Eterul, eterul

Rezumarea primului mesaj :



Pagina in constructie, pentru sistematizarea topicului: pagina, esenta postarii, autorul
(Eugen)


Un subiect considerat desuet si abandonat de vreo suta de ani in Fizica. La ora internetului si a aparitiei zilnice a catorva zeci de teorii e greu de presupus ca userii actuali mai au vreme sa reia o Teorie a Eterului (TE), considerata depasita. Si totusi, unii oameni de stiinta contemporani, atestati prin activitatile lor, reiau mereu ideea eterului (am spicuit pe acest forum dintr-un articol rusesc despre eter, lesajoni, etc.). Alti oameni de stiinta contemporani si din ce in ce mai multi, se multumesc sa conteste Teoria Relativitatii (TR), care a fost principala teorie ce-a detronat TE.
Se cunosc zeci, daca nu sute, de instalatii ce produc mai multa energie decat consuma fara ca "oficialii" fizicii sa le bage in seama. Normal, daca ne gandim ca ele (instalatiile) sunt niste "perpetuume" ce incalca principiul conservarii energiei care sta la baza "stiintelor oficiale".  Fizica bate pasul pe loc de o suta de ani aflandu-se azi in acelasi stadiu de neputinta ca la inceputuri in a explica lucruri banale precum sufletul, emotiile sau ozeneurile. In ciuda imensului material experimental acumulat de un secol nu au aparut "salturi" in Fizica. Putem continua cu o lista nesfarsita de fenomene inexplicabile pentru stiinta de azi.

Impasul acesta major pare sa se datoreze, si aceasta e parerea mea, neincluderii in Fizica "materialista" si a elementelor imateriale, impas ce ar putea fi depasit prin reconsiderarea eterului imaterial in stiinta. De altfel, fizicienii l-au introdus deja sub alte denumiri (branduri) precum vidul, energia, timpul, unda, functia de unda, etc. Reincluderea eterului in Fizica ar putea fi o sansa.

Pentru inceput, inainte de a trece la un (eventual) studiu, trebuie precizata definitia eterului deoarece toti au auzit de eter dar le-ar fi greu sa-l defineasca. Specialistii (de regula persoane supradotate) formati in cele scoli si-au insusit harnici pozitia stiintifica oficiala dar "beneficiaza" in schimb de o anumita "incastrare" mentala a unor notiuni pe care (ei cred) ca le-au inteles bine. Printre ele, si eterul. La o scurta trecere in revista a posibilelor intelesuri si sinonime ale cuvantului eter putem schita domeniul definitiei:
-Suntem de acord ca desemneaza imaterialul.
-Vidul este o "suprapunere" deja semnalata.
-Stuctura fina, mai fina decat cele mai mici particule din cuantica.
-TAO, nemiscat, infinit, nedetectabil din filozofia chineza.
-Puncte in spatiu, fara masa, impuls, etc. - definitia de baza, initiala a eterului.
Lista trebuie continuata, astept completari (si in acelasi timp trebuie sa ma documentez).

Nici nu se putea sa ratezi nesperata ocazie "elicoidala" de a mai baga niste obturari.

Am bagat niste strambe. Daca-mi dati ocazia.
Incertitudinea guverneaza in ultima instanta totul si prezice strambele, nu dreptele si nici elicoidele.

Diferenta  dintre  o  spira  si o  elicoidala.

.  Sa continuam studiul documentatiei existente despre eter. Am remarcat un articol scris de Rybakov, excelent matematizat, cu remarcabile observatii. Cred ca articolul ofera sprijin teoriilor lui virgil si Adrian.  Voi da cateva citate, restul articolului in linkul:
http://cercetareromaneasca.forumgratuit.ro/t11p20-eterul-eterul#208


.  În prima jumătate a secolului XX astrofizicianul englez Eddington a declarat că, dacă fizica afla sensul constantei structurii fine 137.036, atunci multe secrete ale naturii vor fi descoperite. Câteva exemple incomplete ale manifestării acestei constante sunt prezentate mai jos. Deoarece eterul nu e recunoscut de fizica traditională, aceste exemple pot provoca critici din partea sa.


.  Portiunea din spectrul radiațiilor electromagnetice numita fotoni de frecvență v, deformează structura eterului. Existand în eter cu mărimea r_e printre elementele sale[eterului], fotonul produce deformarea A_r. Astfel, energia de deformare va fi e₀x Ex Δ(r_e), unde e₀ este sarcina electronului sau pozitronului, E este intensitatea unui câmp electric. Energia fotonului este egală cu energia de deformare, unde h este constanta lui Plank:

.........................
.  Din (7) putem gasi dimensiunea unui element structural:

..........................

.............................
O consecință remarcabilă a formulei (9) este:

.  Din nou am obtinut o constantă de 137.036. Acum este asociata cu deformarea legaturilor propriu-zise ale structurii Eterului.

-------------------------------------------------------------------------------


Natura ne oferă ceva ajutor: o anumită ierarhie într-o structură de materie se observă daca luam în considerare creșterea maselor particulelor fundamentale 2x137,036 m_e, 2x 137,036x 7 m_e si 2x 1836 m_e. Masele perechilor electron - pozitron vor forma mase de pioni, proton, antiproton, și neutron. Numărul 1836,125 este numărul de masă al unui proton. Numărul 1838,6 este numărul de masă al unui neutron. Este ușor de observat că un element structural este masa 2m_e. Să-l multiplicam cu 137,036x 2m_e= 274,072x m_e și vom obține o valoare, care este foarte aproape de masa pionului  

............................................

Paradoxul "unda – particulă"

.  Formula lui De Broglie λ= h/mV este utilizata pentru calcularea lungimii de undă a unei particule in miscare. Se arată mai sus că constanta lui Plank depinde de parametrii eterului și de constant 137,036. Particula, ce se deplasează în structura de eter, produce fluctuații transversale cu frecvență v = c/λ. Astfel, frecvența (data) sau lungimea (data) a unei unde se va fi format doar cu [ocazia] mișcarii particulei in eter. Particula se misca pe o traiectorie în spirală [corect, elicoid], cu pasul surubului, λ= h/mV si este motivul pentru care exista fenomenul difractiei particulelor. Amplitudinea undei poate fi determinata cu formula:

Aceasta amplitudine nu depinde de viteza particulei, ci de elementele structurale ale Eterului (sarcina dipolului, numărul 137.036 și limita de deformare), pentru masa unei particule și, mai ales, de constanta magnetică a eterului. Vom obtine amplitudinea egală cu 1,066134x 10^-10
(m) pentru electron, [iar] pentru un proton, va fi 3,162334x 10^-17 (m).
........................................
Structura eterului și constanta 137,036, de asemenea, definesc lungimea de unda Compton a electronului:
2 π(r_e+ Δr_e)x 2x 137,036= h/m_ec= 2,42626x 10^-12 (m)

Generalitati despre trei nivele diferite de eter

.  Interacțiunile radiației electromagnetice cu eterul
pot apărea pe trei nivele, acestea sunt spațiul, nivelul meson și nivelul nuclear. Lungimea unei unde de ”granita rosie”, λ_rb= c/ ν_rb
a unui efect foto în spațiul eterului este un instrument suplimentar de cercetare a structurii eterului. Există o formula,

Indexul i = e, π, p corespunde celor trei niveluri de eter din tabela generala [de mai jos] a elementelor sale structurale. Frecvențele de "frontieră roșie" sunt egale cu  



------------------------------------------------------------------------------------

. Scuze, am scris Rybakov, corect este Rykov.

Intradevar avem multe idei comune, si anume folosind datele deja cunoscute din fizica, prin diferite artificii si interpretari se pot obtine o multime de informatii noi despre microcosmos.

mm a scris:.  . . . . .

Cat de nerealist ti se pare un eter din  categoria materie intunecata,
deci material dar cu actiune f. slaba asupra materiei cunoscute si practic
nesesizabil, ale carui particule se afla intr-o agitatie de mare viteza, de tip
flux omogen izotrop? (Ai zarit pe aici cuvântul FOIP)
Am vazut ca in raspunsul din 2010 insisti asupra formularii eter imaterial.
Ce determina aceasta convingere?

.
.  Materia intunecata este o denumire inventata de fizica oficioasa, pe baza cunoasterii cu de-amanuntul a cercetarilor in "micro-psi", a teozofilor dar fara baza experimentala. Nu stiu si nici nu ma intereseaza varianta aceasta intucat cunosc f. bine ce interese underground se gasesc in spatele acestor "inventii" (vezi si TR, gaurile negre si alte aiureli "stiintifice" nedovedite, doar enuntate).
.  Cred ca aceasta denumire e "aceeasi Marie cu alta palarie" atribuita Koilonului.

.  Eter Material cu actiune f. slaba, zici tu. Sincer, inca nu m-am lamurit cu privire la continutul notiunii de eter intrucat vad ca i se dau diferite consistente de catre diferiti cercetatori. De aceea m-am apucat sa traduc aceste pareri diferite (din articole diferite) si sa le expun la un loc, pentru a le putea analiza mai bine.
.  Parerea mea actuala este ca materia, incepand de la cea grosiera - pamantul, prin "parcurgere" in sens "dematerialist" pana la E1 si Koilon, se arata din ce in ce mai putin materiala, descreste in materialitate pe masura ce "ne indreptam" spre Koilon. Unde, e de asteptat ca materialitatea, respectiv materia, sa dispara cu totul.
.  Ma intrebi de ce cred asa ceva. Am dovezi:
1) Ma bazez f. tare pe ideea ca material= electric, conceptie pe care o gasim si la alti cercetatori, inclusiv la Gh. Adrian (ale carui lucrari imi plac). Din datele pe care le-am expus pana acuma aici la acest topic, si nu numai, reiese f. clar ca mergand "in jos" pe E-uri (de la E7 pana la E1), la un moment dat caracterul electric al particulelor eterice dispare. Deci dispare si masa.
2) Acomodat fiind cu filozofia orientala, ma bazez f. mult pe trigrame si hexagrame, pe adevarul continut in aceasta f. veche mostenire stiintifica. Astfel, intre cele opt trigrame exista trigrama Yang pura, numita Qian si trigrama perfect materiala, numita Kun. Qian reprezinta Cerul iar Kun reprezinta Pamantul. Deci "de la cer la pamant". Prin urmare, mai zic si altii ca exista o puritate imateriala opusa - evident - unei (im)"puritati" materiale (pe care o stim bine). In felul acesta, in mod automat am asimilat ideea unei existente nemateriale - eter, Koilon, Constiinta pura, etc.
3) Teosofii, yoghinii, cu ale lor extraordinare tehnici, afirma ca materia nu consta in altceva decat in "niste goluri" (in Koilon). Goluri in ce? Intr-un eter complect nematerial, zic eu.

.  Pe de alta parte - si aici nu sunt edificat - acele balonase, bubbles, gogosi, etc. ce formeaza lanturile (numite stringuri de fizicienii care se fac ca nu stiu de cercetarile teozofilor) elicoidale inchise, cate zece lanturi pe fiecare UPAs si pe fiecare electron, e posibil sa existe si independent in Koilon. Dar nu am intalnit inca aceasta precizare in materialele pe care le am si le studiez din cand in cand. Deci, e posibil - poate - si sa existe varianta ce-ai zis-o:  Eter Material cu actiune f. slaba. Nu pot, din ce stiu pana acuma, sa confirm.

Eterul luat in ansamblu inseamna nimic material, nici materie , nici camp. Cand eterul se rupe, (nu stiu ce ce), apar trei elemente; doua entitati complementare si o pauza intre ele care este chiar "elementul de camp".
Aceste trei elemente sunt suficiente pentru a crea intregul univers. Fiecare aranjament al celor trei elemente luate in anumite proportii dau nastere tuturor particulelor materiale, si ale campurilor cu care sunt legate.
Aceasta trinitate rezulta din teoria similitudinii aplicata hipocosmosului.

. Interesant ceea ce spui mai sus. Nu am auzit pana acuma de aceasta teorie. De unde ai luat datele (formulele) pe care le-ai postat?
. Privitor la miscarea elicoidala a particulelor, al carei studiu am vazut cu surprindere ca l-ai facut deja, te intreb daca datele din articolul tradus de mine iti spun ceva. Pagina a treia a articolului urmeaza sa o traduc, lipseste deocamdata.

mm a scris:.
.  Materia intunecata este o denumire inventata de fizica oficioasa, pe baza cunoasterii cu de-amanuntul a cercetarilor in "micro-psi", a teozofilor dar fara baza experimentala. Nu stiu si nici nu ma intereseaza varianta aceasta intucat cunosc f. bine ce interese underground se gasesc in spatele acestor "inventii" (vezi si TR, gaurile negre si alte aiureli "stiintifice" nedovedite, doar enuntate).
.  Cred ca aceasta denumire e "aceeasi Marie cu alta palarie" atribuita Koilonului.

Am vazut cate variante de eter circula prin lume sub denumiri diferite.
Fiecare are cate o varianta preferata, dar nici nu ma mir. Insa materia
intunecata, numai ca ipoteza, face inutila convertirea masei in energie.
Poate esti de acord cu ea, dar eu o consider o derogare sau negare a
legii conservarii masei. Nu vreau sa comentam.
Cu materia intunecata, sau alta forma de "ceva" cu masa, ai varianta
transformarii masei barionice in masa "intunecata" insotita de producerea
energiei, ca in reactiile chimice. Si conservarea masei, este asigurata
intr-o maniera care nu mi se pare ca ar conveni undergroundului, fiindca
faulteaza rau TRG.

mm a scris:.  Interesant ceea ce spui mai sus. Nu am auzit pana acuma de aceasta teorie. De unde ai luat datele (formulele) pe care le-ai postat?
.  Privitor la miscarea elicoidala a particulelor, al carei studiu am vazut cu surprindere ca l-ai facut deja, te intreb daca datele din articolul tradus de mine iti spun ceva. Pagina a treia a articolului urmeaza sa o traduc, lipseste deocamdata.

Datele trecute de tine sunt interesante si trebuiesc bine rumegate. Constanta structurii fine, de fapt reprezinta raportul dintre viteza luminii si viteza electronului pe orbita fundamentala a atomului de hidrogen. adica a=c/v= 2,997*10*8/ 2,188*10^6=137; Aceiasi constanta se regaseste daca faci raportul dintre raza atmului de hidrogen (raza Bohr) si lungimea de unda Compton pentru electron supra 2pi. Deasemeni aceiasi constranta se regaseste daca faci raportul intre lungimea de unda Compton supra 2pi si raza teoretica a electronului.
cat priveste relatiile de mai inainte fac parte dintr-un capitol separat (despre care doar am amintit) din teoria similitudinii sistemelor micro si macro cosmice pe care am expus-o mai de mult si pe forumul tau si aici.

.  Am tradus si ultima pagina, din care reproduc un citat, restul paginii se gaseste la aceeasi adresa (cu intregul articol) pe care am indicat-o deja.

.  Concluzia principală este: fenomenele electromagnetice la toate cele trei niveluri de eter sunt echivalente și sunt determinate de numărul 137.036 și viteza luminii (constantele, dielectrica si magnetica, a Eterului).
.  Raportul dintre viteza luminii - 2,99792458x 10⁸ si viteza mișcarii electronilor pe prima orbita a atomului de hidrogen - 2,187691x 10⁶ este egal cu 137,0360.
.  Constanta gravitațională a eterului din Univers depinde de asemenea de parametrii de bază ai eterului și de numărul 137. 036:

In care masa Plank este un numitor.
.  Forta de inertie a masei m si acceleratia ei a sunt de asemenea determinate de parametrii eterului si de constanta 137,036
F= ma= 155x πx 137,036x bx Δr_a
Unde, b= 1,155065x 10¹⁹ (kg / s²) este o elasticitate a structurii eterului. Această formulă arată cum este posibil de a transforma energia elastică a eterului in energia substanței la accelerarea masei.

Interesant, fiecare are calea lui de cunoastere.

Cand va frecati mainile, intre tegumente este prinsa o pelicula de eter.  Compozitia acestuia este complexa, are in plus cuante invizibile de toate felurile, dar intro proportie extrem, extrem, extrem de mica. Eterul colcaie de astfel de particule. Majoritatea sunt in trecere, niste vizitatori, altele cam baltesc, stationeaza aparent.  Aceste ingrediente suplimentare se numesc "parametrii vidului". Nu sunt chiar asa constanti acesti parametrii, cum se crede, local pot suferi modificari temporare.
Parametrii incetinesc viteza luminii. In plus modifica dimensiunea atomilor.  Dar nimeni nu-si poate da seama cand se umbla la "spatiu", la "dimensiunea spatiului", deoarece totul se modifica. Metrul ramane tot metru, chiar daca local devine de doua ori mai lung sau mai scurt.
Acum inchipuiti-va ca aceste particule ar fi intro proportie mult mai mare.  Aceste particule formeaza campurile, dar nu le simtim cand sunt in echilibru. In atmosfera sunt campuri electrice de ambele polaritati si in toate directiile, campuri magnetice de toate directiile, dar campurile gravitationale predomina doar dintro directie.
Fara eterul de baza nici aceste particule=parametrii nu ar exista, nu ar supravietui.

Dacă lumina ar fi un flux de particule, atunci am mai avea nevoie de eter?

N-ai nevoie niciodata de eter. Fie ca vorbesti de propagarea unui foton, fie de cea a unei unde electromagnetice, nu intervine nici un eter in descriere. Ma rog, asta e versiunea "oficiala".

Toti avem nevoie de eter, toti suntem fluxuri de particule de eter.
Este important sa reamintin asta, nu suntem particule independente, ci de eter, suntem miscari ale eterului.  Cine se misca si se asociaza mai bine, evolueaza.
Eppur si muove.
ETERUL ESTE DUMNEZEU SI ESTE PESTE TOT SI IN TOATE CELE.

Dacă lumina ar fi undă, ar trebui să-i înțelegem pe cei care caută să înțeleagă în CE se propagă unda.

Se propaga in vid. Mie nu mi s-a parut niciodata a fi o chestiune asa greu de inteles. Asa cum un corp oarecare (inclusiv o particula) se poate misca in vid, tot asa se propaga si un camp electromagnetic.

Vid nu inseamna vid. In realitate.
Cand o minge intra undeva in poarta, toti striga GOOOL, cu toate ca inainte era gol si acum e plin.
Pentru ca o minge sa se miste, este nevoie de jucatori, de cat mai multi chiar. Cu cat mai multi, cu atat mai bine, nu mai intelegi nimic.
Inchipuiti-va pe teren 10.000 jucatori si 10 mingi, iar mingile trebuie sa fie in miscare, dar cat mai apropiate una de alta.

Abel, pui intrebari grele. Mie nu-mi place sa raspund la anume intrebari deoarece ele-intrebarile trebuie sa rezulte dintr-un context (si ele-raspunsurile trebuie sa rezulte din - eventual alt - context).

.  Totusi, este general acceptat de catre un numar important de oameni de stiinta ca pentru unde e necesar un suport. Din pacate ne impiedicam in proriile noastre definitii (intotdeauna incomplecte si relative) si ipoteza fluxului de particule in miscare elicoidala are deja f. multi partizani (inclusiv fizicieni de renume). Daca e flux de particule, asa cum ai avansat ipoteza, e de presupus ca daca vidul ar fi total ele nu ar avea pe unde sa se deplaseze. Vid total fiind - in orice judecata - lipsa de orice, e sinonimul inexistentei. Deci cum ar putea niste particule existente sa se miste in ceva inexistent?
.  Unii dintre noi se pacalesc atunci cand se gandesc la vid (definitia clasica) ca fiind gol de toate cele. Pentru ca definitia oficiala a vidului inseamna lipsit de materie. Insa ne lasa in coada de peşte si ne lasa posibilitatea ca in vidul (oficial definit) sa se mai gaseasca si alte entitati nemateriale. Oarecumva aceste entitati nemateriale sunt sugerate ca ar exista in vid dar li se zice campuri. Bun, poate cineva sa defineasca campul? Nu cred. Notiunile nostre stiintifice sunt f. limitate si-s limitate la experimentele care le-au produs (ca notiuni- abstractizarea de dupa experiment). Lenin avea dreptate: P-T-P.

1. Daca poti lasa te rog numele acelor fizicieni de renume care sunt partizani ai fluxului de particule in miscare elicoidala, ar fi excelent. Vreau si eu sa le citesc punctul de vedere.

2. Ca materia si campurile se deplaseaza prin vid, asta e verificabil si intr-un laborator de pe Pamant, unde poti folosi o pompa de mare putere ca sa golsesti o incinta de aer, si direct in spatiul cosmic, unde zburda-n voie vrute si nevrute (particule, radiatie, comete, echipamente spatiale) prin spatiul dintre planete, sori si galaxii.

3. Desigur ca se poate defini campul. Campul electromagnetic este un sistem fizic ale carui proprietati sunt fixate de felul in care interactioneaza cu sursele sale (legea lui Gauss pentru componenta electrica si pentru cea magnetica) si de dinamica sa interna (legile lui Faraday si Ampere). Acest set de axiome (ecuatiile lui Maxwell) este suficient pentru a deduce toate celelalte proprietati ale campului si comportamentul sau in orice configuratie.

mm a scris: Totusi, este general acceptat de catre un numar important de oameni de stiinta ca pentru unde e necesar un suport.

 Corect  altfel  cine  sa  le  genereze

mm a scris: ipoteza fluxului de particule in miscare elicoidala are deja f. multi partizani (inclusiv fizicieni de renume).

. Si  eu  sunt  adeptul acestui  principiu. Vezi  Fizica  Atomului in profilul  meu.

mm a scris:Daca e flux de particule, asa cum ai avansat ipoteza, e de presupus ca daca vidul ar fi total ele nu ar avea pe unde sa se deplaseze.

 Daca  au  miscare  elicoidala au deci   un  suport  ptr.  transmitere  iar  vidul  total nu  impiedica  miscarea ,dimpotriva.

mm a scris: Vid total fiind - in orice judecata - lipsa de orice, e sinonimul inexistentei.

Dar  nu  exista  vid  total , (  absolut), deoarece  chiar  diferitele  campuri care  strabat  un   spatiu  transporta  materie,(  corpuri  de dimensiuni incredibil  de  mici).

mm a scris:Pentru ca definitia oficiala a vidului inseamna lipsit de materie.

 Corect  ar  fi  ; lipsit   de  materie  de  o  anumita  dimensiune.

mm a scris:Insa ne lasa in coada de peşte si ne lasa posibilitatea ca in vidul (oficial definit) sa se mai gaseasca si alte entitati nemateriale.

 Cand  nu  poti  sa  vezi ceva spui  ca  nu  exista , cand  il  simti dar nu  il  vezi  spui  ca  este  imaterial , asa  si  cu  oamenii  de  stiinta. Tot  ce  este  paranormal  devine  perfect  normal atunci  cand  ai sa-i  intelegi  scopul , mijloacele folosite , cauzele  care-l    genereaza  si  efectele pe  care  le  produce  in  mediul  inconjurator.

Un  corp care  determina  niste  particule  sa  se  deplaseze  pe traiectorii spiralate.  

Determinati acest  corp  sa aiba  si  o  miscare  de  precesie . Ce  traiectorie  vor  avea  liniile  respective ? Spiralate in interiorul celor doua tuburi, cu miscare ondulatorie ?

mm a scris: Daca e flux de particule, asa cum ai avansat ipoteza, e de presupus ca daca vidul ar fi total ele nu ar avea pe unde sa se deplaseze. Vid total fiind - in orice judecata - lipsa de orice, e sinonimul inexistentei. Deci cum ar putea niste particule existente sa se miste in ceva inexistent?

Mi se pare ca vidul total este un mediu care nu poate exista.
Întotdeauna aceasta sintagma va fi determinata de nivelul stiintific
al societatii. Daca vom spune la un moment dat ca am identificat
toate particulele si subparticulele si subsub... aceasta tot o greseala
va fi, deoarece vor exista întotdeauna particule si mai mici si mai greu
de identificat. Asta inseamna infinitul mic si cred ca nu sperati sa fie
atins vreodata infinitul.
Asa ca dupa parerea mea, oscilatiile vor avea întotdeauna un suport
material prin care sa se transmita, dar nu-l vom identifica noi.

omuldinluna a scris:o pompa de mare putere ca sa golsesti o incinta de aer, si direct in spatiul cosmic, unde zburda-n voie vrute si nevrute (particule, radiatie, comete, echipamente spatiale) prin spatiul dintre planete, sori si galaxii.

Oare pompa de vid face vid? Oare în Cosmos este vid?

O pompa de vid NICIODATA NU VA FACE VID!
Totdeaua , diverse campuri si particule se plimba nestingherite, ca sa nu mai vorbim de eter!

Intrebati-l me meme. Pe bune!

@Abel

Pompele moderne pot sa-ti faca un vid mai bun chiar decat cel din spatiu interstelar. In limita tehnologiei actuale, intr-o incinta ultravidata ai o presiune cam de Torri. Presiunea atmosferica normala e de 760 de Torri, adica de sute de trilioane de ori mai mare. La presiune atmosferica normala, densitatea aerului este de cam 1.2 kg pe metru cub. Poti sa faci un calcul foarte simplu ca sa observi ca intr-o incinta ultravidata densitatea ajunge cam la kg pe metru cub. Mai departe, asta inseamna ca intr-un metru cub ultravidat ai cam molecule de aer.

Termina domnule cu prostiile! Nu ai inteles nimic.Daca un qualion e in spatiul pompei, ala nu mai e vid.Habar nu ai ce vorbesti!
Intreaba-l pe meme. Ce nu imi plac oficialii astia mascati.

Domnul Pacalici! La densitatea aia e mai probabil sa-i creasca elefantului aripi si elice si sa decoleze decat sa-ti interactioneze sistemul cu gazul rezidual!