mai rupand putin din libertatea noastra, destul de fragila si asa. Care e de fapt libertatea noastra in ziua de azi? Nu prea e …

Sa se uite fiecare la el, sa se observe, in cursul unei zile, cat si ce poate sa faca el singur, fara nici o “prelungire” materiala, si dupa ce plateste “chiria” materiei, a masinii, vilei, telefonului, magazinelor … si celorlalte capricii si pofte materiale … dupa ce executa indatoririle de serviciu … si toate intr-o goana nebuna, contracronometru … si a doua zi iar, si se face noapte, si iar zi … si se face vara, si iar iarna … pentru ce toate astea? Suntem sclavii materiei si tehnologiei pe care noi am creat-o, sclavii propriului nostru orgoliu, sclavul mintii noastre … fiindca acolo-i baiul …

Ca sa ne eliberam de aceasta “sclavie moderna”, trebuie sa schimbam verbul “a avea” cu “a fi”, posesia cu participarea, observarea cu trairea efectiva a fiecarei clipe, care aluneca pe langa noi fara sa observam, fara sa traim ... suntem doar vii ... Fiindca noi nu avem nimic pe acest pamant, numai un suflet de care am uitat, tot ce inseamna materie e in chirei. Nu pamantul nu e al nostru, ci noi suntem ai pamantului, nu noi ne aflam in lume, ci lumea se afla in noi si ca sa schimbam lumea trebuie sa ne schimbam pe noi … N-o sa vina nimeni de nicaieri sa ne salveze! Cu cat bogatia materiala creste, aparent folositoare, cu atat sufletul “plange” mai tare si in timp se razbuna, fiindca nu ramai dator cu nimic, cum faci asa capeti …1000 de ani!

“Noile adevaruri trec prin trei etape. Prima data sunt ridiculizate, a doua oara sunt respinse cu violenta, iar în final, sunt acceptate ca fiind evidente." - Arthur Schopenhauer

Cristalul, sustine Frank Dorland, ne poate influenta constientul, aducand la lumina aspecte ale subconstientului, trezind intuitii vagi si amintiri dintr-un trecut indepartat. Potrivit unor estimari recente, capacitatile medii de perceptie umana se reduc la 2% din spectrul electromagnetic cunoscut. Esenta timpului e iluzorie, timpul a fost creat de o inteligenta superioara si este o forma de control asupra creierului si a modului in care functioneaza corpul. Este o forma de aparare impotriva degradarii materiei, dar, in fond, el nu exista, desi se afla in afara corpului si a creierului, timpul e o creatie a materiei.

Gandul nu cunoaste trecerea timpului, mintea de acum ne face prizonieri ai timpului si ai spatiului, prizonieri ai lumii materiale. Simbolurile sunt mai puternice decat cuvintele, ne pun in legatura cu straturile profunde ale adevarului, la care nu se poate ajunge prin cuvinte. Parul este ca o antena a sufletului si contine informatii, traim intr-un ocean intins de sunet si vibratie.

Craniile de cristal sunt depozite vii de intelepciune. Toate lucrurile sunt inzestrate cu simtul constiintei, cu memorie, sunt legate intre ele, nu doar din punct de vedere material, ci si in sens non-material, alcatuind un intreg, nimic nu e lipsit de viata. Fiecare parte a creatiei contine intregul, intr-un fel, materia este energie, energia este materie, "lucrurile" sunt si "unde de informatie", prin urmare, la modul concret, "informatiile" sau "energia" reprezinta esenta tuturor "lucrurilor".

Mecanica cuantica e, in esenta, o teorie a mai multor universuri paralele, lucrurile pot ocupa un loc precis in spatiu si timp, intocmai ca o particula materiala, dar si ca acestea isi pot manifesta simultan influentele in alte parti, comportandu-se ca o unda. Cu cat un sistem mecanic cuantic aflat intr-o anumita stare este observat timp mai indelungat, cu atat probabilitatea ca el sa ramana in aceasta stare este mai mare.

Gandurile noastre sunt capabile sa influenteze lucrurile din jur intr-un mod care nu poate fi explicat de legile fizicii clasice. Cu cat mai repede ne deplasam in spatiu cu atat mai incet ne deplasam in timp.

Tehnologia se dezvolta acum mult mai repede decat putem noi sa facem fata fenomenului din punct de vedere psihic. Intre nivelul de dezvoltare materiala si cel al evolutiei spirituale exista un decalaj mare, extrem de periculos. Tehnologia pe care o creem va deveni stapanul nostru, ea va trai si se va hrani pe seama noastra iar noi vom deveni sclavii ei. Tot ceea ce facem noi conteaza, poluarea dinafara e egala cu poluarea dinauntru.

Universul este o fiinta sacra, vie si spirituala.

"Numai dupa ce ultimul copac va fi taiat, numai dupa ce ultimul rau va fi otravit, numai dupa ce ultimul peste va fi prins, numai atunci ne vom da seama ca nu putem manca bani" (proverb Amerindian).


Enigmele craniilor de cristal-Chris Morton, Ceri Louise Thomas-

http://www.descopera.ro/maratonul-misterelor/3381549-craniile-de-cristal-mostenirea-unei-culturi-disparute

http://www.enational.ro/live/legenda-celor-13-cranii-de-cristal-care-vor-salva-lumea-116799.html/


http://enigmeneelucidate.blogspot.ro/2012/08/craniile-de-cristal-si-misterul.html

Psihologia transpersonala extinde cercetarea psihologica spre dimensiunea spirituala a existentei, punand accent pe studiul "starilor" si proceselor in care oamenii experimenteaza legaturi profunde cu interiorul fiintei, cu aspectele esentiale din universul care ne inconjoara. Cu alte cuvinte cercetarea “dincolo de persoana” sau, mai bine spus, “deasupra persoanei”: trecerea de la Eul constient la Sinele ca sinteza a constientului, subconstientului si supraconstientului.

Aceasta ramura a psihologiei promoveaza dezvoltarea si explorarea tuturor potentialitatilor latente ale fiintei umane, intre domeniile studiate fiind cuprinse: formele ("starile") de constienta modificata, practici si experiente din religiile lumii si din cadrul traditiilor esoterice, procesul de implinire a Sinelui, transformarile si evolutia constiintei, arta transpersonala - simboluri si arhetipuri transpersonale, metode si tehnici de cercetare ale manifestarilor transpersonale, maturizarea si optimizarea personalitatii, psihoterapia transpersonala si consilierea spiritual, abordari transpersonale in educatie, creativitatea, empatia si intuitia spirituala, experientele mistice si arhetipale, psihologia meditatiei ...

Psihologia transpersonala ia in considerare intreg spectrul experientelor umane, incluzand psihopatologia, existentialismul si nivelurile spirituale. Pentru aceasta orientare psihologica, personalitatea umana nu este un scop in sine, ci o parte a fiintei umane care permite manifestarea Sinelui, un intermediar intre spirit si lume. Cu alte cuvinte, personalitatea este cea care mediaza intre personal si transpersonal. Eul obisnuit, format prin interactiunea cu elementele sociale si culturale reprezinta pentru psihologia transpersonala doar o manifestare a "ceva" mult mai larg si profund, care constituie de fapt esenta fiintei umane. Oricare ar fi denumirea pe care i-o dam: Sine, Self, Atman, Lumina, acesta este sursa si destinatia intregului proces evolutiv al omului.

Extinderea constientei dincolo de limitele eului este considerata fundamentala pentru vindecare. O caracteristica a abordarii metodologice din psihoterapia transpersonala este integrarea practicilor clinice occidentale si a tehnicilor meditative, de extindere a constiintei specifice traditiilor spirituale orientale. Psihoterapia transpersonala faciliteaza evolutia bio-psiho-spirituala si deschide portile pentru manifestarea luciditatii, creativitatii si intuitiei.

Omul nu este un agregat de mecanisme, nu este doar un sistem de procese cognitive, nu este doar o fiinta care reflecta realitatea externa; omul este deschis spre univers, este el insusi un univers cu posibilitati de “crestere din interior”, este o Fiinta spirituala care intreprinde un permanent si chinuitor pelerinaj spre centrul fiintei sale, adica spre Sine, nucleu si sinteza interioara, pe care vrem sa-l ajutam sa treaca de la conditia umana “A AVEA”, la conditia lui “A FI”? De la a fi viu la A TRAI!!

http://ro.scribd.com/doc/17719245/Psihologie-Transpersonala

“Trebuie sa fii cineva inainte de-a deveni nimeni.”

Psihologia transpersonala plaseaza in centrul preocuparilor sale constiinta cu toate transformarile sale (constient, subconstient si supraconstient), considerata a fi “dimensiunea centrala care ofera baza si contextul tuturor experimentelor”; constiinta este “solul”, sau “marea constiintei universale”. Peste 90% din activitatea creierului este subconstienta. Psihologia transpersonala urmareste eliminarea contradictiilor defensive si obstacolelor interne care genereaza “frica de viata”, “frica de adevar”, “frica de viitor” … frica de noi insine, incurajand metode de meditatie, mai ales meditatie transcedentala, pentru linistea si relaxarea mintii, pentru cunoasterea inclusiv a istoriei spirituale a Sinelui, fiind o reflexie despre Sine.

Experientele transpersonale sunt acele experiente care presupun o expansiune, o extensie a constiintei dincolo de frontierele Eului si dincolo de granitele timpului si spatiului, percepute constient, cu mentalul obiectiv. Timpul si spatiul sunt atribute fixate de noi materiei, prin reflexia despre Sine, prin cunoasterea profunda, reusesti sa treci dincolo de barierele materiei, dincolo de spatiu si timp, …”… unde ne e nici timp, nici loc …”, unde transformi verbul “a avea” cu “a fi”, unde nu esti numai viu, ci “traiesti”, existi, odata cu intreg universul si … universul cu tine … traiesti transcederea cozmizarii si spiritualului.

Experienta transpersonala se realizeaza in 2 timpi: axa EU – SINE (sineizare, sau introspectia interioara); si evadarea si intoarcerea, care este o imbogatire a SINE-lui prin cuplarea lui cu constiinta universala. Avansarea de la Eu la Sine echivaleaza cu procesul de spiritualizare al omului, este un “pelerinaj spre centrul Fiintei”. Sinele este nucleul central al personalitatii, de natura spirituala, care realizeaza sinteza dintre existentialitate si spiritualitate si dintre toate ipostazele (transformarile) constiintei: constienta, preconstient, subconstient, supraconstienta. Spre deosebire de psihism, care este compus din procese, trasaturi, activitati, etc, si deci analizabil, Spiritul este necompus, el este sinteza. Sintetizatorul este Sinele, care contine si sinteza om – divinitate. Asa zisele stari, sau transformari ale constiintei, nu sunt decat ipostaze ale aceleiasi constiinte, unitare si multidimensionale.

“Caracteristica esentiala a constiintei cosmice este o constiinta a cosmosului, adica a vietii si ordinii universului. Odata cu constiinta cosmosului are loc o iluminare intelectuala care il situeaza pe individ intr-un nou plan de existenta – aproape ca il face membru al unei noi specii. La aceasta se adauga o stare de inaltare morala, un sentiment de nedescris de ridicare, de entuziasm si de bucurie, o activare a simtului moral, care este la fel de izbitor, dar mult mai important decat puterea intelectuala. Aceasta determina ceea ce s-ar putea numi un sentiment de nemurire, o constiinta a vietii eterne, insa nu convingerea ca el o va avea, ci constiinta ca el o are deja.” (Bucke, 1969, p. 79).

http://ro.scribd.com/doc/22412155/Ion-Manzat-Psihologie-Trans-Personal-A

“De s-ar opri timpul in loc … si marea de s-ar face foc … si muntii de ar disparea … am sa respir iubirea ta … si soarele de mi-ar sopti … caldura lui de mi-ar vorbi … mi-ar spune cerul 'Tu esti tot, tu esti si apa, esti si foc’.”

1000 de ani!!

Studii in psihologie arata ca iubirea, sub orice forma si la orice nivel, daca este iubire autentica si neconditionata, presupune rezonanta psihica sau spirituala, o forma de psihosinergie, conform principiului sincronicitatii. Ratiunea vorbeste prin cuvinte, inima vorbeste in tacere, prin emotii, sentimente, doruri si intuitii. Intre om si Dumnezeu se realizeaza suprema si sacra psihosinergie: comunicarea si conlucrarea lor "impreuna si deodata si unul prin altul".


Coordonata fundamentala este sinergia dintre speranta, iubire si credinta, iubirea nu poate fi implinita decat prin relatia sinergica dintre speranta, iubire si credinta, toate aceste trairi "impreuna si deodata si unele prin altele" exprima spiritualitatea omului. Prin aceasta triada sinergica spiritul uman poate urca din constiinta in transconstiinta, constiinta transcederii si cosmizarii, constiinta demna de omul transcedent si de iubirea transpersonala. Sinergia dintre speranta, iubire si credinta, sinergia dintre om si Dumnezeu, dintre om si omenire, dintre om si cosmos, dintre subconstient si supraconstient, adica marea sinteza este realizata de Sine, acel miez spiritual din om in care se afla "divinul launtric".


Sinele este "tronul" mintii si al inimii din palatul adanc al Fiintei. Iubirea este poate si dorul de Sine, dorul de centrare si de excentrare care cheama "divinul launtric", iubirea este cea mai mare valoare a omului, da sensul si suprasensul vietii, este calea salvarii noastre ca fiinte spirituale. Iubirea este Calea, Adevarul si Viata, este creatie si inaltare, viata nu poate fi conceputa fara iubire, e cea care uneste, este sansa nemuririi noastre, iubirea este cea care va salva lumea.


……………………………………….............. pauza cu stiinta ……………………........................


Uneori simtim in alb, alteori in negru ... atunci cand iubim, insa, simtim multicolor. Si nici o acuarela n-ar putea reda spectacolul de culoare pe care sufletul nostru il interpreteaza ... Atunci cand iubim, cerurile ni se oglindesc in ochi pentru ca sufletul nostru bate la portile necuprinsului.
Dar pentru ca iubirea nu este a noastra, ci doar ne traverseaza in vesnica ei curgere, dandu-ne aripi cu care sa ne inaltam la stele, nu avem dreptul sa o cantarim si nici sa ii posedam poezia.


De aceea, daca intre doua ierni, toamna vibreaza in suflet, lasa-i misterul sa se raspandeasca in infinit si nu-ti fie teama ca vantul ti-ar putea spulbera bucuriile. Si nici o clipa nu te gandi ca noul anotimp ar putea fi nascut din iernile care ti-au pustiit toate visele ... Caci acest fel de toamna exista mai presus de tine si doar faptul ca iti deschizi usile inimii ti-o pulseaza in vene...


Iar daca ai inceput sa incaruntesti, lasa fosnetul frunzelor sa iti incante auzul si nu incerca sa-l cuprinzi in coliviile mintii tale. Pentru ca numai dincolo de minte vei gasi zborul de deasupra campiilor spiritului unde verbul „a avea” nu are niciun inteles si unde iubirea isi traieste, intre „aici” si „acum” ... eternitatea!


“… Iubire, bibelou de porţelan … obiect cu existenţa efemeră …”


Iubire, speranta si credinta … 1000 de ani!

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului să se îndeplinească. Aceasta este dimensiunea reală a importanţei noastre!  (Eckhart Tolle).

Psihologia transpersonala sustine ca mintea noastra, a fiecaruia, se afla in legatura cu universurile altor minti, ceea ce inseamna ca propria gandire a absorbit deja o parte din gandirea altor indivizi, iar tu la randul tau ai contribuit la modelarea gandirii celor din jur. Aceste universuri mentale intra in rezonanta si se revarsa in mintea universala si in fluxul infinit al intregii informatii. Un gand pe care l-ai exprimat s-a gasit undeva in stare latenta, sinergia dintre mind-uri si mai departe sinergia dintre "human mind" si "universal mind" devenind evidenta.

Psihologia sinergica si transpersonala arata ca, Sinele omenesc, continand samanta divinitatii, concentreaza, sintetizeaza creator cosmosul si spiritul, continand in el "divinul launtric" fiind in acelasi timp "o raza a divinitatii", amintindu-i omului ca este "cosmotic", obligandu-l sa porneasca in cautarea unitatii pierdute. Psihologii contemporani considera principiul nonseparabilitatii particulelor ca argument stiintific pentru explicarea si sustinerea fenomenelor telepatice si telekinezice, prin extindere de la "particule" la spiritele umane, spiritul fiind viu si sinergic, cu posibilitati nelimitate de extindere transpersonala. Toate constiintele omenesti fiind vii, "comunica" permanent intre ele, indiferent de distanta (spatiala si temporala) dintre ele, intr-o nonseparabilitate a constiintelor umane, intr-o sinergizare globala, atat inauntru cat si in afara persoanei, prin transcedere si cosmizare.

Biologul englez Rupert Sheldrake creeaza conceptul de camp morfogenetic, potrivit caruia dezvoltarea si comportamentul sunt influentate de o realitate mai profunda care se manifesta ca rezonanta, numind aceasta interactiune "rezonanta morfologica".

Asadar rezonanta unica se manifesta pe diverse trepte sau niveluri: nivelul fizic, nivelul biologic si nivelul pihologic.

Ken Wilber sustine ca scopul principal al meditatiei, orientala sau occidentala, este acela de a ne elibera de iluzia ca suntem euri separate unele de altele si de Spiritul etern, iar odata ce ne-am eliberat de inchisoarea individualitatii, de propria minte obiectiva, suntem una cu Divinitatea si una cu manifestarile ei, intr-o armonie eterna, atemporala.

Pentru a se imprimavara si implini, omul contemporan trebuie sa reintre in deschiderea voievodala a spiritualitatii, ceea ce presupune o profunda metamorfoza interioara, prin care sa inteleaga ca nu este doar un "eu incapsulat in piele"(A. Watts) si ca adevarata lui esenta este Sinele sau transcendent.  

"Sa vezi o lume intr-un fir de nisip … si cerul intr-o salbatica floare … sa tii infinitul in palma mainii tale … si eternitatea intr-o ora."

"In esenta subtila a fiintei tale, tot ce exista are un Sine. O esenta invizibila si subtila este Spiritul intregului Univers. Acesta este Adevarul, acesta este Sinele, si tu, TU esti toate astea".