NEWTON

Principiul I al mecanicii (Inerţia)

Orice corp tinde să îşi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acţionează alte forţe sau suma forţelor care acţionează asupra sa este nulă.

Textul original din  Principia:

“ Lex I: Corpus omne perseverare in statu suo quiescendi vel movendi uniformiter in directum, nisi quatenus a viribus impressis cogitur statum illum mutare. ”
g


Bibliografie:
http://www.archive.org/stream/newtonspmathema00newtrich#page/n0/mode/2up
http://www.britannica.com/topic/The-Mathematical-Principles-of-Natural-Philosophy
http://cudl.lib.cam.ac.uk/view/PR-ADV-B-00039-00001/103

Daca suma fortelor externe este nula, atunci corpul nu va ramane in repaus, ci va fi dezmembrat si fiecare forta va lua cate o parte corespunzatoare.
Asta in cazul in care fortele externe inving fortele interne. Sau fortele interne sunt opuse.

Orice corp tinde să îşi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acţionează alte forţe sau suma forţelor care acţionează asupra sa este nulă.

Asta se datoreaza faptului ca fiecarei stari energetice a corpului, ii corespunde o anumita stare interioara, a spinilor. Astfel la viteze cosmice mari, un corp se inconjoara de un camp magnetic propriu.

@negativ a scris:
Gravitatia apare ca urmare a diferentelor de presiune dintre substanta organizata sub forma de particule si cea haotica reprezentata de vidul cosmic. Astfel "oceanul Dirac" este substanta neorganizata.
Înca nu am o definitie clara pentru substanta asta, dar poate da cineva o mana de ajutor.[/justify]

Uite o propunere simpla:
Materia organizata sub forma de particule este cea care poate fi
sesizata si identificata de mijloacele tehnice actuale.
Materia neorganizata este cea care constituie divziuni si subdiviziuni
pana in infinitul mic al primei categorii, care acum constituie o parte
din materia Universului si nu va putea fi sesizata in intregime niciodata.

Campul gravitational reprezinta un camp rezidual, care se naste numai la ingramadirea atomilor intr-un corp. In mod natural in cosmos exista nebuloase care contin substanta egala cu a unor galaxii, si totusi nu detin un camp gravitational propriu, care ar trebui sa aiba un centru de gravitatie in jurul carora sa orbiteze si alte corpuri. In realitate nebuloasele acestea gigantice sunt lipsite de camp gravitational, dar este neglijat acest aspect. Cand insa in aceasta nebuloasa o cauza anume determina acretia unei stele sau planete, imediat apare si campul gravitational aferent acesteia. Aceasta inseamna ca materia raspandita in nebuloasa atunci cand este adusa in stare de comprimare se inconjoara de campul specific gravitational. Aceasta se poate justifica prin doua moduri; ori campul gravitational al unei unde initiaza procesul de acretie al corpurilor ceresti, ramanand legate pe toata durata vietii, ori campul exista raspandit in norul de substanta dar nu se putea pune in evidenta datorita diluarii acestuia in spatiul cosmic. Adica fiecare atom are propriul lui microcamp gravitational, care insumate intr-un corp ceresc dau nastere campului gravitational pe care noi il punem in evidenta prin relatia lui Newton. Faptul ca pamantul este aplatizat la poli si are o acceleratie gravitationala mai mare decat la ecuator, inseamna ca acest camp are o simetrie sferica, ceia ce presupune ca nu este strict legat de cantitatea de substanta ce se afla dispusa radial pe raza pamantului, pentru ca in acest caz raza pamantului fiind mai mica la poli si acceleratia grav. ar trebui sa fie mai mica, iar la ecuator mai mare. Deci indiferent de forma corpului, campul are o simetrie sferica chiar daca este legat de un corp nu tocmai sferic. De exemplu centrul de greutate al unei bare metalice se afla undeva la centrul de simetrie al acesteia, iar campul gravitational din jurul barei va avea tot o simetrie sferica la o anumita distanta de ea. Forta de atractie care apare la patrunderea unui corp intr-un camp, se datoreaza faptului ca acel corp introduce (prin propriul camp) o asimetrie, pe care campul o elimina numai prin aducerea corpului in centrul de masa al campului.

Despre acceleratia gravitationala, din Wikipedia:

La nivelul mării, la ecuator, are valorea aproximativă:
g= 9,781 \frac {m}{s^2}, \!
iar la poli:
g = 9,831 \frac {m}{s^2}. \!

Eu stiam ca aceasta diferenta este produsa de forta
centrifuga de la ecuator(?)

@virgil_48 a scris:Despre acceleratia gravitationala, din Wikipedia:

La nivelul mării, la ecuator, are valorea aproximativă:
g= 9,781 \frac {m}{s^2}, \!
iar la poli:
g = 9,831 \frac {m}{s^2}. \!

Eu stiam ca aceasta diferenta este produsa de forta
centrifuga de la ecuator(?)

De ce nu verifici acest lucru?  stim ca viteza periferica la ecuator este de;
Viteza mișcării de rotație la ecuator 465,11 m/s
Raza ecuatorială 6.378,137 km;
acceleratia  a=v^2/Re =(465,11)^2 / 6.378.10^6 =0.03391 m/s2 ;
Daca calculam acceleratia gravitationala la ecuator gasim;
a ecuator= k.m/Re2= 6.67015.10^-11 .5,9742×10^24kg / ( 6.378.10^6)^2 = 9.795944 m/s2;
daca scadem din acceleratia gravitationala rezultata din calcul, acceleratia centrifuga rezulta o acceleratie mai mica decat cea pe care ai afisat-o tu;
9.795944 - 0.03391 = 9.76203 m/s2 ;
Daca calculam acceleratia gravitationala la pol gasim;
a ecuator= k.m/Re2= 6.67015.10^-11 .5,9742×10^24kg / ( 6.356752 .10^6)^2 = 9.8615418 m/s2;
Diferenta dintre acceleratia la pol fata de ecuator este;  
9.8615418 -  9.795944 = 0,065597 m/s2 ;
iata ca aceasta diferenta de acceleratie pol ecuator reiesita din calcul este aproape dubla fata de acceleratia centrifuga care este ac= 0.03391m/s2 ;

Am inteles. Tu spui ca forta centrifuga justifica numai jumatate din
diferenta reala a celor doua acceleratii.

Movendi uniformiter in directum

Virgil_48,
Newton ne spune prin legea I ca orice corp liber in stare de liniste, cand este perturbat, face mariaj   cu entitatea perturbatoare intr-o miscare compusa.
Ca sa ne exprimam poetic.
Uneori poezia exprima mai mult adevar decat matematica.
Aici ii dau dreptate lui Bordan.
Si cu ocazia aceasta am raspuns si lui Negativ care a subliniat ariditatea startului fractal al acestui topic.

Consecinta particulara la axioma/ legea Newton 1:

Schimbarea starii de miscare rectilinie uniforma in viteza sau directie a unui corp are consecinta o miscare compusa, sub influenta unei forte externe.
De inteles ca Newton considera si schimbarea numai de directie ( cu pastrarea vitezei constanta) tot sub influenta unei forte?

Cum se interpreteaza Newton 1 la miscarea curbilinie, in particular la orbitarea ideala a unui satelit ideal ?

In poza, o schita a lui Newton cu un desen ( in dreapta) uimitor de asemanator cu celebra schita de pe topicul lui Virgil_48.

Principiul 1 pentru roto- translatii ?

Newton , in formularea pricipiului 1 nu pomeneste nimic despre miscarea de rotatie a unui corp in jurul axei proprii.

Putea fi formulat si altfel, de pilda ?:

"Orice corp aflat in miscare simultana uniforma de translatie si uniforma de rotatie in jurul axei proprii isi pastreaza starea de rototranslatie uniforma atata timp cat asupra lui nu actioneaza forte care sa-i schimbe starea de rototranslatie ".

@eugen a scris:Principiul 1 pentru roto- translatii ?

Newton , in formularea pricipiului 1 nu pomeneste nimic despre miscarea de rotatie a unui corp in jurul axei proprii.

Putea fi formulat si altfel, de pilda ?:

"Orice corp aflat in miscare simultana uniforma de translatie si uniforma de rotatie in jurul axei proprii isi pastreaza starea de rototranslatie uniforma atata timp cat asupra lui nu actioneaza forte care sa-i schimbe starea de rototranslatie ".

Putea, dar nu asta era problema lui. Intre timp principiul 1 se poate generaliza, si in loc de miscare, sa scriem starea energetica astfel in aceasta expresie s-ar cuprinde orice fel de miscare, inclusiv miscarea periodica de rotatie sau de vibratie.

@eugen a scris:. . . . .
Putea fi formulat si altfel, de pilda ?:
"Orice corp aflat in miscare simultana uniforma de translatie si uniforma de rotatie in jurul axei proprii isi pastreaza starea de rototranslatie uniforma atata timp cat asupra lui nu actioneaza forte care sa-i schimbe starea de rototranslatie ".

Parerea mea este ca NU. Miscarea uniforma de translatie nu
solicita structura interna a corpului in nici un fel. Pe când
miscarea uniforma de rotatie, produce forta centrifuga.
Aceasta forta, aplicata structurii interne a unui corp, produce
eforturi si deformari oricat de mici si nemasurabile, dar reale,
chiar daca este greu sa recunosti.
Asta se poate simula mai usor pentru rotatia rapida a unui disc
plastic. Nu te gandi la desenul cu balerina, acela arata altceva.
Ma refer la deformarea remanenta prin întinderea produsa de
forta centrifuga. Acest efect, oricat de mic, se cumuleaza.
Eforturile si deformarile consuma inertia miscarii de rotatie.
Poate asta este cauza pentru care Newton a evitat subiectul.
Iar daca dai crezare existentei unui eter material, nici inertia
miscarii uniforme de translatie nu este infinita.

Electronul se invarte si in jurul lui singur de cand e lumea. Nimeni nu-l poate opri din invarteala. Dar in schimb poate sa fie oprit doar din miscarea liniara.
Si fotonul cred ca se invarte, dar daca e oprit de ceva, atunci se distruge, devine caldura si electricitate. Sau se face bronz pe pielea oamenilor.
E clar ca nu se freaca de nici un eter.

@gafiteanu a scris:Electronul se invarte si in jurul lui singur de cand e lumea.  Nimeni nu-l poate opri din invarteala.  Dar in schimb poate sa fie oprit doar din miscarea liniara.
Si fotonul cred ca se invarte, dar daca e oprit de ceva, atunci se distruge, devine caldura si electricitate.  Sau se face bronz pe pielea oamenilor.
E clar ca nu se freaca de nici un eter.

Poate fi asa, sau cu totul altfel. Electronul sau fotonul ar putea fi
actionate-impinse de eter daca acesta este dinamic. Orbitarea
electronului ar putea fi similara cu cea a corpurilor, o impingere
din exterior.
Oricum, ce este acolo, sunt numai speculatii. Iar unii le dau si
altii le iau de sigure.

@gafiteanu a scris:Electronul se invarte si in jurul lui singur de cand e lumea.  Nimeni nu-l poate opri din invarteala.  Dar in schimb poate sa fie oprit doar din miscarea liniara.
Si fotonul cred ca se invarte, dar daca e oprit de ceva, atunci se distruge, devine caldura si electricitate.  Sau se face bronz pe pielea oamenilor.
E clar ca nu se freaca de nici un eter.

Electronul este o entitate electromagnetica care nu se invarte ca un obiect, ci se propaga ca o unda in jurul propriei axe. Natura electronului se regaseste chiar in vid.

Am inteles, sa traiti.

@virgil a scris:. . . . .
Electronul este o entitate electromagnetica care nu se invarte ca un obiect, ci se propaga ca o unda in jurul propriei axe. Natura electronului se regaseste chiar in vid.

Nu stiu dece, dar parca am auzit pe undeva de masa electronului...?

Si aia de la care ai auzit, ce spun despre masa ?

@negativ a scris:Si aia de la care ai auzit, ce spun despre masa ?

Ca sa-ti fie satisfacuta curiozitatea si setea de cunoastere:        

Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică
negativă, . . . . masa acestuia fiind de aproximativ 1/1836 din cea a protonului.

Vrei sa caut si masa protonului?

Cred ca vorbim împreuna dar ne întelegem separat.

Asta seara avem la masa doar o salata usoara de electroni in camp propriu, dar maine la masa de pranz vom avea o friptura mai consistenta de protoni proaspeti facuti la cuptor. Am intins navodul de prins protoni, sper sa fie destui.
Daca mai are cineva acasa ceva protoni, as propune sa facem un schimb, ofer neutroni. Schimb unu la unu, deoarece au cam aceeasi masa si ai mei sunt ultra concentrati.
Stiati ca neutronii luati curati/individuali, explodeaza singuri ? Si inca ce explozie fac !!! Bomba cu neutroni. Trebuie pastrati langa protoni.
https://www.google.ro/search?q=Bomba+cu+neutroni&rlz=1C1CHZL_roRO752RO752&oq=Bomba+cu+neutroni&aqs=chrome..69i57.2046j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8
https://destepti.ro/bomba-cu-neutroni-o-inventie-iresponsabila-a-epocii-moderne
http://www.hotnews.ro/stiri-international-4719862-fost-militar-american-sustine-sua-folosit-bomba-nucleara-razboiul-din-irak.htm

@virgil_48 a scris:

@virgil a scris:. . . . .
Electronul este o entitate electromagnetica care nu se invarte ca un obiect, ci se propaga ca o unda in jurul propriei axe. Natura electronului se regaseste chiar in vid.

Nu stiu dece, dar parca am auzit pe undeva de masa electronului...?

Dar ce este masa particulei, decat o stare oscilanta  a unui domeniu spatial de dimensiune lambda si densitate liniara epsilon.

Dupa cum se vede, un rol important il are acest epsilon, care la electron este de 1836^2 ori mai mic decat la proton. Asta este motivul pentru care electronul se naste din ciocnirea a doua cuante numai in apropierea unui nucleu greu, care pe langa ca preia o jumatate din spinul fotonilor, dar asigura si mediul necesar cu epsilon
diminuat. Epsilon fiind de fapt o densitate liniara de masa.

O consecinta la legea Newton 1 ar fi ca impulsul exista si cand forta nu exista.

@eugen a scris:O consecinta la legea Newton 1 ar fi ca impulsul exista si cand forta nu exista.

Eugen, incerci sa spargi o usa deschisa. Bineinteles ca asa
este ! Un corp care circula inertial in spatiu, are impulsul
corespunzator vitezei sale constante, dar nu este impins de
nici o forta.
De aceea eu fac diferenta intre impulsul m x v ca fiind cel
ce corespunde vitezei inertiale constante, si aportul de
impuls venit din exterior sau din motoare. Acesta este
determinat de F x t si reprezinta variatia de impuls in timpul
t. Ambele se masoara cu aceeasi unitate de masura, joule.