Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor. (secţiunea 1)

Rezumarea primului mesaj :

Cu acest topic incerc sa trezesc interesul unui licentiat cu pregatire deosebita
in mecanica teoretica ce ar citi aici, pentru o tema care consider ca poate
prezenta interes, daca este luata in serios.
Am sa arat foarte pe scurt despre ce este vorba si daca intereseaza pe
cineva, voi continua. Nu are nici o legatura cu teoriile elicoidale. Capitolul
care consider ca ar lipsi din mecanica teoretica, este apropiat de mecanica
punctului material, dar cu o directie care in prezent nu intereseaza, ba poate
il face chiar utopic. S-ar putea numi Mecanica fluxului omogen izotrop de
particule si actiunea acestuia asupra corpurilor. Nu discutam daca exista
undeva astfel de flux, identificarea sa in Univers sa se intrezareste deja.
Ce ar evidentia descoperirea acestuia, veti putea urmari in continuare.
Nu trebuie sa va mai spun ca am nevoie de ajutor din cauza nivelului meu
precar de cunostinte(mai bine zis amintiri) in domeniul enuntat.
Subiectul constituie continuarea unui topic de pe Scientia.ro, numit "Ar putea
fi gravitatia un fenomen mecanic?" care acolo a fost primit cu ostilitate.
Sper sa gasesc mai multa intelegere si rabdare aici, cat si sansa de a atrage
atentia unui binevoitor cu pregatirea necesara.

Gravitonul a scris:

Inca odata iti repet, daca acele efecte mentionate erau generate de o substanta alcatuita din barioni, sau din elemente chimice din tabelul lui Mendeleev, ea ar fi fost detectata electromagnetic pana acum.

OK ,ma bucur ca ai inteles la ce ma refer cand vorbesc de distanta de echilibru...
Daca ai gaze inerte sau gaze rare:
Heliu
Neon
Argon
Kripton
Xenon
acelea sunt incolore ... In plus ar putea fi gaze racite si de densitate scazuta .

Cam cum crezi ca sunt detectati norii de gaz din Univers ?
Iti spun eu sunt detectate acele gaze care emit radiatii electromagnetice .
Pentru acest lucru ele trebuie sa aiba temperaturi de milioane de grade celsius ...
Numai asa au emis acele raze X detectate de Chandra X-Ray .
Un gaz racit si de densitate scazuta cam ce radiatie poate sa emita ?
In cel mai fericit caz daca sunt in combinatii cu praful cosmic norii de gaz reflecta lumina care vine de la galaxii.

Norul de gaz care inconjura galaxia Calea Lactee si alte 2 galaxii mai mici are un diametru de sute de ani lumina .
Iti dai seama ce masa formidabila are ?
Nu a fost depistat pana cand nu s-a construit Chandra X-Ray.
Si acest lucru s-a intamplat pentru ca are temperatura de 1 sau 2 milioane de grade C spun specialistii .
Dar in cazul gazelor racite si incolore de cateva sute de grade Kelvin si daca mai este si disipat crezi ca ar mai fi detectat ?

Ceea ce ai incercat sa exprimi cand ai adus vorba de distanta de echilibru este corect, dar ai reusit sa formulezi intr-un fel complet gresit. Sper ca ai inteles asta. Mai mult, daca mecanismul care generaza forta de atractie este de tip FOIP (doar sa ne imaginam asta), acest lucru nu este incompatibil cu experimentul Cavendish.

Acum, ceea ce spui tu ca e "materia intunecata" ar putea sa aiba origine barionica. S-a studiat si posibilitatea asta, si s-a ajuns la concluzia ca daca exista si materie intunecata barionica, ea este mult mai putina decat materia intunecata nebarionica. Un rezumat gasesti aici

en.wikipedia.org/wiki/Baryonic_dark_matter

La referinte ai trecute si doua articole de specialitate.

Gravitonul a scris:Ceea ce ai incercat sa exprimi cand ai adus vorba de distanta de echilibru este corect, dar ai reusit sa formulezi intr-un fel complet gresit. Sper ca ai inteles asta. Mai mult, daca mecanismul care generaza forta de atractie este de tip FOIP (doar sa ne imaginam asta), acest lucru nu este incompatibil cu experimentul Cavendish.

Nu, tu ai inteles gresit !
Insa acum chiar ma faci curios , cum devine FOIP-ul compatibil cu experimentul Cavendish ?
Daca ai 2 bile de o anumita masa  legate in consola de un fir  se torsioneaza firul asa din senin ?  

Tu ai scris asta.

Ti-am mai scris ,,Push gravity" a pierdut de la inceput terenul, pentru ca aceasta teorie aplicata
ar face ca planetele sa se prabuseasca in Soare ori ele stau bine merci la distanta de 1/R^2 .

E complet gresit, din orice punct de vedere. 1/R^2 nu e o distanta, planetele nu stau bine merci la distante fixe fata de Soare oricum, si cel mai important, forta de gravitatie a lui Newton poate fi generata pe baza unui mecanism FOIP. Adica ceea ce pare sa fie o forta de atractie invers proportionala cu patratul distantei rezulta de fapt din coliziunile dintre FOIP si materie. Intr-un experiment de tip Cavendish, sferele mici s-ar apropia de sferele mari si pozitia de echilibru data de torsiunea din fir ar fi aceeasi, indiferent daca mecanismul din spatele gravitatiei este de tip FOIP sau nu.

FOIP pare sa aiba alte defecte, dar forta pe care o genereaza este corecta.

CAdi, gravitonule, asds, inainte ca disputele acestea la nivel
inalt sa va determine sa abandonati topicul, incercati sa dati
un raspuns pertinent intrebarii pe care am mai adus-o aici si
care vad ca este ignorata:

virgil_48 a scris:
Daca ai considera o traiectorie rectilinie, care dintr-un anumit
moment devine curba, ai observa ca  acest lucru se face producand
lucru mecanic. Considerând evolutia in pasi, pentru un pas inainte
facut prin inertie, este nevoie de sa zicem, 1 : 10 de pas in laterala,
pentru care apare lucru mecanic. La fiecare pas al parcurgerii
unei orbite se produce lucru mecanic pe care teoria campului nu
il recunoaste, fiindca nu-i convine.

Am redus citatul ca sa intelegeti bine la ce ma refer.
Si pe scientia.ro am postat aceasta intrebare si tot evitata a fost.
Cred ca daca ar fi fost o "naivitate" a mea, s-ar fi grabit cineva
sa-mi raspunda ironic. Incep sa cred ca este vorba despre vreo
"boala rusinoasa" a teoriei campurilor, dar daca gresesc, nu va
sfiiti sa-mi spuneti. Insa cum am mai zis, nu veniti cu argumente
din teoria campurilor, fiindca este un conflict de interese.
Nu consider ca ar fi vreo rusine pentru cel ce ar spune ca nu are
o explicatie in loc sa se faca a nu observa.

Gravitonul a scris:Tu ai scris asta.

Ti-am mai scris ,,Push gravity" a pierdut de la inceput terenul, pentru ca aceasta teorie aplicata
ar face ca planetele sa se prabuseasca in Soare ori ele stau bine merci la distanta de 1/R^2 .

E complet gresit, din orice punct de vedere. 1/R^2 nu e o distanta, planetele nu stau bine merci la distante fixe fata de Soare oricum, si cel mai important, forta de gravitatie a lui Newton poate fi generata pe baza unui mecanism FOIP. Adica ceea ce pare sa fie o forta de atractie invers proportionala cu patratul distantei rezulta de fapt din coliziunile dintre FOIP si materie. Intr-un experiment de tip Cavendish, sferele mici s-ar apropia de sferele mari si pozitia de echilibru data de torsiunea din fir ar fi aceeasi, indiferent daca mecanismul din spatele gravitatiei este de tip FOIP sau nu.

FOIP pare sa aiba alte defecte, dar forta pe care o genereaza este corecta.

M-ai inebunit si am sa-ti fac un calcul simplu ca sa vezi ca nu-i gresit :

Aplicam legea lui Newton pentru a calcula distanta dintre Soare si Pamant !
       
F=K*m*M/R^2,(N)
unde m este masa Pământului de 5,97*10^24 kg, masa Soarelui MS este de circa 2*10^30 kg,
F=3,52*10^22 N forta de atractie a Soarelui (o gasesti in manualele de astronomie )
iar k= 6.67 *10^-11 N este  constanta atractiei universale .
Rezulta R^2 =[( 6.67 *10^-11 )x( 5,97*10^24)x(2*10^30 kg) ] : [3,52*10^22 ] = 2.26 *10 ^22 de unde
extragi radacina patrata si rezulta R=~ 150 * 10 ^ 11 m  = ~ 150 de milioane de Km  distanta Pamant -Soare determinata
cu formula lui Newton .

Esti satisfacut acum ?

Partea II-a . Experimentul Cavendish nu se mai face cu alte doua mase (adica 4 mase in total)!
Ar trebui ca firul sa se rasuceasca numai cu cele doua mase atarnate de el  datorita diferentei de densitate din spatiu vid ...

Ţi-am mai răspuns odată: o forţă capabilă să producă deplasarea pe o orbită este o forţă centrală care acţionează tot timpul asupra corpului.
În cazul descris de tine "Considerând evolutia in pasi, pentru un pas inainte facut prin inertie, este nevoie de sa zicem, 1 : 10 de pas in laterala, pentru care apare lucru mecanic."  forţa nu este centrală ci este o forţă oarecare care apare intermitent şi determină schimbări al traiectoriei pas cu pas. Doar în acest sens schimbarea direcţiei de deplasare se face cu consum de energie (lucrul mecanic produs de forţa care acţionează intermitent). Dar în al doilea caz mişcarea  nu va fi circulară deoarece nu avem o forţă centrală care acţionează continuu.

CAdi, scrii numai prostii. Pe un rand scrii faptul ca

F=K*m*M/R^2,(N)

apoi scrii ca

F=3,52*10^22 N

Sa inteleg de aici ca mai intai forta este invers proportionala cu patratul distantei, si apoi ca este constanta, cu valoarea de mai sus? La fiecare distanta fata de Soare, Pamantul simte o forta invers proportionala cu patratul respectivei distante. Deci la fiecare distanta, forta are o valoare diferita. Forta aia accelereaza Pamantul inspre Soare, deci el nu sta pe loc. Daca nu ar avea moment cinetic, ar cadea direct pe Soare, dar datorita faptului ca momentul sau cinetic este nenul, si energia sa totala este negativa, Pamantul este prins pe o orbita stabila in jurul Soarelui care este eliptica. Daca am retinut bine diagrama pe care ti-am aratat-o anterior, la periheliu distanta Pamant-Soare este de 147 milioane de km, iar la afeliu de 152 milioane de km. E o diferenta de cam 4% intre ele. E mica, dar nenula.

Exista o singura configuratie de energie si moment cinetic la care orbita ar fi circulara, am explicat toate astea cu lux de amanunte si cu un aparat matematic ce poate fi inteles de un elev bun de clasa a XII-a, in topicul dedicat miscarii in camp central, dar se vede ca am explicat degeaba.

In experimentul Cavendish, daca tai firul s-a dus ***** tot echilibru, sferele mici se vor ciocni de sferele mari. N-are nici o legatura chestia asta (care e corecta) cu prostia de mai sus pe care o tot repeti.

@virgil_48

Promit sa revin si la discutia cu tine. Daca tot a lasat Abel linkul spre celalalt forum, sa stii ca putem discuta si acolo. Nu trebuie sa-ti faci temeri in privinta bruiajelor sau a ironiilor, administratorul de acolo nu va permite asa ceva. Altfel, putem continua foarte bine si aici, dar probabil ca vor tot fi astfel de evenimente.

@virgil_48

Pana una alta, iti recomand sa studiezi miscarea in camp central, fie aici, fie pe celalat forum. Am tratat problema la un nivel accesibil unui elev la sfarsitul liceului, dar unde nu intelegi imi atragi atentia si reiau. Asa o sa intelegi de ce anume e consistenta viziunea lui Newton. Intre timp, eu ma chinui sa deduc asemeni lui Feynman, legea gravitatiei din FOIP. Cred ca stiu cum a procedat el, si incerc sa o obtin si eu. Apoi, mai vedem.

asds a scris:Ţi-am mai răspuns odată: o forţă capabilă să producă deplasarea pe o orbită este o forţă centrală care acţionează tot timpul asupra corpului.

asds, tu m-ai lamurit, nu stii raspunsul si cauti sa-l ocolesti.
Desfasurarea in pasi, pentru intelegerea fenomenului, o poti
intalni si in analiza matematica, este numai o simulare mentala.
Ideea prezentata,  se mentine si in cazul unei orbite, iar
forta ce se manifesta permanent este forta centripeta, care
actioneaza continuu.  Mai incerci?

P.S. Nu pot sa cred ca teoria campurilor este deficitara in asa
hal, dar caut pe cineva cu un raspuns serios, pentru care am
insistat. Ar insemna ca push gravity este un model de coerenta
fata de atractia gravitationala.

Gravitonul a scris:CAdi, scrii numai prostii. Pe un rand scrii faptul ca

F=K*m*M/R^2,(N)

apoi scrii ca

F=3,52*10^22 N

Sa inteleg de aici ca mai intai forta este invers proportionala cu patratul distantei, si apoi ca este constanta, cu valoarea de mai sus? La fiecare distanta fata de Soare, Pamantul simte o forta invers proportionala cu patratul respectivei distante. Deci la fiecare distanta, forta are o valoare diferita. Forta aia accelereaza Pamantul inspre Soare, deci el nu sta pe loc. Daca nu ar avea moment cinetic, ar cadea direct pe Soare, dar datorita faptului ca momentul sau cinetic este nenul, si energia sa totala este negativa, Pamantul este prins pe o orbita stabila in jurul Soarelui care este eliptica. Daca am retinut bine diagrama pe care ti-am aratat-o anterior, la periheliu distanta Pamant-Soare este de 147 milioane de km, iar la afeliu de 152 milioane de km. E o diferenta de cam 4% intre ele. E mica, dar nenula.

Exista o singura configuratie de energie si moment cinetic la care orbita ar fi circulara, am explicat toate astea cu lux de amanunte si cu un aparat matematic ce poate fi inteles de un elev bun de clasa a XII-a, in topicul dedicat miscarii in camp central, dar se vede ca am explicat degeaba.

In experimentul Cavendish, daca tai firul s-a dus ***** tot echilibru, sferele mici se vor ciocni de sferele mari. N-are nici o legatura chestia asta (care e corecta) cu prostia de mai sus pe care o tot repeti.

@Graviton ,scrii numiai prostii ti-am dat exemple ca la clasa II-a ,
daca nici pe acestea nu le intelegi baiatule nu mai am ce sa-ti fac !
Arata-mi unde am scris ca forta de atractie este o constanta !
Ea difera de la planeta la planeta dar nu are rost sa mai stau la discutii
cu tine ca nu intelegi nimic ,insa eu acum inteleg de ce ai plecat pe alt forum ...   
In acest caz nu stiu ce mai ai de spus lui Virgil_48 ca vad ca nici daca i
ti dau mura in gura si tot nu pricepi.
Iar daca Newton si Cavendish pentru tine sunt niste prostii pe mine
m-ai lamurit de ce esti in stare, iar tu in afara de a jigni interlocuitorii
care iti arata unde gresesti in logica, nu ai alte postari interesante doar
incerci sa ne ametesti cu formule copiate din nu stiu ce site-uri.
Pacat ca nu stii sa le interpretezi...   

@Virgil_48

Iată un desen (făcut cam la repezeală, dar sper că se înţelege) cu diferenţa de acţiune dintre o forţă externă şi o forţă centrală.

img607.imageshack.us/img607/6484/fk63.jpg
(pune înaintea linkuluil h t t p :// - fără spaţii)

Observă cum acţionează forţa în cele două cazuri.
E clar că în primul caz, sub acţiunea forţei exterioare, corpul va ajunge să se deplaseze în final pe direcţia forţei aplicate. În acest caz lucrul mecanic necesar pentru deplasarea între 2 puncte a şi b este:

Pentru cazul al doilea, respectiv mişcarea sub acţiunea unei forţe centrale, lucrul mecanic este dat de relaţia  pe care am mai scris-o:

@CAdi

 

Pot sa-ti indic materialul bibliografic pe baza caruia am scris topicul dedicat miscarii in camp central. Sunt tratate foarte bune de mecanica, din pacate nu dau asa multe detalii intre calcule cum am dat eu, ca ar fi devenit prea groase. Daca ai dovezi insa ca sunt un plagiator, te rog sa le faci publice.   

Ceea ce scriu eu in mesaje este una, ceea ce percepe mintea ta este cu totul altceva. Nu suporti sa ti se arate ca gresesti inadmisibil la fiecare pas, asa ca o dai tot timpul cotita si ataci interlocutorul sau divaghezi de la subiect. Nu-i frumos   .

Din pacate pentru tine, nu te las, caci dupa cum ti-am spus deja, nu esti la fel de ratacit precum WoodyCAD. Deci, sa revenim.

Tu singur ai scris ca

F=3,52*10^22 N forta de atractie a Soarelui

Deci forta de atractie dintre Soare si un alt corp ceresc (n-ai specificat care), calculata in newtoni, are valoarea de mai sus.

Pai bine, domnule, dar daca modulul fortei este, tot de tine scris,

F=K*m*M/R^2,(N)

, din capul tau nu sar scantei si nu ti se bulbuca ochii cand realizezi fractura logica dintre cele doua rezultate? Undeva, ai gresit grav de tot. Ia calculeaza forta acel_corp_ceresc-Soare la distanta R1, si apoi la distanta R2, si vezi, daca le faci raportul, cat iese? Da 1, adica fortele sunt egale? Dar daca la distanta R, asupra acelui_corp_ceresc actioneaza o forta care este orientata inspre Soare, in ce directie e accelerat corpul_ceresc? Si ca tot ai pomenit, de ce difera forta dintre Soare si un corp ceresc, de la corp_ceresc la corp_ceresc? Poti sa consulti si topicul meu pentru raspunsuri. Hai ca dai examen zilele astea.  

youtube.com/watch?v=_3uQqrrBcrQ

Animatii facute pentru miscarile planetare, pe baza modelului propus de Newton, care este in acord cu observatiile empirice ale lui Kepler. Am incercat sa explic fizica din spatele animatiilor, dar e limpede ca (cel putin pentru unii) am explicat degeaba. Ramane rugaminte la seriful CAdi sa explice diferenta dintre miscarea circulara si cea eliptica, le vede in film pe amandoua   .

Eu mai degrabă cred că ai explicat ceea ce ştiau deja, deşi ei credeau că vei explica ceea ce nu ştiu. Şi acesta este motivul pentru care nu au reacţionat aşa cum te-ai aştepta. Poate ar fi bine să te gândeşti la asta.

Daca o sa citesti topicul dedicat miscarii in camp central, si apoi te vei uita prin comentariile lui CAdi, vei vedea ca nu e cazul   .

Insa acum chiar ma faci curios , cum devine FOIP-ul compatibil cu experimentul Cavendish ?
Daca ai 2 bile de o anumita masa legate in consola de un fir se torsioneaza firul asa din senin ?

Acum am vazut si intrebarea asta. Daca ai doua bile conectate printr-o tija, care la randul ei este suspendata de un fir, evident ca nu apare nici o torsiune. FOIP-ul le va impinge direct una spre cealalta, si vor fi blocate de tija. In experimentul Cavendish, datorita FOIP-ului sferele mici vor fi impinse spre sferele mari, si miscarea produce torsionarea firului, conducand intr-un final la aceeasi stare de echilibru.

Problemele cu FOIP ar fi disiparea si ecranarea gravitationala cand ai mai mult de 2 corpuri in interactie. Sunt probleme serioase, pentru care teoria cade daca nu pot fi eliminate, dar in prima instanta, ea reproduce corect forta invers proportionala cu patratul distantei.

asds a scris:@Virgil_48
Pentru cazul al doilea, respectiv mişcarea sub acţiunea unei forţe centrale, lucrul mecanic este dat de relaţia  pe care am mai scris-o:

Si ce vrei sa zici, ca integrala aceasta nu se poate calcula numai
pentru 1/4 sau 1/2 din lungimea orbitei? Tot zero ar fi rezultatul?

@virgil_48

Inca o data, te incurajez sa studiezi topicul numit "Miscarea in camp central", deoarece acolo am explicat cu lux de amanunte toate aceste lucruri.

Acum, intr-un camp conservativ, cum este campul gravitational, lucrul mecanic efectuat la deplasarea unei particule intre punctul A si B nu este nul, dar valoarea lui este independenta de drum. Cand faci drumul inapoi de la B la A, idiferent de traseul urmat, obtii acelasi lucru mecanic dar cu semn schimbat. De aceea, pe un traseu inchis intre doua puncte, lucrul mecanic efectuat este nul, si in consecinta energia totala se conserva.

Am explicat asta extrem de minutios in topicul mentionat, si sunt foarte dispus sa revin la explicatii, dar vreau sa vad putina bunavointa si din partea celor cu care discut. Adreseaza-mi punctual intrebari legate de aspectele discutate in acel topic. Poti ridica intrebarile chiar acolo, pur si simplu citeaza propozitia pe care nu o intelegi si trage semnalul de alarma.

Simbolul înseamnă integrală închisă.
Dacă vrei să calculezi lucrul mecanic pentru o secvenţă a mişcării circulare, de exemplu de la la notezi cu



Desigur că pentru secvenţe ale mişcării circulare lucrul mecanic va fi diferit de zero. Dar în acest caz nu mai ai o orbită închisă, ci pur şi simplu, atunci când forţa centrală îşi încetează acţiunea corpul îşi va continua mişcarea rectilinie. Exact ca arunci când roteşti mâna să arunci o piatră.

Gravitonul a scris:@CAdi

 

Pot sa-ti indic materialul bibliografic pe baza caruia am scris topicul dedicat miscarii in camp central. Sunt tratate foarte bune de mecanica, din pacate nu dau asa multe detalii intre calcule cum am dat eu, ca ar fi devenit prea groase. Daca ai dovezi insa ca sunt un plagiator, te rog sa le faci publice.   



Din pacate pentru tine, nu te las, caci dupa cum ti-am spus deja, nu esti la fel de ratacit precum WoodyCAD. Deci, sa revenim.

Tu singur ai scris ca

F=3,52*10^22 N forta de atractie a Soarelui

Deci forta de atractie dintre Soare si un alt corp ceresc (n-ai specificat care), calculata in newtoni, are valoarea de mai sus.

Pai bine, domnule, dar daca modulul fortei este, tot de tine scris,

F=K*m*M/R^2,(N)

, din capul tau nu sar scantei si nu ti se bulbuca ochii cand realizezi fractura logica dintre cele doua rezultate? Undeva, ai gresit grav de tot. Ia calculeaza forta acel_corp_ceresc-Soare la distanta R1, si apoi la distanta R2, si vezi, daca le faci raportul, cat iese? Da 1, adica fortele sunt egale? Dar daca la distanta R, asupra acelui_corp_ceresc actioneaza o forta care este orientata inspre Soare, in ce directie e accelerat corpul_ceresc? Si ca tot ai pomenit, de ce difera forta dintre Soare si un corp ceresc, de la corp_ceresc la corp_ceresc? Poti sa consulti si topicul meu pentru raspunsuri. Hai ca dai examen zilele astea.  

Fiule dar chiar nu stii sa interpretezi nimic din ceea ce iti scriu  !!!
Ti-am dat 2 exemple si la amandoua ai dat gres sau incerci sa induci
interlocutorii care ne citesc in eroare ?
Ti-am dat ca exemplu forta de atractie a Soarelui la Distanta de
~ 150 de milioane de Km ,unde pamantul se invarte pe orbita in jurul
Soarelui cand se aplica legea lui Newton

F=K*m*M/R^2,(N)

 nu o mai intoarce sau chiar nu intelegi ?
I-ai aburit pe toti si incerci sa o intorci ca la Ploiesti cand eu de fapt
am afirmat ca se respecta legea lui Newton si nu FOIP-ul caci altfel planetele
s-ar prabusi in Soare datorita diferentei de forte dintre exterior si interior .
Bineinteles ca forta de atractie ]F=3,52*10^22 N forta de atractie a Soarelui nu este o
constanta sau tu doar atat ai priceput din postarea mea ?
Tu vrei sa -mi atribui mie ceea ce nu intelegi tu?   
Bineinteles ca la distanta de R/2 sa zicem, forta de atractie a Soarelui
asupra Pamantului creste ca doar este invers proportional cu distanta  .
(Daca distanta scade forta de atractie creste)
Fiule esti sigur ca tu ai scris ,,Miscarea in Camp Central "' ca dupa
postarile tale eronate nu s-ar zice ?
Si daca tot esti asa de ,,in verva "' ia explica ce se intampla cu Pamantul  
daca distanta dintre Pamant si Soare scade la jumatate ,sa zicem 75 de
milioane de Km ?
Ti-am dat exemplu cu Cavendish si ai vazut ca firul se torsioneaza pana
la distanta r dintre bile .
Nu intelegi fiule ca aceasta este distanta de echilibru ?
Ce se intampla daca bilele mari se apropie mai mult de bilele mici ?

@CAdi

Mai baiatule, in miscarea planetara nu exista nici un fir de torsiune care sa se opuna atractiei gravitationale. In experimentul lui Cavendish gasesti o pozitie de echilibru a instalatiei cand torsiunea din fir anuleaza forta de atractie.

Tu inca nu intelegi ce prostie ai putut sa scrii aici:

M-ai inebunit si am sa-ti fac un calcul simplu ca sa vezi ca nu-i gresit :

Aplicam legea lui Newton pentru a calcula distanta dintre Soare si Pamant !

F=K*m*M/R^2,(N)
unde m este masa Pământului de 5,97*10^24 kg, masa Soarelui MS este de circa 2*10^30 kg,
F=3,52*10^22 N forta de atractie a Soarelui (o gasesti in manualele de astronomie )
iar k= 6.67 *10^-11 N este constanta atractiei universale .
Rezulta R^2 =[( 6.67 *10^-11 )x( 5,97*10^24)x(2*10^30 kg) ] : [3,52*10^22 ] = 2.26 *10 ^22 de unde
extragi radacina patrata si rezulta R=~ 150 * 10 ^ 11 m = ~ 150 de milioane de Km distanta Pamant -Soare determinata
cu formula lui Newton .

Iti explic eu ce ai facut. Ai luat forta dintre doua corpuri (Pamant si Soare) calculata la distanta x. Ai introdus-o in legea lui Newton si ai rezolvat ecuatia pentru aceeasi distanta x. Esti un geniu mai mare chiar ca Eminescu, tu esti adevaratul Templu National. O sa te rog sa nu mai comentezi privitor la materialul pe care l-am postat la "miscarea in camp central" pana nu il si citesti.

Acum, ai pus intrebarea

Si daca tot esti asa de ,,in verva "' i-a explica ce se intampla cu Pamantul
daca distanta dintre Pamant si Soare scade la jumatate ,sa zicem 75 de
milioane de Km ?

Am explicat deja ce se intampla tocmai pe topicul mentionat. In functie de energia si momentul cinetic al Pamantului, ai urmatoarele posibilitati:

1. Daca momentul cinetic al Pamantului este nul si energia lui totala este negativa, cade pe Soare. Daca are energie pozitiva, scapa din campul gravitational al Soarelui pe o dreapta. Daca are energie nula, ajunge pana la infinit si apoi cade pe Soare.

2. Daca are moment cinetic nenul si energie pozitiva, scapa din campul gravitational al Soarelui pe o hiperbola.

3. Daca are moment cinetic nenul si energie nula, scapa din campul gravitational al Soarelui pe o parabola.

4. Daca are moment cinetic nenul si energie negativa, orbiteaza in jurul Soarelui pe o elipsa.

5. Daca are moment cinetic nenul si energia minima posibila (am explicat cum se calculeaza in functie de momentul cinetic pe topicul dedicat), orbiteaza pe un cerc.

Nu conteaza daca distanta e de 75 de milioane de km sau de 150 de milioane de km, importante sunt numai valorile energiei si momentului cinetic.

Gravitonul a scris:@virgil_48
Inca o data, te incurajez sa studiezi topicul numit "Miscarea in camp central", deoarece acolo am explicat cu lux de amanunte toate aceste lucruri.

Voi incerca sa inteleg ceva de pe topicul indicat de tine daca
imi spui in ce sectiune este. Numele lor nu sunt scrise.
Deocamdata toata afacerea o socotesc demna de topicul
acela despre cum poate cunoasterea sa deformeze logica.
De fapt pentru asta l-am inaugurat! Ce ghidusie au facut
ca sa pretinda ca dupa ce este deformata(impinsa in lateral)
o traiectorie pana corpul se intoarce de unde a plecat, nu
s-a efectuat nici un lucru mecanic! Mi se pare de milioane.
Vreau sa vad ce ai scris acolo si daca ai folosit in sustinerea
teoriei campurilor chiar afirmatiile ei.
Am sa revin pentru ca sa clarificam obiectiunile acelea fata de
push gravity, pe care le consideri serioase.

@virgil_48

Topicul acela il gasesti pe acest forum, la sectiunea de mecanica

cercetare.forumgratuit.ro/f33-mecanica

sau pe forumul celalalt (unde va si fi finalizat) la sectiunea de mecanica si termodinamica

cunoastere.wikiforum.ro/f4-mecanica-si-termodinamica

Imi este mai usor sa discut cu tine pe baza materialului, deoarece pot intelege exact unde apare nelamurirea ta, si ma pot gandi la o alta formulare a explicatiei care sa te ajute sa intelegi ideea si sa te poti hotari daca este corecta sau nu. Chiar sunt curios sa vad daca vei considera ca am trecut acolo "explicatii disperate". E si putina matematica, dar am facut-o aproape pas cu pas, si in nici un caz nu depaseste nivelul de intelegere al unui licean bun. Pot reveni asupra ei si relua socotelile si mai amanuntit, daca este nevoie. Evident ca nu este realizarea mea originala, este compusa in cea mai mare parte din tratate de mecanica, dar am simplificat sau am subliniat pasii intermediari, tocmai ca sa poata fi mai usor de urmarit si inteles.

asds a scris:
Desigur că pentru secvenţe ale mişcării circulare lucrul mecanic va fi diferit de zero. Dar în acest caz nu mai ai o orbită închisă, ci pur şi simplu, atunci când forţa centrală îşi încetează acţiunea corpul îşi va continua mişcarea rectilinie. Exact ca arunci când roteşti mâna să arunci o piatră.

Si atunci dece nu pot sa impart orbita in 10, 4, 2 sectiuni si
sa calculez lucrul mecanic pe bucati? Din cate imi amintesc
lucrul mecanic este o marime scalara.

@virgil_48

Asa se face de fapt, si in acea integrala. Se calculeaza lucrul mecanic bucatica cu bucatica, pe portiuni infinitezimale si dupa ce se aduna tot, rezultatul final este 0.

Schitez o demonstratie, o detaliez in functie de nevoie.

Lucrul mecanic efectuat de o forta pe un drum oarecare intre doua puncte A si B este:



In cazul nostru, forta gravitationala este orientata radial, si derivabila din gradientul unui potential scalar V:



Astfel, produsul scalar din integrala de mai sus se reduce la



deci lucrul mecanic se reduce la , adica tocmai diferenta de potential dintre punctele A si B. Daca cele doua puncte coincid, L=0. Am explicat asta si pe topicul mentionat mai devreme. Daca ai probleme in a intelege vreunul dintre pasi, atrage-mi atentia, caci am trecut numai o schita aici.

Scris de Gravitonul la data de Vin 31 Ian 2014, 16:25

@virgil_48

Asa se face de fapt, si in acea integrala. Se calculeaza lucrul mecanic bucatica cu bucatica, pe portiuni infinitezimale si dupa ce se aduna tot, rezultatul final este 0.1. Daca momentul cinetic al Pamantului este nul si energia lui totala este negativa, cade pe Soare. Daca are energie pozitiva, scapa din campul gravitational al Soarelui pe o dreapta. Daca are energie nula, ajunge pana la infinit si apoi cade pe Soare.

2. Daca are moment cinetic nenul si energie pozitiva, scapa din campul gravitational al Soarelui pe o hiperbola.

3. Daca are moment cinetic nenul si energie nula, scapa din campul gravitational al Soarelui pe o parabola.

4. Daca are moment cinetic nenul si energie negativa, orbiteaza in jurul Soarelui pe o elipsa.

5. Daca are moment cinetic nenul si energia minima posibila (am explicat cum se calculeaza in functie de momentul cinetic pe topicul dedicat), orbiteaza pe un cerc.

Nu conteaza daca distanta e de 75 de milioane de km sau de 150 de milioane de km, importante sunt numai valorile energiei si momentului cinetic.

ATI AUZIT DE FENOMEN? DAR DE SENS?
MARE TAMPENIE SCRIETI!

Gravitonul a scris:@virgil_48

Asa se face de fapt, si in acea integrala. Se calculeaza lucrul mecanic bucatica cu bucatica, pe portiuni infinitezimale si dupa ce se aduna tot, rezultatul final este 0.

Asta chiar ca ma uimeste! Cum poti sa aduni niste numere
care reprezinta cantitati(de acelasi semn) si sa obtii zero?

@virgil_48

Cine a zis ca au acelasi semn? Lucrul mecanic efectuat de o forta centrala pe un drum oarecare este egal cu diferenta de potential dintre capetele drumului, dupa cum ti-am aratat mai sus. Daca cele doua capete sunt la acelasi potential (ca in cazul in care coincid) rezultatul este nul. Elementul de lucru mecanic are expresia si semnul lui depinde de cum este proiectata forta pe fiecare element de lungime. Stii ca produsul scalar a doi vectori poate fi si negativ, nu? Daca am vectorii si , atunci , unde a si b sunt modulul fiecarui vector, iar theta este unghiul dintre ei. Daca unghiul este obtuz, produsul scalar este negativ.

Forta este un vector, elementul de lungime pe care calculez lucrul mecanic este vector, iar produsul lor scalar imi da lucrul mecanic efectuat de forta pe acea portiune de drum. El poate fi in consecinta pozitiv sau negativ. Caut o poza pe Internet care sa arate ce vreau sa-ti zic.

Evident, in elementul de lungime trebuia scris dl, nu sl, e o greseala din partea mea.

Am gasit poza

hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/electric/imgele/ewor8.gif

Acolo ai un camp electrostatic, aproape identic din punct de vedere functional cu unul newtonian. Campul este orientat radial in fiecare punct, iar cand calculezi lucrul mecanic pe drumul desenat, fiecare element de lungime al drumului este tangent la drum in acel punct. Dupa cum vezi, indiferent cum merg de la A la B si inapoi, fiecare contributie pozitiva la lucrul mecanic este anulata de o contributie negativa, astfel ca rezultatul final este 0.


Este urmat de topicul „Offtopic din "Mecanica FOIP..."”.

31.01.2014/17:48:07
Am gasit poza

hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/electric/imgele/ewor8.gif

Acolo ai un camp electrostatic, aproape identic din punct de vedere functional cu unul newtonian. Campul este orientat radial in fiecare punct, iar cand calculezi lucrul mecanic pe drumul desenat, fiecare element de lungime al drumului este tangent la drum in acel punct. Dupa cum vezi, indiferent cum merg de la A la B si inapoi, fiecare contributie pozitiva la lucrul mecanic este anulata de o contributie negativa, astfel ca rezultatul final este 0.

Cercetare nu inseamna COPY- PASTE
Care este contributia personala? Nu risti nimic?