Turbulenţa şi materia întunecată

Rezumarea primului mesaj :

În ultima vreme mă tot gândesc că Fizica elicoidală face o previziune importantă: fluidul turbulent are masa mai mare decât fluidul laminar. Aceasta deoarece în Fizica elicoidală masa depinde de forma traiectoriei, fiind proporţională cu darbuzianul traiectoriei, iar constanta de proporţionalitate ar putea fi constanta redusă a lui Planck.

De aici ar mai rezulta că masa furnizată de materia întunecată ar putea fi dată de masa fluidului turbulent din Galaxie. Astfel, nu ar fi nevoie de căutarea vreunei alte substanţe în Univers, ci ar fi suficient să înţelegem bine legătura dintre turbulenţă şi masă.

Păi, când vei înţelege masa de turbulenţă, vei înţelege că masa de repaus are aceeaşi natură ca şi masa de turbulenţă. Altfel spus, masa de repaus este toată masa de turbulenţă pe care nu avem chef s-o mai numim masă de turbulenţă. Deci, în masa de repaus sunt înglobaţi toţi termenii ce apar sub radicalul darbuzianului, cu excepţia celor pe care îi atribuim masei de turbulenţă.

Bun. Scrie expresia masei de repaus precum ai scris-o pe cea a masei turbulente din expresia 1.

Da' de ce s-o scriu la fel? Una este considerată masa de repaus şi alta este considerată masa de turbulenţă? Am scris masa de repaus pentru cei care nu se pot încă dezlipi de Fizica actuală. În viitor, Fizica elicoidală nu va mai avea nevoie de masă de repaus, căci masa de repaus va fi considerată nulă şi se va conştientiza faptul că toată masa din Univers este doar masă de turbulenţă. Până atunci, însă, avem acest compromis cu care pot fi şi pe placul celor care nu-şi pot imagina o lume fără masă de repaus.

Măi, deja mă zăpăceşti: păi nu tu ai introdus în relaţie masa de repaus şi masa turbulentă? Nu tu susţii că masa de repaus apare la pătrat? Întrebarea mea e simpă: de ce apare masa de repaus la pătrat în acea relaţie?

Păi, dacă te zăpăcesc, te las să-ţi revii...

Nu e cazul: spune-mi de ce apare şi de unde, masa de repaus la pătrat.

Razvan a scris:Nu e cazul: spune-mi de ce apare şi de unde, masa de repaus la pătrat.

De unde apare ?
Iti spun eu. Ori s-a postulat in stil tipic abelian,ori asa apare in stenogramele discutiei telepatice Mama Omida- Abel

Razvan a scris:Nu e cazul: spune-mi de ce apare şi de unde, masa de repaus la pătrat.

Ţi-am spus deja. Nu mi-ai demonstrat că ai înţeles ce am spus. De ce aş face efortul să fiu mai explicit când tu nu faci niciun efort să înţelegi ce am spus?

Ce să înţeleg, că pînă acum nu mi-ai răspuns la întrebarea aia simplă: "de ce apare şi de unde, masa de repaus la pătrat?"
E grea aşa întrebarea?

v0id a scris:

CAdi a scris:Ma bucur ca din punct de vedere matematic-fizic si
chimic esti alaturi de noi.
Am mari rezerve daca esti si d.p.d.v. filozofic

Sunt, sunt. Filozofic, tantric, karmic si cum mai vrei tu. One mind, one people.   

Cred ca esti mai ales din punct de vedere tandric ... 

Dar ma indoiesc ca stii ce inseamna termenul...

Bine că te-ai trezit şi tu după o pagină de text!

Razvan a scris:Ce să înţeleg, că pînă acum nu mi-ai răspuns la întrebarea aia simplă: "de ce apare şi de unde, masa de repaus la pătrat?"
E grea aşa întrebarea?

Razvane vad ca nu esti multumit de respunsul meu.Altul mai complet nu o sa primesti veci.Doar povesti cu Scufita Rosie sau Harap Alb.
Ce e asa de greu de priceput ? S-a postulat si gata! S-a rezolvat problema !!

PS
Oricum trebuie sa recunosti ca arata tare "fainoss" cu patratul acela cocotat la m.Fara patrat e mai urat.

Am vazut meciul ...E Cupa Mondiala la Fotbal ...dar mai fac cate o
incursiune pe forum din cand in cand  ...
Trebuie sa recunosc ca aveti momente cand eclipsati transmisia TVR... 

orakle a scris:Oricum trebuie sa recunosti ca arata tare "fainoss" cu patratul acela cocotat la m.Fara patrat e mai urat.

E mai "fainoss", dar de ce???

Dictionar explicativ

Am cautat o definitie mai explicita a turbulentei, am gasit deocamdata pe cea de mai jos, care mi se pare nesatisfacatoare. O redau totusi:
curgere turbulentă, (engl.= turbulent flow) mișcare haotică a parti-culelor de lichid în int. unui curent care se deplasează, cu viteză mai mare de 1 cm /s, peste un strat neregulat; în natură c.t. este frecventă și caracterizează apele puțin adânci și curenții de turbiditate. V. și curgere laminară. 

Abel:
Fizica elicoidală face o previziune importantă: fluidul turbulent are masa mai mare decât fluidul laminar.
...înainte de a studia turbulenţele „spaţio-temporale”, poate ar fi mai bine să înţelegem turbulenţele adevărate, ale materiei.
...masa de turbulenţă este foarte mică în comparaţie cu masa de repaus pentru corpurile obişnuite, dar ea poate deveni uriaşă dacă creşte numărul de molecule implicate în mişcarea turbulentă
...masa poate fi asociată şi traiectoriei, nu neapărat substanţei.
Orice corp are o traiectorie unică în timp, indiferent de viteză sau acceleraţii. Aşadar, curbura şi torsiunea traiectoriei sunt mărimile fizice fundamentale.

CAdi:
Si bineinteles un fluid turbulent contine mai multa energie decat un fluid laminar.

As adauga observatiile mele:
- termenul "corp" mi se pare restrictiv. Poate fi o limita pana la care o entitate sa fie considerata corp ?
Poate ar trebui utilizat un termen care sa abordeze turbulenta " infinita", ceea ce ar necesita " corpuri" cu o granulare foarte fina: " particule", "sub particule", " cuante", " eteroni", etc.
- turbulenta , in termenii exprimati de Abel, ar fi o stare care ar permite o densitate de energie cu atat mai mare cu cat exista mai multe particule, mai fine, cu miscari de curburi si torsiuni imposibile pentru corpuri mari.
- In situatia in care se admite o viteza limita fizica de deplasare , singura sansa matematica de a creste energia unui corp- flux este de a -i creste masa prin turbulenta.
- turbulenta, dupa mine, nu inseamna neaparat miscare independenta, agitata, insurubata, haotica a unor corpuri sau particule.
Ci o stare ordonata de miscare elicoidala generalizata in tot mediul " corpului", caracterizata de curburi si torsiuni specifice entitatilor mici, care se deplaseaza cu viteze unghiulare extrem de mari.
Aceste tipuri de turbulente la particule foarte fine mi le pot explica admitand existenta unui mediu de genul celui electromagnetic, capabil la nivel micro de torsiuni si miscari axiale descrise de legile specifice, in speta Maxwell, etc.
Cu alte cuvinte, daca admitem ca mediul electromagnetic poate manifesta turbulente infinite, atunci ajungem la concluzia logica ca trebuie sa contina ...masa...
Adica , campul poate fi material, nu este o manifestare ezoterica, relativa, abstracta, imateriala,etc.

eugen a scris:- termenul "corp" mi se pare restrictiv. Poate fi o limita pana la care o entitate sa fie considerata corp ?
Poate ar trebui utilizat un termen care sa abordeze turbulenta " infinita", ceea ce ar necesita " corpuri" cu o granulare foarte fina: " particule", "sub particule", " cuante", " eteroni", etc.

Problema pusă este foarte bună şi denotă încă o dată că ai înţeles profund cele spuse de mine. Eu consider că în Fizica elicoidală vom utiliza mai ales noţiunea de „centru de masă”. Există mai degrabă centre de masă, nu neapărat corpuri. Corpurile sunt noţiuni vagi, dar centrele de masă sunt noţiuni precise. Cu centrele de masă putem asocia sarcina electrică elementară. Fiecare centru de masă are o singură sarcină electrică elementară. Centrele de masă nu se pot amplasa altfel decât pe elice circulare. Din acest motiv, centrele de masă alcătuiesc o reţea discretă în spaţiu. Cam asta este ceea ce îmi vine mie în minte acum despre „corp”.

Mai multe componente, mai multa energie ?

Aceleasi observatii care le-am inserat pe topicul lui Virgil_48, mi se par relevante:
Protonul abordat ca o entitate compusa din fragmente mai mici.
Fragmentarea, in contextul explicat de Meyer, este un mod de organizare a materiei prin care poate creste masa dinamica a unei entitati, poate creste densitatea de energie locala sau transferul energetic .( Meyer explica cum protonul considerat  un flux " turbulent" de particule mai mici, devine rezonator cu energie din exterior).
Cu cat mai multe componente si mai fine, cu atat fiecare componenta poate avea traiectorii mai sofisticate/ masa/ energii superioare.
Avem exemplul unui glont: glontul pleaca insurubat din ghinturile tevii.
Energia glontului este cinetica, compusa din cinetica de deplasare axiala si cinetica rotationala, care compuse dau comportare elicoidala.

Redau inca odata:

Abel:
Fizica elicoidală face o previziune importantă: fluidul turbulent are masa mai mare decât fluidul laminar.
...înainte de a studia turbulenţele „spaţio-temporale”, poate ar fi mai bine să înţelegem turbulenţele adevărate, ale materiei.
...masa de turbulenţă este foarte mică în comparaţie cu masa de repaus pentru corpurile obişnuite, dar ea poate deveni uriaşă dacă creşte numărul de molecule implicate în mişcarea turbulentă
...masa poate fi asociată şi traiectoriei, nu neapărat substanţei.
Orice corp are o traiectorie unică în timp, indiferent de viteză sau acceleraţii. Aşadar, curbura şi torsiunea traiectoriei sunt mărimile fizice fundamentale.


CAdi:
Si bineinteles un fluid turbulent contine mai multa energie decat un fluid laminar.

Se pare că da. Mie cam aşa îmi spun raţionamentele. Sper că le-am realizat corect. Energia (deci şi masa) fluidului turbulent creşte cu numărul lui Reynolds, dar şi cu numărul de componente ale fluidului. Numărul lui Reynolds pare asemănător ordinului elicei circulare generalizate pe care se mişcă moleculele fluidului, iar numărul de componente pare a depinde de numărul de molecule.

Fluidul laminar este doar o stare ideala particulara a fluidului turbionar.
Traiectoria este unica in timp doar in raport cu un SR unanim acceptat.
Nu exista traiectorie raportata la ea insasi!

eugen a scris:Energia glontului este cinetica, compusa din cinetica de deplasare axiala si cinetica rotationala, care compuse dau comportare elicoidala.

Care este în acest caz energia cinetică a centrului de masă al glonţului?

Razvan, 

      In mod normal, pe romaneste, centrul este definit ca o pozitie geometrica.
      O pozitie geometrica nu are masa , nici energie.
Atribuirea de masa unui punct fictiv se face conventional.
Inteleg ca esti in tema si ai putea tu expune .
E usor a pune intrebari. E mai simplu.
Am bunavointa totusi si pentru  detalii , dau  mai jos un site de teoria clasica a energiei unui rigid/ ansamblu de puncte materiale.
                                                                                                    
http://www.scrigroup.com/educatie/fizica/Teorema-energiei-cinetice-si-a11932.php:


            Teorema lui Koenig pentru energie cinetica (enunt): Energia cinetica a unui sistem de puncte materiale (rigid) aflat in miscare este egala cu suma dintre energia cinetica a centrului de masa in care se presupune concentrata intreaga masa a sistemului (rigidului) si energia cinetica in miscarea relativa a sistemului (rigidului) in jurul centrului de masa.





Primul termen din suma de la ecuatia 35 este energia centrului de masa.

Keshe despre turbulenta Cosmica


http://www.rexresearch.com/keshe/keshe.htm



[0622] In the universe, existence of turbulence in a region under the right condition is an essential factor to eventual creation of stars and fusion conditions.

[0623] Stars are born in turbulent interstellar clouds of hydrogen. Stars form by gravitational collapse of shock-compressed density fluctuation generated from turbulence in these clouds.

[0624] Turbulent convection and dynamic action of the gas play a fundamental role in processes of transportation of energy, mixing, angular momentum, generation of magnetic fields and creation of condition for start of heating process.

[0625] In computerised three-dimensional models of turbulent compressible convection, including effects of rotation and magnetic field in the reactor, turbulent motion mostly achieves the energy transport across the plasma needed for the creation of convection leading to thermoelectric current generation.

[0626] Helioseismic inversion has shown that turbulence in conjunction with rotation can create high-speed rotation at equator and slower rotation at high latitude of the sphere of plasma within a spherical shape body.

[0627] Where this rotation influences the thermodynamic mixing properties when turbulence is present within the plasma. The effect of turbulence compressible convection with rotation has shown a mean spiral flow with depth of the plasma. At the same time the mean helicity has a profile which is positive in the upper portion and negative in the lower of the plasma, a property bearing on magnetic dynamo process that may be realized within such rotating layers of turbulent convection of gases.

[0628] This brings about the condition for the heat convection, essential for creation of thermoelectric condition necessary for the temperature gradient effect in producing the current to heat the plasma.

[0629] In these bodies result shows remarkable increase in convection transport of energy in presences of turbulence within the plasma.

[0630] This emphasizing that highly turbulent flows can possess transport properties. Encouraging and sustaining the production of cosmic type magnetic field forces within the plasma due to this type of convection in the core of the reactor.

[0631] Due to spherical reactor core design, in this reactor the spherical confined space of the core does not allow creation of turbulence as in the TOKAMAK reactors, where the plasma is free to rotate and magnetic fields are enforced from outside of the core.

[0632] Therefore a new method of generating turbulence for the plasma in spherical reactor is needed.

[0633] The turbulence can only be introduced by means of a variation in the amount of the ionisation created in the center chamber. Where this itself is mainly controlled by the injection of irradiated liquid helium or delivery of the extreme ultraviolet rays by some other methods to the core of the reactor.

[0634] Turbulence created through pulse ionisation of the hydrogen, through scintillation method, creates wave expansion of the gas, leading to creation of wave turbulence in the whole of the Caroline core of the reactor.

[0635] With the capability to be able to heat the gases in the core, and due to closed confmement of the core, through heating of the gases, enforce compression on and within the gas molecules of the Caroline core chamber.

[0636] The inevitable collaboration between the turbulence and compression in the gases becomes an important part of the operation of the reactor.

[0637] Where this is necessary to create continues turbulence and compression variation to help with permanent convection within the reactor gases.

[0638] Thus creating sequences of variation in compression allow the hydrogen molecules of the gas to come under such a regime is needed. Then through selected method of ionisation of the hydrogen, pulses of the turbulence could be released within the plasma needed for the successful system operation.