Intrebari teoretice

Rezumarea primului mesaj :

Intrebari din capitolul: teorii- fantezii.

Cine doreste poftim sa dea o mina de ajutor.

meteor a scris: Mezei, ia arunca incoace acele linkuri care zici ca le ai despre o explicatie mai simpla a TR.

- In linii mari, ce inseamna ecuatiile diferentiale ?!
- Ce mai este aceasta diferentiala ?!

Este acea delta x care tinde la 0 cind calculam derivata ?!
Sau este f(x+delta x)-f(x) ?!

Ce aplicatii are ?!

Eu m-am referit strict la Teoria Relativitatii Restranse nu ai nevoie de ecuatii diferentiale.Sau sunt doua intrebari distincte?

1-Vezi linkul

http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Carmen_Mihaela_Popa,_Dragos_Popa_-_Fizica_-_Teorie_si_Probleme/3-0_Teoria_relativitatii.pdf

Nu e cel mai cel mai simplu explicat dar se intelege (zic eu)



2-Ce zici tu sunt valori infinitezimale apar si in cazul ecuatiilor diferentiale
f(x")-f(x)=f(x+delta x)-f(x)=df
x"-x=delta x=dx
ca la limita il trimit pe x" in x si nu mai folosesc notatia cu delta ci cu d mic
EX:
Viteza instantanee este V=dx/dt
Acceleratia instantanee este A=dv/dt

O tentativa simpla de aplicatie :
Presupunem ca Forta de frecare a aerului este proportionala cu viteza
Ff=k*V unde k-este o constanta de proportionalitate,in conditia data lansezi un corp de masa m cu viteza initiala V0 in sus si vrei sa afli cat timp si pana la ce inaltime urca.
Fortele care se opun miscarii sunt G si Ff
masa ori acceleratia=Greutatea corpului+Forta de frecare
ma=mg+Ff
rezulta m*a=m*g+k*v rezulta:
acceleratia este derivata vitezei in functie de timp si nu este constanta depinde de v care depinde de inaltime V(x)
m*dv/dt=m*g+k*v
aceasta este un tip de ecuatie diferentiala (ecuatie dif liniara pe care trebuie sa o si rezolvi)
Daca rescrii sub forma infinitezimala si integrezi de la V0 la V=0 in partea stanga si de la t=0 la t in partea dreapta
(m/(mg+kv))dv=dt
poti afla timpul cat dureaza miscarea
daca stii un pic de integrare si derivare poti afla si inaltimea dar este un pic mai mult de lucru.

Similar rezolvi dar obtii alta integrala daca consideri Ff=k*(V^2)
Pentru Ff=k*(V^3) si puteri mai mari rezolvarea este complicata
Similar rezolvi si daca corpul cade de la o anumita inaltime doar ca atunci: ma=mg-kv
.......
Sper ca nu am gresit pe undeva

Se pare ca am de invatat de la tine ceva, si ce vad cel mai minunat in tine, este ca incerci sa explici in o forma foarte simpla, ceea ce mie mi se pare ca foarte multi o fac intentionat invers.

Ca nu o fi chiar toti 100% din elevi prosti sau handicapati, astfel in cit citind fizica din a IX pina in clasa a XII , sa nu inteleaga aproape nimic, cert este ca numai autorul cartii e debil si a copiat orbeste din o carte doua nus' de unde capatate.

La mine s-au adunat muulte intrebari, ar fi ok sa incerci a le raspunde, insa cind vei dori si avea timp liber, la fel ca si mine sa le pregatesc.

meteor a scris:... este ca incerci sa explici in o forma foarte simpla, ceea ce mie mi se pare ca foarte multi o fac intentionat invers.

De regula, sunt doua motive pentru care nu intelegi ce ti se explica.
Unul, si cel mai important motiv, este ca ceea ce ti se explica nu poate fi intotdeauna explicat usor, in incercarea de a explica simplu, rationamentele care au o logica complicata.

De multe ori, ca sa intelegi un lucru complicat este nevoie sa-l parcurgi de multe ori.
Explicatia acestui aspect este mult mai extinsa decat ce am spus, dar ma rezum doar la asta.

Al doilea motiv este capacitatea si viteza de intelegere a celui care primeste informatia.
Intelegi substratul pe care vreau sa ti-l transmit aici ?

Curiosule ti-am lasat un mesaj la noutati. L-ai citit ?

Mezei Geza a scris:Curiosule ti-am lasat un mesaj la noutati. L-ai citit ?

Mersi Mezei !
Pot sa spun doar ca merita incercat, de ce nu ?
Acum am vazut mesaju.
In general le citesc pe acelea din topicul in care scriu ceva si astept vreun raspuns.
By the way, am reusit sa demonstrez simplu de tot problema pe care ti-o ridicasem in topicul cu binomul. Mai greu este de demonstrat extensia ei, pe care am expus-o in topicul cu teste de primalitate. Daca am timp in seara asta o sa-ti arat demonstratia.
Multumesc pentru lincul din Noutati.
Ma face sa inteleg ca ti-ai dat seama ca ma intereseza tot ce insemna numere.
Evident, o s-o analizez cu mare atentie.
Dar dupa cum ai vazut, cam am reputatia de a expune demonstratii care se dovedesc intr-un final a nu fi corecte.
Dar prin asta ar trebui sa intelegeti ca de fapt analizez foarte bine subiectul pentru care expun vreo demonstratie si pentru care ulterior ajung sa-i gasesc vreo greseala.
Ce sa-i faci ? Asta sunt.
Multumesc pentru linc.
Pentru moment pot doar sa spun ca o sa-l analizez cu atentie.
Daca e vreo concluzie importanta, va dati seama ca o sa v-o prezint si voua.
Nu ma intereseaza banii.
M-am convins si mi-am dat seama ca nu acesta este scopul meu.
Si mai degraba putem avea un succes mai mare prin colaborare, pentru ca degeaba ajung la o concluzie importanta, daca nu sunt totusi capabil sa o dezvolt mai departe.
Te tin la curent cu ce mai analizez.

1. Presiunea atmosferica apasa aproximativ cu 1 kg/ cm^2, adica cu o forta aproximativa de 1 daN ?!

2. Daca presiunea initiala in cilindri (la anumite motoare MAS) la aprindere e de 30 - 40 daN / cm^3, atunci am putea spune ca forta care apasa peretii din interiorul cilindrului e de aproximativ 30 - 40 daN ?!

3. Presiunea din cilindru e mai mare ca presiunea atmosferica aproximativ de 30 - 40 ori ?!

4. Fie avem un cilindru cu un anumit volum de gaz V, cu o anumita temperatura T si o anumita presiune P.

Cum calculam volumul, daca am lasa pistonul sa se deplaseze liber pinacind presiunea din cilindru devine aproape egala cu ceea atmosferica ?

5. Fie avem un cilindru cu un volum, o anumita temperatura (ridicata), insa presiunea e egala cu cea atmosferica.

Cum calculam presiunea, daca gazul va fi racit pina la temperatura atmosferica, volumul ramanind acelasi ?

meteor a scris:1. Presiunea atmosferica apasa aproximativ cu 1 kg/ cm^2, adica cu o forta aproximativa de 1 daN ?!

2. Daca presiunea initiala in cilindri (la anumite motoare MAS) la aprindere e  de 30 - 40 daN / cm^3, atunci am putea spune ca forta care apasa peretii din interiorul cilindrului e de aproximativ 30 - 40 daN ?!

3. Presiunea din cilindru e mai mare ca presiunea atmosferica aproximativ de 30 - 40 ori ?!

4. Fie avem un cilindru cu un anumit volum de gaz V, cu o anumita temperatura T si o anumita presiune P.

Cum calculam volumul, daca am lasa pistonul sa se deplaseze liber pinacind presiunea din cilindru devine aproape egala cu ceea atmosferica ?

5. Fie avem un cilindru cu un volum, o anumita temperatura (ridicata), insa presiunea e egala cu cea atmosferica.

Cum calculam presiunea, daca gazul va fi racit pina la temperatura atmosferica, volumul ramanind acelasi ?

Sa le luam pe rand:

1 Da Cu corectia 1kgf/cm^2
1kgf aprox 10N,kg este unitaea de masura a masei
1atm=10^5 N/m^2=10^5 N/m*m=10^5 N/100cm*100cm=10N/cm^2
10N este aprox greutatea unui corp de 1 kilogram si se foloseste si notatia 1kgf

2 ???Da??
Cu corectia ca nu este 30 - 40 daN / cm^3 ci este /cm^2
30 - 40 daN este forta care apasa pe cm^2 nu este forta totala.Daca vrei sa aflii forta totala care apasa pe piston sau pe orice element trebuie sa insumezi fortele

3 Da
30 - 40 daN / cm^2 este aproximativ 30-40 atmosfere

4-5 Trebuie sa-ti creezi un model (atat legat de gaz cat si de propr. cilindrului si pistonului) care sa aproximeze cat mai bine gazul real cat si sa tina seama de pierderile prin cilindru in conditiile date.
Pentru gazul ideal si pierderi zero problemele date de tine se pot simula simplu

Sper ca nu am gresit ceva !

Sa presupunem ca e gaz ideal, iar pierderile au o anumita valoare, adica mai concret spus fie ca pentru ca pistonul sa se deplaseze in cilindru, permament avem nevoie de o forta constanta f N.

La punctul 4. , (neglijind perderile) banui ca volumul ar creste proportional cu scaderea presiunii , adica e o functie cu panta -1, e functia -x+b ?!

Deoarece, din ec gaz ideal:
In cazul dat si n este constant, deci vom renota:

Intrucit si T in cazul dat este constant, mai renotam odata:

unde C este o anumita constanta pentru cazul nostru.
Concluzia ar fi aceea, caci ca sa scada presiunea de x ori, e nevoeie ca volumul sa creasca de x ori, deci volumul trebue marit de 30-40 ori, astfel incit presiuinea din cilindru sa fie apropiata de cea atmosferica, pina aici e misto ?!

meteor a scris:Sa presupunem ca e gaz ideal, iar pierderile au o anumita valoare, adica mai concret spus fie ca pentru ca pistonul sa se deplaseze in cilindru, permament avem nevoie de o forta constanta f N.

La punctul 4. , (neglijind perderile) banui ca volumul ar creste proportional cu scaderea presiunii , adica e o functie cu panta -1, e functia -x+b ?!

Deoarece, din ec gaz ideal:
In cazul dat si n este constant, deci vom renota:

Intrucit si T in cazul dat este constant, mai renotam odata:

unde C este o anumita constanta pentru cazul nostru.
Concluzia ar fi aceea, caci ca sa scada presiunea de x ori, e nevoeie ca volumul sa creasca de x ori, deci volumul trebue marit de 30-40 ori, astfel incit presiuinea din cilindru sa fie apropiata de cea atmosferica, pina aici e misto ?!

Ceva spui tu dar iar nu toate sunt corecte
1-intradevar este o pierdere de lucru macanic prin frecare dar importanta este si pierderea caldurii prin cilindru si piston
2-Daca T=const intradevar putem scrie
P=const/V sau PV=const
Tu prin rationamentul tau ai dedus legea transformarii izoterme PV=const sau sub o alta forma P1V1=P2V2 (legea Boile-Mariotte)
Eroare mare in schimb la relatia y=-ax+b nu vad de unde ai gandit-o asa cand se vede clar ca este y=c/x si nu este o dreapta.
Concluzia  finala este corecta (in cazul ideal)

Putin mai tirziu miam dat siama, ca e hiperbola.., si ceva imi spune ca mai este ceva pina la urma.. ramine de vazut daca bostanelul va macina si gasi ceva.  

Caci mai sunt pierderi, cel putin inca racirea (putina) in timpul extinderii, stiam.

Inseamna oare caci desenul https://cercetare.forumgratuit.ro/t446p120-noi-concepte-de-functionare-a-motoarelor#28330 este gresit ?!

Deci si concluziile cele privitoare la noile economii sunt gresite , si trebue refacute calcule ?!

Mda.. am dat-o in bara bine.. [cred ca si altii s-au prins urechile in smecheria asta mica]

meteor a scris:Inseamna oare caci desenul https://cercetare.forumgratuit.ro/t446p120-noi-concepte-de-functionare-a-motoarelor#28330 este gresit ?!

Deci si concluziile cele privitoare la noile economii sunt gresite , si trebue refacute calcule ?!

Mda.. am dat-o in bara bine.. [cred ca si altii s-au prins urechile in smecheria asta mica]

Desenul nu este gresit-nu ai spus nicaieri ca transformarea aceia care are panta -1 este o transformare izoterma (T=const)
Cel putin eu nu gasesc sa fi afirmat tu asa ceva
Este o transformare oarecare inventata de tine :)Cam ciudata dar teoretic posibila nu este nimic gresit

Sa vedem:
Daca consideri P=-aV+b inseamna ca din P=miuRT/V  miuRT trebuie sa fie egal cu aV^2+Vb astfel incat si prima relatie sa fie corecta.Asta inseamna ca in transformarea ta
T=(1/miuR)(aV^2+Vb) mai exact vei avea o dependenta patratica a temperaturii de volum.

Parca retin ca te-am mai intrebat undeva mai demult cum vei reusii sa obtii dependenta liniara intre P si V si ai explicat cu ceva greutati (teoretic este frumos si posibil de imaginat  dar practic nu imi este prea clar cum)

1. fie lasam maruntaele.

2. Ce se intimpla cu gazele neideale ?!

Cind te uiti la acestea cind se dilata, te gindesti ca parca asa si trebue sa fie.

Ce este oare in cazull celor neideale [cu chimia, termodinamica, etc. rau ma impac de tot cu asa stiinte], care este functia de dilatare (in cazull gazului ideal era: y=C/x) ?!

Este mai rentabil( calculul se face in modul urmator: se calculeaza integrala in limitele definite [Volum initial, volumul final] din cutarea functie de dilatare [sa admitem ca lucram numai cu prima faza]) de lucrat cu un gaz neideal, sau invers ?!

Unde se pierde/ chistiga energia ?! De ce asa se petrece ?! Interesant

Se constata experimental ca in intervalul de valori 0-25 atm si temperaturi undeva peste 300 garde Kelvin gazele (in speta aerul) are un comportament care se paote descrie f bine cu ajutorul modelului gazului ideal.
Odata cu cresterea presiunii si sau scaderea temperaturii valorile obtinute  din modelul gazului ideal se indeparteaza ca si valoare de datele experimentale.

O corectie (care la anumite limita devine un gaz ideal) este gazul Wan der Wals.
Daca Gazul ideal era descris de ecuatia de stare:

P*V=miu RT

si doar pentru T constant poti scrie ce ai scris tu adica: p=const/V

Gazul Wan der Wals este descris de o ecuatie de stare de forma:

(P-n^2a/V^2)*(V-nb)=miu RT

Observam ca numai partea stanga a ecuatiiei a suferit modificari (de fapt corectii)
Presiunea este inlocuita cu termenul P-n^2a/V^2 al doilea termen fiind o corectie introdusa datorita imperfectiunilor ciocnirilor moleculelor.
Volumul este inlocuit cu V-nb  al doilea termen fiind o corectie introdusa datorita volumului finit al moleculelor ( In cazul gazului ideal moleculele erau considerate punctiforme)

Acesti factori de corectie se pot pune in corelatie cu natura gazelor si o modelare pe o astfel de ecuatiie de stare mareste plaja de aplicabilitate a ecuatiilor.

si daca vrei poti sa si explicitezi P din ecatia Wan der Wals

Mai jos ai dat-o il lambada nu inteleg ce vrei sa zici  

1. Am vrut sa spun, caci daca in interalul Vinitial, Vfinal avem un gaz, ce descrie o anumita functie de dilatare (aceleasi conditii.. ca T ramina constant, etc), atunci desigur calculam lucru mecanic obtinut la dilatarea gazului.

Insa, cum ai si mai spus, nu toate gazele descriu o aceeasi functie de dilatare in acel interval.

Apare intrebarea, de ce la temperatura aceeasi in ambele cazuri, numar de molecule aceleasi in ambele cazuri, etc. un gaz la dilatare da mai mult lucru mecanic, insa altul mai putin, din ce cauza ?!

2. Din lene.., simplu se deduce caci functiile de dilatare a tuturor gazelor trebue sa fie asimtotice cu axa OX.
Ghici cum am gintit (daca o fi corect  )

meteor a scris:1. Am vrut sa spun, caci daca in interalul Vinitial, Vfinal avem un gaz, ce descrie o anumita functie de dilatare (aceleasi conditii.. ca T ramina constant, etc), atunci desigur calculam lucru mecanic obtinut la dilatarea gazului.

Insa, cum ai si mai spus, nu toate gazele descriu o aceeasi functie de dilatare in acel interval.

Apare intrebarea, de ce la temperatura aceeasi in ambele cazuri, numar de molecule aceleasi in ambele cazuri, etc. un gaz la dilatare da mai mult lucru mecanic, insa altul mai putin, din ce cauza ?!

2. Din lene.., simplu se deduce caci functiile de dilatare a tuturor gazelor trebue sa fie asimtotice cu axa OX.
Ghici cum am gintit (daca o fi corect  )

Un raspuns foarte simplist pentru una dintre cauze iti poate oferii o comparatie intre gazele monoatomice si poliatomoce
Cele poliatomice mai "consuma energie" si pentru rotatie nu toata energia cinetica a lor este energia cinetica de translatie cu care lovesc peretii vasului (sau al pistonului-ca de fapt acolo avem interes)
Este doar una dintre motive si sunt multe interactiuni de luat in calcul mai ales daca vrei un model de gaz cat mai apropiat de realitate

Pai nu este greu de observat asta
Doar trebuie sa  intinzi coarda la volume foarte mari
PV=miuRT
La un T finit si diferit de zero partea dreapta este o valoare finita
Produsul PV este constant normal ca daca V merge la infinit P sa tinda la zero oricare ar fi T  

1. Dar, de celelalte alte gaze neideale, functia de dilatare permament este asimptota cu OX sau nu  

2. Din cauza limitelor Planck, ceva se pare ca mai trebue de definit.

meteor a scris:1. Dar, de celelalte  alte gaze neideale, functia de dilatare permament  este asimptota cu OX sau nu  

2. Din cauza limitelor Planck, ceva se pare ca mai trebue de definit.

1-Nu exista gaze ideale si neideale sunt modele de gaz

2-Ma lamuriti si pe mine cu "limitele Planck" ?
Suna tare frumos deja m-am emotionat tot,ce dreeak o fi de le amintiti la orice subiect ?

Eu personal le pomenesc deseori, caci daca nu tii cont de ele poti sa gresesti, in plus imi este foarte interesant/ misterios ce este dupa acele ziduri.

Nu poti spre exemplu, sa micsorezi in continuu volumul, ca , ai limite.

La fel, chiar daca ai asimptota ce descrie functia de dilatare, nu poti sa dilati la infinit volumul.

etc.

Totate gazele, eu banui caci trebue sa descrie functia de dilatare, care sa fie asimptota cu axa OX.
Aceasta vine de la aceea, caci cum ai amintit cindva, nu exista presiuni negative.

Sa admitem ca am avea un gaz care la delatare nu descrie o asimtota cu paralela OX.
Aceasta ar insemna ca daca am delata continuu, odata ne vom duce pe si sub paralela, ceea ce nu poate fi.

Si vrei sa spuica exista un volum minim sa-i zicem volumul Planck ?
Sau exista o lungime sub care nu mai poti masura nici o distanta ?

FALS

PS
Este o mare confuzie amplificata de denumirea a doua marimi Timpul Planck si Distanta Planck ,marimi care sunt de fapt cu totul alceva.

Nu pricep ce vrei sa spui.

Dau un exemplu
Vreau sa masor o distanta de exemplu distanta intre doua colturi ale camerei.
Si o intrebare:
O pot masura cu 1 milion de zecimale exacte ? (in metri)
Sau sunt limitat de ceva anume? De ce sunt limitat daca sunt limitat ?

din eikipedia: " „Zidul Planck” reprezintă de fapt existența limitelor minime fizice ale obiectelor; una din barierele fizice este „quantumul de acțiune” sau așa-numita "Constantă a lui Planck" = 6,62 10–34 Joule secundă, care reprezintă cea mai mică dintre cantitățile de energie existente în lumea noastră fizică, adică limita divizibilității spectrale și, prin aceasta, limita extremă a oricărei divizibilități. "

[ce e drept mare lucru nu am inteles din astea spuse ] In al doilea rind, sunt cred, mai multe metode de masurare a acelei distante , eu prefer cea traditionala: Masurarea prin comparare.

Ideea consta in aceea ca trebue sa ai o rigla buna, si o vedere buna  .
Conditiile impuse de tine cer ca rigla sa fie gradata la fiecare metru, in asa fel incit fiecare metru sa fie divizata egal in 10^1.000.000 diviziuni !

In primul rind ai sa ajungi sa ai diviziuni mai mici ca atomul, acolo deja nu faci nimic teoretic si practic cu masurare, in al rind ajungi sa ai diviziuni si mai mici, care nu ai cum sa le vezi.
In alt rind vezi ce spune wikipedia: aproximativ 10^37 e limita divizbilitatii.

Sau sa masuram si altfel distanta aiai. Daca am fi in un mediu inertial, dindui un impul unui corp, masurind in cit timp ajunge in al doilea colt, ii aflam distanta.

Fizicile alea mai diochete determina altfel acea distanta, fata de ceilalti cu fizica traditionala, si ceva mai exat.

Insa si aici trebue sa ai niste masuratori foarte precise a impulsului, si a ciasului, dar si aici precis ca nu faci nimic la fel din cauza limitelor Planck.

Daca poate sa gaseste alte metode de masurare. Metoda cu rigla precis ca nimic nu faci.

meteor a scris:din eikipedia:  " „Zidul Planck” reprezintă de fapt existența limitelor minime fizice ale obiectelor; una din barierele fizice este „quantumul de acțiune” sau așa-numita "Constantă a lui Planck" = 6,62 10–34 Joule secundă, care reprezintă cea mai mică dintre cantitățile de energie existente în lumea noastră fizică, adică limita divizibilității spectrale și, prin aceasta, limita extremă a oricărei divizibilități. "

Meteoare nici nu ai cum sa intelegi ceva
Fraza este varza ! Ceva de genul hai sa vorbim discutii !!

Eroarea atinge cota maxima in acesta fraza:
"Constantă a lui Planck" = 6,62 10–34 Joule secundă, care reprezintă cea mai mică dintre cantitățile de energie existente în lumea noastră fizică"
Constanta lui Plank nu este o cantitate de energie poti sa vezi si din UM  )
Pornind de la aceasta ipoteza gresita normal ca poti sa obtii cantitati minime diferite de zero din orice marime fizica.

Principiul de incertitudune spune (in linii mari) ca produsul dintre impulsul si pozitia unei particule trebuia sa fie mai mare decat constanta lui plank/4pi.
Actiunea(produsul PX) este singura marime pentru care este demonstrata ca are un minim diferit de zero!!!
Din principiul de incertitudune poti sa observi ca impulsul poate tinde spre zero daca pozitia tinde la infinit si invers-important ca produsul lor sa nu fie mai mic decat h/4pi.
Acesta este si motivul pentru care te-am intrebat daca poti sa masori ceva cu o precizie de milioane de zecimale (din pacate am uita sa-ti spun ca nu ma intereseaza practic-ce este o absurditate ci doar daca este posibil teoretic) Deci in concluzie nu esti limitat de nimic teoretic poti avea masura unei distante cu cate zecimale exacte vrea sufletelul tau.
In concluzie spatiul si timpul nu au o structura granulara cum are actiunea.

Ai sa-mi spui bine bine dar eu am citit pe undeva ca Distanta Plank Timpul Plank,Masa Plank-sunt tot minime ale acestor marimi (distanta,timp,masa) ?
Pai nu sunt ! Sunt cu totul alceva
Exista teorii care au incercat sa demonstreze asa ceva dar s-au dovedit teorii inconsistente fizic.
Se mai pedaleaza si in ziua de azi ici colo pe acesta idee dar se pare deocamdata fara mare succes.Ideea in schimb a ramas bine infipta ca un mare "adevar fundamental" in literatura fizicantilor si nu a fizicienilor.Si vorba ta "suna si frumos"

Ce sunt atunci Distanta Plank Timpul Plank,Masa Plank ?
Cauta pe net cum sunt definite aceste marimi si cand revin din concediu continuam discutia.

Nimic nu e clar din ce ai spus.

Mezei Geza a scris:
Eroarea atinge cota maxima in acesta fraza:
"Constantă a lui Planck" = 6,62 10–34 Joule secundă, care reprezintă cea mai mică dintre cantitățile de energie existente în lumea noastră fizică"
Constanta lui Plank nu este o cantitate de energie poti sa vezi si din UM  )

Ce inseamna UM ?!

Mezei Geza a scris:
Principiul de incertitudune spune (in linii mari) ca produsul dintre impulsul si pozitia unei particule trebuia sa fie mai mare decat constanta lui plank/4pi.

O varianta de masurare este sa masori cu rigla, alta varianta este sa masori distanta cu viteza .
Cind masor cu rigla, ce treaba are principiul incertitudinii ?!
[quote="Mezei Geza"]
Actiunea(produsul PX) este singura marime pentru care este demonstrata ca are un minim diferit de zero!!!
Din principiul de incertitudune poti sa observi ca impulsul poate tinde spre zero daca pozitia tinde la infinit si invers-important ca produsul lor sa nu fie mai mic decat h/4pi.
Acesta este si motivul pentru care te-am intrebat daca poti sa masori ceva cu o precizie de milioane de zecimale (din pacate am uita sa-ti spun ca nu ma intereseaza practic-ce este o absurditate ci doar daca este posibil teoretic)
[ /quote]
Nu poate sa fie o teorie adevarata, insa practic inposibil de realizat.
Daca teoretic este ceva descris ca fiind corect (intradevar), atunci 100% trebue sa fie si realizabil.
E aiurea cind se spune: teoretic este adevarat, insa practic nu (nerealizabil). Aceasta doar una inseamna: teoria e gresit descrisa.

Mezei Geza a scris:
Deci in concluzie nu esti limitat de nimic teoretic poti avea masura unei distante cu cate zecimale exacte vrea sufletelul tau.

Nu te inteleg.
In concluzie spatiul si timpul nu au o structura granulara cum are actiunea.

Mezei Geza a scris:
Ai sa-mi spui bine bine dar eu am citit pe undeva ca Distanta Plank Timpul Plank,Masa Plank-sunt tot minime ale acestor marimi (distanta,timp,masa) ?
Pai nu sunt ! Sunt cu totul alceva
Exista teorii care au incercat sa demonstreze asa ceva dar s-au dovedit teorii inconsistente fizic.
Se mai pedaleaza si in ziua de azi ici colo pe acesta idee dar se pare deocamdata fara mare succes.Ideea in schimb a ramas bine infipta ca un mare "adevar fundamental" in literatura fizicantilor si nu a fizicienilor.Si vorba ta "suna si frumos"

Ce sunt atunci Distanta Plank Timpul Plank,Masa Plank ?
Cauta pe net cum sunt definite aceste marimi si cand revin din concediu continuam discutia.

Interesant, si nu am stiut de astea.

Daca esti la curent, eu permament ziceam: Le admit (marimile Planck) ca fiind adevarata teoria, insa nu studiat-o suficient ca sa o inteleg, asa ca sa spun e adevarat sau nu.

Nimic nu e clar din ce ai spus.

Mezei Geza a scris:
Eroarea atinge cota maxima in acesta fraza:
"Constantă a lui Planck" = 6,62 10–34 Joule secundă, care reprezintă cea mai mică dintre cantitățile de energie existente în lumea noastră fizică"
Constanta lui Plank nu este o cantitate de energie poti sa vezi si din UM  )

Ce inseamna UM ?!

Mezei Geza a scris:
Principiul de incertitudune spune (in linii mari) ca produsul dintre impulsul si pozitia unei particule trebuia sa fie mai mare decat constanta lui plank/4pi.

O varianta de masurare este sa masori cu rigla, alta varianta este sa masori distanta cu  viteza .
Cind masor cu rigla, ce treaba are principiul incertitudinii ?!

Mezei Geza a scris:
Actiunea(produsul PX) este singura marime pentru care este demonstrata ca are un minim diferit de zero!!!
Din principiul de incertitudune poti sa observi ca impulsul poate tinde spre zero daca pozitia tinde la infinit si invers-important ca produsul lor sa nu fie mai mic decat h/4pi.
Acesta este si motivul pentru care te-am intrebat daca poti sa masori ceva cu o precizie de milioane de zecimale (din pacate am uita sa-ti spun ca nu ma intereseaza practic-ce este o absurditate ci doar daca este posibil teoretic)
[ /quote]
Nu poate sa fie o teorie adevarata, insa practic inposibil de realizat.
Daca teoretic este ceva descris ca fiind corect (intradevar), atunci 100% trebue sa fie si realizabil.
E aiurea cind se spune: teoretic este adevarat, insa practic nu (nerealizabil). Aceasta doar una inseamna: teoria e gresit descrisa.

Mezei Geza a scris:
Deci in concluzie nu esti limitat de nimic teoretic poti avea masura unei distante cu cate zecimale exacte vrea sufletelul tau.
In concluzie spatiul si timpul nu au o structura granulara cum are actiunea.

Nu te inteleg.

Mezei Geza a scris:
Ai sa-mi spui bine bine dar eu am citit pe undeva ca Distanta Plank Timpul Plank,Masa Plank-sunt tot minime ale acestor marimi (distanta,timp,masa) ?
Pai nu sunt ! Sunt cu totul alceva
Exista teorii care au incercat sa demonstreze asa ceva dar s-au dovedit teorii inconsistente fizic.
Se mai pedaleaza si in ziua de azi ici colo pe acesta idee dar se pare deocamdata fara mare succes.Ideea in schimb a ramas bine infipta ca un mare "adevar fundamental" in literatura fizicantilor si nu a fizicienilor.Si vorba ta "suna si frumos"

Ce sunt atunci Distanta Plank Timpul Plank,Masa Plank ?
Cauta pe net cum sunt definite aceste marimi si cand revin din concediu continuam discutia.

Interesant, si nu am stiut de astea.

Daca esti la curent, eu permament ziceam: Le admit (marimile Planck) ca fiind adevarata teoria, insa nu studiat-o suficient ca sa o inteleg, asa ca sa spun e adevarat sau nu.