Despre corelatii cuantice

Dupa cum se stie, fotonii au o energie cuantificata, exacta, bine determinata (E=h.v). Cum se impaca aceasta cu entanglementul cuantic, din care rezulta acea legatura intre doi fotoni legati cuantic, indiferent de distanta dintre ei? deoarece modificarea starii cuantice a unui foton presupune modificarea starii si a celuilalt foton care se poate afla la o distanta oricat de mare. Dupa cum se stie comunicarea starii unei entitati (foton sau particula) fata de altele, se face prin campuri, ce natura au campurile care asigura legatura cuantica?, din moment ce starea energetica E=h.v; nu se modifica cu nimic atunci cand se modifica starea cuantica. Ridic aceasta intrebare, deoarece cred ca mai pot exista si alte feluri de campuri legate de fotoni sau particule, care inca nu au fost descoperite.

Sunt lucruri diferite. Corelatia apare datorita fenomenului de superpozitia cuantica. O particula este intotdeauna intr-o stare fizica data, pe care o reprezentam printr-un simbol de forma .  

Starea totala a sistemului tau de doua particule poate fi o superpozitie de forma

, unde psi si phi eticheteaza stari fizice diferice (descrise fiecare de cate un set distinct de numere cuantice) iar A si B iti eticheteaza particulele.

Daca doi observatori diferiti efectueaza masuratori asupra sistemului, unul asupra particulei A iar al doilea asupra particulei B, iata ce se intampla:

a) daca observatorul 1 masoara starea sistemului A si gaseste starea psi, sistemul colapseaza din superpozitie in primul termen din expresia de mai sus, si atunci observatorul 2 care masoara ulterior starea sistemului B gaseste mereu starea phi.

b) daca observatorul 1 masoara starea sistemului A si gaseste starea phi, sistemul colapseaza din superpozitie in al doilea termen din expresia de mai sus, si atunci observatorul 2 care masoara ulterior starea sistemului B gaseste mereu starea psi.

Masuratoarea sistemului A returneaza un rezultat aleator (psi sau phi), dar odata acesta fixat, starea sistemului B este alterata la randul sau din superpozitie intr-o stare bine definita. Acest lucru ramane adevarat chiar daca sistemele A si B sunt separate spatial, dar corelatia de sub forma de mai sus este pastrata nealterata.

Lucrurile astea isi gasesc aplicati practice in transferul de informatie, mai precis in metode avansate de criptare a datelor sau teleportare (nu ca in star-trek, ci ca transfer de informatie, adica transmisie a starii unei particule dintr-o locatie in alta). Discutia este mai putin legata de electromangnetism cat de mecanica cuantica, o continuam separat daca doresti. Nu sunt chiar baza pe problema asta insa, si s-ar putea sa nu am cele mai elementare explicatii la indemana.

Pare simplu, dar nu este asa. Sistemul celor doua particule legate cuantic se poate intinde pe distante cosmice. Daca una din functiile ce descrie particula A colapseaza in starea psi, automat functia ce descrie particula B aflata la milioane de km, va colapsa in starea phi. Ce pot sa inteleg decat ca initial ambele particule se pot afla in una din cele doua stari, dar din moment ce una din particule ocupa definitiv o stare, acea stare nu mai este disponibila celeilalte particule. Deci intre particule exista un mijloc de comunicare a starilor, care nu poate fi decat de natura unor campuri.

Principial s-ar putea sa ai dreptate legat de distanta. Experimental, eu stiu ca s-au realizat astfel de corelatii  pe distante de ordinul sutelor de kilometri. Pentru a pastra corelatia, particulele trebuie sa fie separate fara ca superpozitia sa fie alterata. Habar n-am cum se face asta si ce dificultati tehnice implica. Mai departe, fenomenul are loc datorita faptului ca informatia stocata in acea superpozitie trebuie sa se conserve daca ea ramane nealterata, in ciuda separarii spatiale. Astfel, daca ai preparat o superpozitie de psi si phi si ai masurat starea psi pentru particula A, particula B o sa aiba automat starea phi, chiar daca le-ai separat printr-o distanta care poate sa fie oricat de mare, atata timp cat ai pastrat superpozitia initiala. Asta pentru ca in ciuda separarii, starea pe care am scris-o mai sus a ramas nealterata. Chiar daca ai separat spatial particulele, la gradele de libertate care definesc starea nu ai umblat, deci starea corelata a ramas aceeasi. Mai multe amanunte momentan nu cunosc.

Ai putea dezvolta puțin noțiunea de stări și suprapunerea stărilor în sistemele cuantice? Poate în alt subiect.

Cand am vreme, desigur. Mie mi s-a parut intotdeauna ca e o chestie foarte simplu conceptul asta de stare din mecanica cuantica. N-am priceput niciodata de ce e prezentata in carti sau documentare ca nu stiu ce mare minune. O sa ma gandesc la un exemplu cat mai usor de urmarit.

Sa analizati din nou ce va spuneam odata despre fotonii care trec printrun alt mediu, de exemplu prin sticla. Ce se modifica ?
Viteza ? Energia ? Lungimea de unda ? Frecventa ? Culoarea ? Dimensiunea ?
E clar ca se modifica toate.
Dupa se ies din mediul incetinitor si reintra in aer-vid, revin la starea initiala.
Putem simula un mediu transparent fara sa-l avem fizic, modificand din exterior parametrii vidului cu un factor epsilon si miu.
S-a putut chiar face din exterior in vid un filtru si o oglinda fara sa existe atomi.
Poate descifrati aceasta enigma.
Si cat e de mare fotonul, ce forma are ?
In acelasi fel in care se influienteaza la distanta putin fotonii intre ei prin campurile lor, se influienteaza si cu atomii.  Sunt cam aceleasi campuri.

Deocamdata nimeni nu limiteaza numarul campurilor, sau fortelor la patru, ci doar atatea se cunosc. De ce nu ar exista si un camp al legaturilor cuantice intre particule sau fotoni. Acest camp ar face comunicarea instantanee a starilor cuantice indiferent de distanta dintre ele.

Asta cu transmisia sau comunicarea instantanee trebuie s-o eliminam, daca vrem sa fim rigurosi si nu religiosi.
Uitati-va la unii dirijori de orchestra, trebuie vizual sa dea comanda cu betisorul cu cateva fractiuni de secunda inainte. Cei mai apropiati cu vioara executa inainte, cei departati intarzie un pic sa bata toba.
Nu stiu prin ce campuri reuseste Marele Dirijor sa conduca tot Universul, sa rezoneze sincron.  Nici nu stiu cand va da stingerea.
Chiar, atunci cum va chema inapoi la El impulsul initial ?

Am sa incerc o descriere intuitiva a fenomenului de legatura cuantica intre doua particule, pornind de la un exemplu banal. Daca arunci in sus o moneda nu poti spune dinainte pe ce fata cade, pentru ca sansele sunt egale, insa dupa ce a cazut poti spune cu certitudine daca este capul sau stema. In acest moment in fizica se spune ca a colapsat fuunctia de unda care descrie fenomenul. Atat timp cat intre bani nu exista nici o legatura poti arunca oricati bani si nu va exista nici o interdictie sa cada capul sau stema. Acum sa presupunem alt exemplu in care ne aflam intr-o fabrica de bani, si ne aflam la banda de stantare. pe o cale se insiruie discurile de metal unul dupa altul, pe care presa ii stanteaza in doi pasi, odata capul, si apoi banul numai cu o fata imprimata pleaca mai departe si urmeaza al doilea disc pe care stranta imprima stema, si iar banul pleaca mai departe. deci stanta la fiecare disc imprima cand o fata, cand cealalta. (nu are legatura cu imprimarea reala care se face pe ambele fete odata). Vom spune despre doua discuri succesive ca sunt legate deoarece daca primul disc a fost imprimat cu stema, al doilea disc cu certitudine este imprimat cu capul, deoarece asa functioneaza presa. In natura insa nu avem deaface cu prese si bani, ci doar cu vibratii, si dupa cum bine stim, daca o perioada este pozitiva, obligator perioada urmatoare este negativa. Asadar am descoperit principiul dupa care functioneaza "presa" microcosmica. Iata deci, fotonii entanglati cuantic se afla legati printr-o unda, astfel incat daca primul colapseaza in starea cuantica psi, al doilea obligat de unda care-i leaga va colapsa in starea cuantica pfi. Interesant este ca aceasta unda se poate extinde oricat de mult la orice distanta. care este natura acestei legaturi?

Cu moneda asa o fi. Dar, eu mai stiu ca, daca arunci sau iti cade o felie de paine unsa, atunci intotdeauna va cadea cu partea unsa pe pamant.
Fotonii, pt a se influenta putin, trebuie sa fie foarte apropiati.  Daca sunt in faza si de aceeasi frecventa (si eventual mai si trec printrun mediu neliniar), pot suferi transformari totale, devin altceva.  Este si autoconvergenta luminii laser, cand densitatea este f. mare.
Campurile E si M din jurul fotonilor scad rapid cu distanta si se difuzeaza ulterior in spatiu, care se echilibreaza dupa trecerea lor.
Fotonii nu nasc campuri proprii din ei, nu emit ca atomii, nu au temperatura, energia lor nu scade, decat daca intra FORTATI in medii neliniare de mixaj. Sau prin efect Doppler.
Astfel i-am raspuns si dl.lui Adrian Gheorghe despre ciocniri si presiuni.

Atat experimentele vechi din Bermuda Triangle cat si cele moderne HAARP se bazeaza pe manipularea undelor radio cu alte unde radio.
Este o treaba extrem de grea si complicata, exista extrem de putini experti militari, iar literatura stiintifica specifica este totalmente cenzurata si inexistenta.
La lovitura din Dec 1989 deasupra Romaniei au facut americanii manevre si simulari de atac cu avioane si helicoptere virtuale, construite din unde radio emise de la distanta. Posibil ca erau initiate din sateliti si nu erau imagini holografice. In plus influientau undele radio ale radarelor noastre, le reflectau. Bravii aparatori au tras in aceste stafii cu ditamai rachetele. Dar tintele se refaceau imediat.

Cu moneda asa o fi. Dar, eu mai stiu ca, daca arunci sau iti cade o felie de paine unsa, atunci intotdeauna va cadea cu partea unsa pe pamant.

Asta este o dovada ca omul tine minte mai mult evenimentele neplacute, si din acest motiv trage concluzii eronate. Cand Stefan cel Mare l-a improprietarit pe Burcel cu movila ca sa aiba ce ara pentru ca era sarac, Burcel si-a luat copii la bataie, iar cand a fost intrebat de ce isi bate copiii, raspunsul lui a fost, "ca sa tina minte". Omul tine minte mai bine necazurile decat bucuriile. Oricum asta este in afara topicului si poate fi sters.
Revenind la tema topicului, trebuie sa subliniez esenta, legatura cuantica nu se face prin telepatie, ci prin campuri necunoscute poate chiar asemanatoare telepatiei. Dupa cum se stie undele electromagnetice nu se propaga prin apa, insa s-au facut experimente telepatice de pe submarine pe uscat si a demonstrat ca mesajele telepatice se propaga prin apa si prin alte medii precum vidul cosmic, si nu pot fi ecranate de nici un material. Aceasta este dovada concreta ca mai sunt campuri necunoscute.

Cam cati fotoni sunt in Univers ?  
Ei au toate frecventele si directiile posibile, provin din toate partile.
Crezi ca intrun fel acestia comunica intre ei ?  Cum se manifesta ?
Daca unul tipa dupa ajutor sau moare, ii afecteaza pe toti ceilalti simultan ?
Undele astea mai trec si prin apa putin, dovada lumina, X si Gama.
Exista si unde neutrinice si gravitationale, dar si acestea pot sa fie ecranate, plus ca au tot o viteza finita.
N-ar trebui sa fii asa afectat de soarta luminii, de starea ei psihica.  
Si chiar daca ar fi asa cum visezi, acele campuri care controleaza lumina, la randul lor vor avea alte campuri care sa le controleze.
Daca banuiesti ceva ca exista unde cu viteza infinita si actiune simultana, profita si inregistreaza-le in avans, da-le un nume, pana nu vine altul. Doar asa ajungi pe lista de asteptare a oamenilor de stiinta neintelesi.

gafiteanu a scris:Cam cati fotoni sunt in Univers ?  
Ei au toate frecventele si directiile posibile, provin din toate partile.
Crezi ca intrun fel acestia comunica intre ei ?  Cum se manifesta ?
Daca unul tipa dupa ajutor sau moare, ii afecteaza pe toti ceilalti simultan ?
.

Nu este vorba despre toti fotonii, ci numai despre cei legati cuantic. Cum am zice doar despre fotonii gemeni este vorba, iar acestia se pare ca sunt doar cazuri izolate, obtinute in laborator.

Poate ca exista si fotoni legati cuantic sentimental. Destepti si prosti. Poate au si sexe. Bogati si saraci. Tineri si batrani. Liberali, democrati si conservatori.
Oare unde este cel mai batran foton din Univers, ala de la Facerea Lumii, pe unde o mai calatori ?

Acuma putem să ne dăm fiecare cu părerea, fiecare pe limba lui, că tare bine ne-om înțelege.

Eu propun să luăm un sistem de referință la care să ne raportăm, iar altul mai bun decât fizica oficială nu cred că avem. Eu i-am cerut omuluidinlună, dacă are timp și bunăvoință să îmi explice, sau să ne explice cum stă treaba scrisă-n carte.

Ce e aia starea unui sistem, suprapunerea stărilor, colapsul funcției de undă, poziția și impulsul unei particule și de ce nu se pot măsura simultan, … Sau această incertitudine se aplică și câmpului electric și magnetic de exemplu, sau alte aspect legate de corelațiile cuantice?

Nu fiecare vine cu limba lui și cu poeziile lui, că așa pot veni și eu și putem veni toți, numai că știm ce iese.

Corelatii si discipline cuantice:
https://www.youtube.com/watch?v=G1WTIBQ5aAg
https://www.youtube.com/watch?v=dMhjd1uvlCo
Sunt anumite natii cuantice perfecte, unde nu exista incertitudinile lui Haisalbag. Cineva le comanda si totul se desfasoara perfect.
Se zice ca se ciocnesc si galaxiile. Nimic mai fals. Trec perfect unele prin altele.
Precum in cer, asa si in microcosmos.
Ati auzit de principiul disciplinei cuantice ? Ca de indisciplina si incertitudine sunt sigur ca sunteti satui.