La frontierele cunoaşterii

Rezumarea primului mesaj :

La frontierele cunoaşterii
 Moto:  Când te afli la frontierele cunoaşterii trebuie să priveşti dincolo de orizont.

Conţinut
I. Repere ştiinţifice
II. Bazele teoriei dipolilor vortex
III. Abordarea axiomatică a teoriei dipolilor vortex
IV. Cuantificarea spaţio-temporală
V. Aplicarea TDV la studiul radiaţiei  
VI. Organizarea  infinitului  prin  finit
VII. Modelul dinamic al nucleului
VIII. Miracolul vieţii
IX. Reflecţii filosofice
X.  Experimente

Argumentare
Lucrarea transdisciplinară “La frontierele cunoaşterii” a fost concepută sub semnul pasiunii în descifrarea enigmelor existenţei, în limita posibilităţilor de care dispun  pentru    extinderea şi  aprofundarea cadrului conceptual actual despre existenţă.  Rezultatele obţinute au fost integrate într-o concepţie unitară aflată la frontierele cunoaşterii, de tip “scientia nova” -  cu funcţii explicative şi predictive deloc neglijabile.
Acest model gnoseologic transdisciplinar permite abordarea unor enigme în reflectarea existenţei de către psihicul uman, precum:
-  ştiinţa, filosofia  şi religia, sunt considerate doar modalităţi diferite pentru cunoaşterea adevărului absolut de către fiinţa umană în evoluţia culturii  şi civilizaţiei, fără ca acestea să fie corelate în prezent  într-o teorie unitară despre existenţă;
- viteza luminii în vid este o constantă  universală, dar se modifică în medii transparente în care materia este structurată prin atomi şi molecule;
- fotonul este o particulă elementară care se manifestă doar în mişcare, având timpul  mediu de viaţă infinit, dar dispare în interacţiunea cu substanţa;
-gravitonul este considerat particula câmpului gravitaţional, dar nu a fost pus  în evidenţă experimental;
- forţele electrice şi gravitaţonale dintre două microparticule sunt invers proporţionale cu pătratul distanţei dintre ele, fără să existe o teorie unitară pentru aceste câmpuri şi nici  o argumentare logică a interacţiunilor respective;
-este meritul lui Einstein de a fi intuit posibilitatea unificării câmpului gravitaţional cu cel electromagnetic, altfel spus, a transmis o provocare pentru generaţiile viitoare  de a cerceta unitatea în diversitate a existenţei;
- mărimile fizice,  precum masa, sarcina electrică sau inducţia electrică, sunt noţiuni abstracte, care nu pot fi  justificate la nivel intuitiv în cadrul ştiinţei actuale;
- structurarea materiei  este discontinuă pe diverse nivele de organizare - de la microcosmos la macrocosmos şi megacosmos -  fără corelarea aprofundată  a mecanismelor devenirii existenţei;
-dualismul undă-corpuscul este un concept contradictoriu  pentru interpretarea manifestării existenţei la nivelul microcosmosului, care   a fost transpus la nivel abstract  în formalismul mecanicii cuantice;
-modelul standard al particulelor elementare este insuficient pentru abordarea “unităţii în diversitate” a existenţei, care nu oferă o schemă  logică completă a structurării materiei şi a interacţiunilor fundamentale;
-modelele  nucleare existente, deşi  permit  interpretarea  unor  procese intranucleare  şi a unor date experimentale,  nu  dau  un  răspuns  credibil  la  următoarea  întrebare  esenţială: de  ce  nu  există  nuclee cu A ≥ 2 formate  numai din protoni, având  în vedere că  interacţionează  prin forţe nucleare  de  atracţie mult  mai  intense  decât  forţele  electrice  de  respingere?
- expansiunea Universului este un fapt dovedit experimental, dar nu este justificat riguros  la nivel teoretic;
-  apariţia Universului prin Big Bang rămâne o ipoteză pusă sub semnul întrebării,  care nu poate fi validată experimental, aşa cum rezultă din experimentul efectuat de  CERN;  
- în concepţia actuală este dificil de explicat comportamentul materiei care se află  în stări speciale, precum:  gaură neagră,  gaură albă, materie neagră, energie neagră, pulsari, quasari etc.  
- o concepţie aprofundată despre existenţă presupune stabilirea conexiunilor dialectice dintre Universul nostru(format din materie) şi Universul complementar(format din antimaterie);
- în cazul materiei vii codul genetic explică sinteza substanţelor organice, dar nu şi configurarea anatomică a organismelor din embriogeneză corelată cu evoluţia filogenetică;
- care este semnificaţia informaţiei genetice  în unitatea dialectică materie-spirit?
Teoria dipolilor vortex este o viziune ştiinţifică unitară asupra existenţei cu o largă deschidere spre filosofie şi religie.
Vă propun, stimaţi cititori,  să accesaţi  http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2405339

Vasile Tudor a scris:

Pacalici a scris:Si ce sa facem cu el?

Să-l utilizaţi în diverse situaţii - cu respectarea regulilor copyright...

Mesaj Scris de Pacalici Astazi la 12:55
Si cam care ar fi acele "diverse situatii" la care va ganditi?

Atata descosi omul, ca o sa se verse cunoasterea de frontiera aici!

virgil_48 a scris:Atata descosi omul, ca o sa se verse cunoasterea de frontiera aici!

Bag sama, ti-e frica ca o sa te ineci in frontierele lui dom' profesor.Tu nu esti curios sa sti la ce se poate folosi acel dictionar cu COPYRIGHT?
Inghiti nemestecat orice frontiera o arunca dom' profesor pe sit?

"profesore", poate ne explici totusi la ce se foloseste chestia asta de-i zici mata "dictionar" ? 

Eu vad ca este o adunatura de copy/paste fara nici un rost didactic. Ce este mai distractiv este ca vorbesti de "copyright". 
Stai linistit ca nu te copiaza nimeni.


Ce noutati avem anul acesta de la liceul unde formati viitorii cetateni ai patriei? 
Cati elevi ai dumneavoastra au luat bacul, cum a fost la simulari? Functia dumneavoastra primara fiind aceea de profesor, nu?


Ce noutati ai de la Laureatul Premiului Nobel, de la Presedintele Academiei Romane, etc? Nu ne aburi cu SRI.

Pacalici a scris:"profesore", poate ne explici totusi la ce se foloseste chestia asta de-i zici mata "dictionar" ?

Poate este un exerciţiu de testare a atenţiei căutând greşelile. La o primă vedere mi-a sărit în ochi:
"bed - se coucher - a se culca - ..."
Nu cumva este: "sleep - se coucher - a se culca - ...", că după amintirile mele de limbă engleză "bed" însemna "pat" mai pe timpuri!

Aha! S-ar putea ca tocmai de asta trebuie folosit "dictionarul", tinand cont de copyright! Trebuie deci citat autorul , de fiecare data cand gresim! Da e el colorat(dictionarul, nu autorul, evident)? Este!
Nu este exercitiu ca prea sunt multe greseli.
Da sa vedem, poate totusi ne explica autorul...

Inseamna ca ati finalizat un proiect cu ceva greseli....

Cum l-am descoperit pe Dumnezeu
Pentru delimitarea cadrului cognitiv, vă invit să reflectaţi la următorul raţionament:
*În devenirea existenţei, Dumnezeu este Totul (după Sfânta Scriptură).
*Lumina este Totul (după Teoria vortex a existenţei).
*Omul a fost creat “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu” (Geneza 1:26-27).
*Esenţa Omului este Sufletul.
**În concluzie, “Dumnezeu este Lumina Sufletului”.
Se pune firesc întrebarea: care este semnificaţia aproximativă a conceptului de Lumina Sufletului la nivelul cunoaşterii actuale? Răspunsul trebuie căutat prin dialectica “materie - spirit” şi trebuie corelat cu faptul că în prezent orizontul cunoaşterii manifestărilor radiaţiei este limitat de un prag superior al frecvenţei. Dincolo de radiaţiile gama (nucleare), Spiritul se poate manifesta într-un domeniu de frecvenţe nemărginit superior - care este complet necunoscut în prezent. Este o mare provocare pentru cercetarea fundamentală şi aplicalivă să extindă frontierele cunoaşterii prin descoperirea de noi radiaţii.
Este fascinantă afirmaţia din Crezul  Creştin  Ortodox: “Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut,  nu făcut, cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut”.  
Respectul fiinţei umane faţă de  lumină s-a manifestat din timpuri ancestrale, Soarele fiind venerat în diverse religii şi credinţe.  Este sugestiv faptul că în mentalul colectiv  lumina este simbolul raţiunii şi perfecţiunii, fiind opusul întunericului care este asociat cu ignoranţa.
În Teoria dipolilor vortex, fotonii au semnificaţia de particule universale, care sunt cuante primordiale, nu numai pentru energie, câmp, masă, sarcină electrică şi informaţie, ci şi cuante spaţio-temporale, altfel spus, în devenirea existenţei, spaţiul şi timpul sunt indisolubil legate între ele şi de materia în mişcare. Chiar şi conceptul clasic de vid absolut, cu semnificaţia de "spaţiu lipsit de materie", trebuie redefinit ca o formă de manifestare a unui ansamblu de particule universale primordiale nestructurat prin dipoli vortex pe diverse nivele de organizare a materiei.
Dipolul vortex, asociat unităţii dialectice "particulă - antiparticulă", reprezintă puntea de legătură dintre Universul nostru (format din materie) şi Universul complementar (format din antimaterie), prin care se face schimb de particule universale primordiale. Deşi schimbul de particule universale se desfăşoară în ambele sensuri, la nivel global fluxul de particule primordiale este preponderent spre Universul nostru şi determină expansiunea acestuia. Se pare că Universul complementar (aflat în contracţie) aparţine Spiritului şi reprezintă pentru credincioşi “Lumea de Dincolo”- în care orice fiinţă umană are o “amprentă” (un Alter Ego).
În devenirea ondulatorie a existenţei, Universul nostru poate trece în stare de contracţie iar Universul complementar va ajunge în stare de expansiune, interpretare care face trimitere la conceptul de Multivers dual nelimitat spaţio-temporal, altfel spus, materia şi antimateria se transformă într-un ciclu infinit.
Pentru credincioşi, Dumnezeu reprezintă reperul fundamental  care dă sens şi valoare în definirea rolului şi statutului acestora în Universul nostru. Astfel, ei au credinţa că pot afla cine sunt, de unde vin şi încotro se îndreaptă pe traiectoria devenirii vieţii.
S-ar putea să nu fim singuri în Univers, iar  viaţa să se  manifeste  pe diverse nivele de organizare, de la celule, individ,  societate  şi  biosferă,  până la   biostructuri extratereste  şi  chiar  Biounivers.    
Mai multe detalii despre acest subiect se pot afla pe forumul educaţional
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2456363

Vasile Tudor a scris:
Teoria dipolilor vortex este o viziune ştiinţifică unitară asupra existenţei cu o largă deschidere spre filosofie şi religie. 
Vă propun, stimaţi cititori,  să accesaţi  http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2405339

Vasile,

Bine ai revenit pe forum.
M-am adresat la persoana a doua singular, considerand pe orice oaspete, parte din familia forumului.
Am reprodus un fragment ce ai scris mai sus.
Ma intereseaza aspectele vortexiale cu aplicatii practice mai ales in electromagnetism.
Nu sunt pregatit acum cu o abordare elaborata, sper in viitor sa putem dialoga pe acest subiect.


Din ultima postare, sunt formulari care coincid cu ceea ce intuiesc si eu:
-deasupra noastra exista o entitate superioara;
- un mod de intuire a acestei entitati este "personalitatea" care reiese din spatele detaliilor din Creatie.

Succes.

Chiar ne intrebam unii dintre noi, cum l-ati descoperit pe Doamne-Doamne.
Eram chiar ingrijorati in nestiinta noastra.Unde-i enciclopedistul nostru?Unde-i dom profesor?
Iata ca ati aparut cu o noua revelatie minunata.
Bine ca s-a terminat sesiunea de vara a Bacalaureatului si nu mai suntem asa stresati. Ne bucuram de descoperirea facuta de catre dumneavoastra si in continuare asteptam sa ne revelati si descoperirea Sfintilor, ingerilor si , ma rog, tot ce trebuie revelat in astfel de cazuri. Minunat!

Primul care L-a descoperit pe Dumnezeu a fost Moise, acum peste 3200 de ani.
Doar Moise are acest brevet de inventator, ca in realitate L-a inventat.

În  teoria dipolilor vortex  termenul de Existenţă are conotaţii semantice cu Necuprinsul, pentru că este un concept primar care se referă la tot ce a fost, tot ce există şi tot ce va fi.  Într-o exprimare concisă, Existenţa este Totul – de oriunde şi oricând, atât ca realitate cât şi ca posibilitate.  Spaţiul şi timpul sunt formele fundamentale de manifestare a devenirii existenţei  care fac posibilă reflectarea realităţii obiective   de către fiinţa umană.  
   La baza configurării existenţei se află particulele universale primordiale, care  au un timp  mediu de  viaţă infinit (sunt indestructibile)  şi se deplasează cu viteza luminii în vid. Fotonii  şi  gravitonii sunt particule universale primordiale care ies, respectiv intră în dipolii vortex.
   Se poate afirma că particulele universale primordiale sunt cuante, nu numai pentru energie, câmp de  forţe, masă, sarcină electrică sau informaţie, ci şi  cuante spaţio-temporale, altfel spus, în devenirea existenţei, spaţiul şi timpul sunt indisolubil legate între ele şi de materia în mişcare.
   Dipolul vortex, asociat unităţii dialectice "particulă - antiparticulă", reprezintă puntea de legătură dintre Universul nostru (format din materie) şi Universul complementar (format din antimaterie), prin care se face schimb de particule universale primordiale. Universul nostru şi Universul complementar “nu sunt paralele”, ci coexistă în sens dialectic, având  în  comun axa timpului, întreaga existenţă fiind un Univers cvadridimensional dual.
   Deşi schimbul de particule universale se desfăşoară în ambele sensuri, la nivel global fluxul de particule primordiale este preponderent spre Universul nostru şi determină expansiunea acestuia şi modul de structurare pe diverse nivele de organizare. Se pare că Universul complementar (aflat în contracţie) aparţine Spiritului şi reprezintă pentru credincioşi “Lumea de Dincolo”- în care orice fiinţă umană are o “amprentă” (un Alter Ego).
   Relaţiile cauză-efect  dintre fenomenele şi procesele din Universul nostru fac trimitere la "curgerea ireversibilă a timpului obiectiv" din trecut, prin prezent, spre viitor.  Inversarea sensului derulării evenimentelor  în cadrul unui “timp subiectiv” - când efectul prefigurează  cauza – este în contradicţie cu legile naturii, dar  fiinţa umană este capabilă previziune şi conexiune inversă, iar influenţa viitorului asupra prezentului  înseamnă Destin  şi se poate manifesta prin intermediul Spiritului. Acest mod  de  abordare a dialecticii materie-spirit este “cheia” pentru  descifrarea  rolului şi  statutului  omului  în Univers, precum  şi a legăturilor  sale cu Divinitatea.
   Este fascinant că fiinţa umană are libertatea de a-şi  modela prezentul prin  conceperea şi  aplicarea în practică a unor  proiecte de viitor, pentru a se înscrie pe o traiectorie evolutivă,  fără a  fi la discreţia Liberului Arbitru. De aceea, orice decizie luată implică înţelepciune şi  resposabilitate în analiza efectelor pe termen mediu şi lung.
   Menirea omului în Galaxia noastră (Calea Lactee) este cunoaşterea Adevărului absolut prin descifrarea “schemelor universale” ale dialecticii dintre determinism şi întâmplare, libertate şi necesitate, unitate şi diversitate etc.  Cu siguranţă, Creativitatea este o posibilitate veritabilă a fiinţei umane de a-şi justifica existenţa în Univers...
Pentru mai multe detalii, vă invit să accesaţi
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2449053

Vasile Tudor a scris:
   Se poate afirma că particulele universale primordiale sunt cuante, nu numai pentru energie, câmp de  forţe, masă, sarcină electrică sau informaţie, ci şi  cuante spaţio-temporale, altfel spus, în devenirea existenţei, spaţiul şi timpul sunt indisolubil legate între ele şi de materia în mişcare.
 

La inceput a fost conservarea materiei, a urmat separat conservarea
energiei. Dar asta era prea restrictiv pentru fantezia unora si le-au
amestecat. Se conserva masa si energia impreuna, au zis. Adica
niste transformari din materie in energie si invers, noi vrem sa fie!
Si asa au facut, le-au umplut capul invataceilor cu aceasta minciuna!
Acum vii dumneata si vrei sa amesteci si timpul in acest ghiveci
materialo-energetic. Succes!
Vom afla ca materia+energia se pot transforma in timp si invers!
Noroc ca Universul acesta nu prea tine seama de noi, ca praful se
alegea de el!

Interesant punct de vedere al unui forumist de pe scientia.ro :

Regret dar vazand ca nu raspunzi la ce esti intrebat, incep sa am indoieli in ce te priveste.

Nu te preocupa decat propia reclama si cred ca stii ca orgoliul este un mare pacat. Asta o spun fiindca vad ca nu esti indiferent fata de religie.

Oare cand dom` prof o sa si raspunda in afara de a face reclama?

Dom` prof. raspunde numai cum ii convine dumnealui, iata un exemplu tot din acelasi forum:

protelisav a scris:Am postat Teoria dipolilor vortex pe diverse site-uri, pentru a fi cunoscută pe scară extinsă.
Referitor la opinii, există atât apreciri, cât şi critici - mai mult sau mai puţin pertinente.

http://www.rufon.org/forum/astronomie/teoria-vortex-a-materiei/msg93928/#msg93928  

http://www.scientia.ro/forum/index.php?action=dlattach;topic=3196.0;attach=3781

O copie de ecran cu raspunsul moderatorului global care scrie: "Toata stima!"
Este ca iti place numai cand lumea te lauda, dom` profesor?

Triada credinţei

Dumnezeu este în noi.
Dumnezeu este dor de necuprins.
Dumnezeu este Lumina Sufletului.

Vasile Tudor a scris:Triada credinţei

Dumnezeu este în noi.
Dumnezeu este dor de necuprins.
Dumnezeu este Lumina Sufletului.

Dumnezeu este Frontiera cunoasterii.

Mai degrabă, dumnezeu este frontiera pusă cunoaşterii!

Razvan a scris:Mai degrabă, dumnezeu este frontiera pusă cunoaşterii!

Ai inteles altceva?...         Scuze!

virgil_48 a scris:

Vasile Tudor a scris:Triada credinţei

Dumnezeu este în noi.
Dumnezeu este dor de necuprins.
Dumnezeu este Lumina Sufletului.

Dumnezeu este Frontiera cunoasterii.

Când te afli la frontierele cunoaşterii trebuie să priveşti dincolo de orizont prin ştiinţă, filosofie şi credinţă.

Infinitul la creatorii nostri

Tema frontierei si a infinitului din spatele ei o regasim abordata specific la Eminescu, Aurel Vlaicu,Brancusi, ,Nichita Stanescu , etc.

Eminescu foloseste metafora Luceafarului strabatand  cerul , flamand de spatiu, de nemarginire:

Porni luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.


Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele -
Părea un fulger ne’ntrerupt
Rătăcitor prin ele.


Şi din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentâi,
Cum izvorau lumine;


Cum izvorând îl înconjor
Ca nişte mări, de-a-notul…
El zboară, gând purtat de dor,
Pân’ piere totul, totul;


Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte.
( Luceafarul)

Vlaicu ataca cerul in zbor, la propriu , sacrificandu-si cu viata curajul de a sfida nemarginirea.
Brancusi are Coloana Infinitului.
Nichita Stanescu numeste infinitul cu " Necuvintele".

Nu stim nimic despre D-zeu, dar vrem sa-l definim. Fiecare in felul lui cauta o explicatie care se potriveste mai mult sau mai putin cu propriile lui trairi. Stiti ca Iuda a scris si el o biblie, care din pacate s-a distrus, dar ceva esential tot a ramas. La un moment dat, Iisus ii spune lui Iuda ca, D-zeu din sufletul nostru, nu este totuna cu D-zeul care a facut cerurile si pamantul. Si eu cred la fel, D-zeul din sufletul nostru te indeamna sa ai mila si grija de semenii tai mai mult decat de sine insusi, deci este un D-zeu al colectivitatii, cuprinzand in cercuri concentrice intreaga specie umana, si chiar mai mult, intreaga natura vie. dar mai este un D-zeu, care a facut cerul si pamantul, creator al universului, iar acest D-zeu ramane necunoscut, pentru ca El reprezinta sansa producerii evenimentelor din natura. Cu fiecare lege cunoscuta, El se ascunde in spatele altor legi necunoscute noua, pentru ca intre minus infinit si plus infinit El poate fi oriunde. Noi putem cunoaste doar cate o parte din infinitatea evenimentelor care au fost, si care vor mai fi, pentru ca noi traim in timp, pe cand El traieste in afara timpului. Timpul este cel care il separa pe om de D-zeu.

virgil a scris:Nu stim nimic despre D-zeu

Dacă nu știi nimic despre Dumnezeu, atunci asta de unde știi?

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Nu stim nimic despre D-zeu

Dacă nu știi nimic despre Dumnezeu, atunci asta de unde știi?

Stii sa joci table? cand arunci zarurile, apare sansa implinirii unor evenimente, bune sau rele, natura isi urmeaza sansa de a face ceva. Asa s-a creat universul, numai ca zarurile lui sunt multiple, si fiecare fateta inseamna o lege a naturii.

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Nu stim nimic despre D-zeu

Dacă nu știi nimic despre Dumnezeu, atunci asta de unde știi?

Daca-i spui cuiva ca nu stii nimic despre teoria sau particula X, trebuie
sa-i mai explici de unde stii ca ai niste lipsuri de pregatire?
Nu stii fiindca nu ai cercetat, nu ai invatat, nu te-a interesat, nu ai avut
de unde sa afli. Sunt o gramada de
motive ca sa nu stii ceva. Daca un elev iti spune ca nu stie nimic despre
Teorema lui Pitagora il mai intrebi de unde stie ca nu stie?

virgil_48 a scris: Daca un elev iti spune ca nu stie nimic despre
Teorema lui Pitagora il mai intrebi de unde stie ca nu stie?

Buna faza.

Domnu` TV, astazi ne-o puneti pe asta:

Vasile Tudor a scris:Dictonul "crede şi nu cerceta" din scolastică trebuie înlocuit cu formularea "crede şi vei afla".

??????

Sau pe asta:

protelisav a scris:

Citat din mesajul lui: HarapAlb din Ieri la 09:11:02
Citat din mesajul lui: protelisav din Iulie 26, 2015, 09:16:49
Când te afli la frontierele cunoaşterii trebuie să priveşti dincolo de orizont prin ştiinţă, filosofie şi credinţă.
Și când ne aflăm în puțul gândirii încotro trebuie să privim?

Din întuneric spre lumină...

Dictonul "crede şi nu cerceta" din scolastică trebuie înlocuit cu formularea "crede şi vei afla".

BAI CE AM GHICIT!!!

Sau or fi premonitii????

Ca şi arta, credinţa este o formă de cunoaştere a existenţei bazată pe trăirile profunde ale fiinţei umane.

Ca şi arta, credinţa este o formă de cunoaştere a existenţei bazată pe trăirile profunde ale fiinţei umane

Ehe! Asta e altceva, repede cu ea in forumul educatiei sa vada si ministerul.
Trebuie sa fi artist ca sa crezi! E scris adanc.

Vasile Tudor a scris:Ca şi arta, credinţa este o formă de cunoaştere a existenţei bazată pe trăirile profunde ale fiinţei umane.

Dumneata candidezi la titularizare pentru catedra de religie?