NEWTON

Rezumarea primului mesaj :

Principiul I al mecanicii (Inerţia)

Orice corp tinde să îşi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acţionează alte forţe sau suma forţelor care acţionează asupra sa este nulă.

Textul original din  Principia:

“ Lex I: Corpus omne perseverare in statu suo quiescendi vel movendi uniformiter in directum, nisi quatenus a viribus impressis cogitur statum illum mutare. ”
g


Bibliografie:
http://www.archive.org/stream/newtonspmathema00newtrich#page/n0/mode/2up
http://www.britannica.com/topic/The-Mathematical-Principles-of-Natural-Philosophy
http://cudl.lib.cam.ac.uk/view/PR-ADV-B-00039-00001/103

Abel Cavaşi a scris:Păi, e aceeași cauză cu cauza mișcării. Cauza mișcării este imposibilitatea repausului.
În cuvintele de mai sus se ascund mii de pagini de Fizică fundamentală.

Eu consider ca interpretezi gresit lipsa unui sistem de referinta
unic si fix in Univers. Asta fiindca universul este infinit. Dar daca
nu stim noi, asta nu inseamna ca putem face demonstratii bazate
pe nestiinta noastra !
Daca s-ar construi un aparat de masurat viteza care sa nu aibe
nevoie de nici un reper exterior, asa cum este accelerometrul,
s-ar putea fixa o nava cosmica in pozitia de repaus absolut. Dar
asta nu inseamna ca noi am vedea-o in repaus. Nici vorba !

Universul pe ansamblu e fix, cu toate ca da in clocot. Avem o infinitate de puncte de reper, care insa pot sa se si deplaseze in timp. Doar pe ici pe colo avem dinamica temporara.  Fiecare foton este intro dinamica fata de eterul inconjurator in care ajunge si de acesta depinde.
Reperul este eterul. Desigur ca numai eterul local. Eterurile sunt tare multe, infinit de multe si pot fi in deplasare.

virgil_48 a scris:Dar daca
nu stim noi, asta nu inseamna ca putem face demonstratii bazate
pe nestiinta noastra !

Nu doar că nu știm, dar mai ales nici măcar NU PUTEM ști. Iar pe asta putem clădi raționamente.

Daca s-ar construi un aparat de masurat viteza care sa nu aibe
nevoie de nici un reper exterior

Dacă 1+1 ar fi egal cu 7, atunci eu n-aș fi spus ceea ce am spus.

eugen a scris:Inertie rectilinie conventionala ?
Principiul 1 formulat de Newton ca principiu al inertiei contine termenul "rectiliniu".
Daca admitem "principiul lui Mishin" de genul "totul elicoidal", inseamna deci  ca admitem ca nu exista rectiliniu real ci conventional.
Si atunci principiul 1 al inertiei devine un principiu raportat la o traiectorie conventionala?
Deci nu exista inertie "rectilinie"?

Asta se straduieste conspiratia stiintifica sa ne faca sa credem,
Eugen. Ca strâmbii i-au mâncat pe drepții !
Când vor reusi sa autentifice asta, omenirea intreagă va fi dusa
cu pluta ! Singură inertia rectilinie este infinita si nu
necesita aport de energie.

gafiteanu a scris:Daca cineva imi poate spuna cauza reala-fizica pt care totul se invarte, primeste de la mine un premiu de 1000 E.  Nu glumesc, poate chiar il premiez mult mai mult si-l fac chiar prin testament un om bogat.  Depinde de comportament.

Pe bune! Chiar nu glumești?
Promit că mă comport frumos, băga-mi-aș banii tăi în buzunar!

Nu-i un răspuns de 1000 de "oiro", dar uite o perspectivă, maestre!

Eugen nu-i prost, ceva, ceva a spus el acolo!
La fel ca și Abel, de altfel!
Inerția rectilinie este o perspectivă, nu o generalizare!
Pentru că ceea ce acceptăm ca fiind o mișcare inerțială rectilinie este pur și simplu o chestiune care ține de perspectiva din care privești lucrurile, și mai mult, pentru faptul că a fost și acceptată până acum, din cauza (sau datorită) faptului că atunci când inerția rectilinie a fost fundamentată, lucrurile nu au putut fi "văzute" și din altă perspectivă.

Astăzi, spre exemplu, analizând lucrurile din perspectiva modului în care am ajuns să percepem mișcarea cosmică a planetelor, nu avem cum să nu ne întrebăm dacă nu cumva rectilinitatea mișcării este doar o chestiune preferențială prin care...ia ghici?...preferăm să privim și să acceptăm lucrurile.
Dar dacă inversăm perspectiva, iar inerțialitatea mișcării este de fapt una elicoidală, adică exact cea care reiese din perspectiva "cosmică", atunci unde-i adevărul?
Cine are dreptate?
Cel care privește mișcarea de pe pământ sau cel care privește din "univers" ?

Concret?
Fiecare perspectivă este corectă!
Dar doar că este una limitată la perspectiva din care privim lucrurile!

Exact așa cum se întâmplă și cu relativitatea repausului!
Dacă două corpuri se află în mișcare unul față de altul, la fel de bine, putem spune despre oricare dintre ele, că se poate afla atât în repaus, cât și în mișcare, în funcție de preferențialitatea modului în care dorim să "privim" lucrurile.
În niciunul dintre cazuri nu gândim greșit, iar dacă dintr-o perspectivă un corp se poate afla în repaus, din alta în mișcare relativă, nu este cu absolut nimic greșit să considerăm că dintr-o perspectivă mișcarea inerțială este rectilinie uniformă, din alta este, culmea, elicoidală!

Problema este că din perspectivă rectilinie sunt fundamentate anumite legi fizice care justifică și caracterul elicoidal ce apare din altă perspectivă, dar la fel de bine, din perspectivă elicoidală, pot fi formulate anumite aceleași legi fizice, într-o altă formă, care justifică caracterul rectiliniu al inerției mișcăriii.

Eu aș zice că lucrurile sunt așa cum sunt în funcție de perspectiva din care le "privești", gândești și analizezi!

Nu cred că există un sistem de referință preferențial, din care să stabilești clar caracterul absolut al mișcării, ceea ce și duce la întrebarea:

Există mișcare?
Sau, analogic exemplului de mai sus, ceea ce percepem ca fiind mișcare este doar o..."perspectivă"?
O perspectivă care fundamentează legile dinamicii naturii din perspectiva modului din care suntem capabili să percepem natura!

Desigur că este absolut aberant ce spun eu, dar cine știe, poate totuși mă treci și pe mine în testament!

În schimb, gafitene, mie mi se pare că suntem atât de convinși de ceea ce percepem și gândim, încât lucrurile par să fie inacceptabile dintr-o altă perspectivă!
Tot în această ordine de idei, s-ar putea să nu existe o cauzalitate intrinsecă a inerției mișcării, ci doar simpla perspectivă din care privim lucrurile și modului determinist al gândirii noastre, "impune" o cauzalitate, deși s-ar putea să nu existe una!

Perspectivele…
O masina in parcare, stationand, pare de la distanta ca are energie cinetica zero fata de reperul parcare.
Ne apropiem de masina, auzim motorul la relanti: hopa, exista o energie cinetica in piesele in miscare !
Unele perspective subestimeaza realitatile.
Si atunci, probabil, devin ...teorii, icoane ale realitatii.

Perspectivele…
O masina in parcare, stationand, pare de la distanta ca are energie cinetica zero fata de reperul parcare.
Ne apropiem de masina, auzim motorul la relanti: hopa, exista o energie cinetica in piesele in miscare !
Unele perspective subestimeaza realitatile.
Si atunci, probabil, devin ...teorii, icoane ale realitatii.

eugene,
să dăm cezarului ce-i al cezarului!
Mecanica newtoniană nu este greșită!
Ci, din perspectiva din care privește lucrurile, este foarte utilă și corectă!
Dar ineficientă, aș spune, și clar incompletă, dacă duci lucrurile pe "alt tărâm".
De acolo, mecanica newtoniană, s-ar putea să fie doar acea versiune limitată a interpretării dinamicii și completitudinii naturii.

Nu am afirmat ca este gresita, nu pot sa-mi permit sa afirm asa ceva fara argumente , etc.
Am vrut sa spun ca o perspectiva avem departe de fenomen si alta cand ne apropiem de fenomen.
Nu putem absolutiza o perspectiva ca fiind unica. Altfel ajungem la perspectiva ...marxista in stiinta, a partidului unic...
E ca la oameni: una sa judecam un om dupa aparente, alta sa-l cunoastem...

Am citit cu atentie de exemplu, exprimari ale lui Maxwell. El propunea o teorie, ca ipoteza. Perspectiva lui si-au insusit-o urmasii cu roade practice in electromagnetism.
Maxwell era destul de onest cand lasa usi deschise ale intelegerii, recunoscand de altfel si limitele sale.
Si la Newton gasim exprimari ale acestuia precum ca anumite fenomene nu-si propune a le analiza sau nu are pur si simplu o interpretare.

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Dar daca
nu stim noi, asta nu inseamna ca putem face demonstratii bazate
pe nestiinta noastra !

Nu doar că nu știm, dar mai ales nici măcar NU PUTEM ști. Iar pe asta putem
clădi raționamente.

Nu m-as lua dupa un astfel de rationament, fiindca imposibilitatea
repausului nu mi se pare ca ar decurge din neputinta de a determina
un sistem de referinta universal. Dar nu insist...

Daca s-ar construi un aparat de masurat viteza care sa nu aibe
nevoie de nici un reper exterior

Dacă 1+1 ar fi egal cu 7, atunci eu n-aș fi spus ceea ce am spus.

Am schitat pe unul dintre topice un aparat care ar putea aprecia viteza
unui corp in spatiu fara sa foloseasca repere exterioare. Daca il mai gasesc,
reiau ideea. Daca este rational, inseamna ca s-ar putea determina pentru
o nava cosmica o pozitie "fara miscare " in Univers.

@ eugen
Corect!
Cam la fel gândesc și eu!
Sunt absolut împotriva oamenilor care sunt dirijați de convingerile lor absolute și nu iau în calcul că părerea lor este doar o versiune de interpretare, chiar dacă se dovedește într-un final a fi una corectă și obiectivă!

Dar simplul fapt că te bați cu pumnul în piept că dreptatea este de partea "ta" mi se pare doar o formă de manifestare a propriilor frustrări.

Mă rog, o să mai detaliez ce-am vrut să spun mai exact, referitor la subiectivitatea absolută a perspectivei prin alte mesaje.

Cred că este demn de luat în calcul și discuția lui sadang cu omuldinluna în subiectul cu luna privită altfel...
Chiar omuldinluna, în acel subiect, menționa în urma discuției cu sadang, ceva de genul "care parte o alegem?", "dacă natura are o interpretare absolută și obiectivă".

Ținem aproape!
Vorbim!

Bine-am revenit!
Și reiau subiectul lui nic cu luna. Privită altfel!
Privită altfel discuția omuluidinlună cu sadang, cel puțin începând de la linkul de mai jos, deși toate celelalte discuții sunt destul de importante,
https://cercetare.forumgratuit.ro/t363p330-luna-privita-altfel#23898
trebuie, aș zice eu, să dezvoltăm ceva mai profund implicațiile raționale ale concluziei omuluidinlună:

omuldinluna a scris:Trebuie să încep redarea concluziilor mele, în urma unei discuții lungi cu sadang, de la un punct ce poate părea ciudat și nelalocul său aici, dar consider că este punctul unde se află buba. Este vorba de următoarea chestiune filosofică:

Are Natura o existență obiectivă, dincolo de conștiința și percepția mea?

Este o întrebare la care nu se poate răspunde în mod obiectiv, iar alegerea ține de preferințe pur personale, dar implicațiile oricărei alternative sunt extrem de profunde.
...
Care dintre alternative descrie până la urmă realitatea? Nu cred că există un răspuns absolut la această întrebare.

Am selectat doar o mică parte în citatul de mai sus ce provine din link, deși în postarea originală completă, omuldinlună argumentează cumva de ce el consideră că lucrurile trebuie privite totuși dintr-o perspectivă clară, nu una îndoielnică, care întărește și mai mult relativismul percepției.

În continuare, eu o să-mi spun părerea mea, într-o altă interpretare.

O discutie despre constiinta (sau ma rog despre existenta obiectiva) nu poate
avea loc pe topicul lui ,,Newton'' !
Ar fi offtopic si am face varza toate topicele cu astfel de devieri...

Stai cuminte în banca ta, CAdi, și ascultă!
Nu te mai băga în seamă neîntrebat că poate nu știi ce vreau să spun și poate are legătură cu obiectivitatea (relativă) a principiilor newtoniene.
Nu te mai bate cu pumnul în piept, nu te mai lăsa dirijat de propriile convingeri conform cărora "tu știi mai bine cum stau lucrurile".
Poate eu am ceva concret de zis, mai știi!

Aș începe cu o glumă preluată de pe ... undeva...ca să nu facem publicitate și ca să fie și pe placul lui gafiteanu.
Poate mă trece în testament sau îmi dă și mie vreo "o mie de euro măcar"...că o să tratez și inerția...și cam așa se procedează acum, adică falsa părerea a supraevaluării propriilor "capacități" trebuie plătite domle, nu așa...despre ce vorbim noi aicișa...eu chiar mă cred extrahipergicasuperior degeaba, ce dreacu? Să fim serioși!

Cică...
"unii bărbați zic "Ce glezne frumoase are femeia aia!", alții zic "Ce cap frumos are femeia aia!". Eu zic că adevărul este undeva la mijloc!"

Da, la mijloc, acolo-i adevărul!

Dacă luăm exemplul cu 6 sau 9, dacă o fi 6 sau o fi 9, depinde de perspectivă!
Gafiteanu ar zice, la fel ca și mine, că de fapt vorbim de "69", nu de 6 sau 9!

Bun!
Dacă o glumă bună (sau nu) e doar o chestiune de perspectivă și de modul din care preferăm să privim lucrurile, atunci eu propun să privim cât se poate de obiectiv perspectiva care face ca lucrurile să fie adevărate sau nu.

Nu înseamnă că a privi lucrurile dintr-o anumită perspectivă trebuie să și implice faptul că interpretarea lucrurilor dintr-o altă perspectivă este greșită și nu trebuie acceptată!

Eu aș zice că CLAR că răspunsul la întrebarea omuluidinlună este negativ!
Ptiuu, iar l-am amintit pe negativ!
Dar de ce zic asta și de ce sunt atât de convins eu că interpretarea obiectiv-generalizată trebuie să fie cea pe care o gândesc eu ?
Păi i-auzi ce zice curiosul mai jos!

Și revenim cu întrebarea...

Are Natura o existență obiectivă, dincolo de conștiința și percepția mea?

Răspunsul clar nu poate fi unul abslout ceea ce-l și face dependent de perspectivă!

Dependent...
Doamne cât de mult și cât de ușor ajungem să fim dependenți de perspectivă. C-o fi una, c-o fi alta...depindem de perspectivă!

Aproape că nu putem nici măcar să stabilim exact dacă nevoia de "unificare", dacă generalizarea propriu-zisă este un scop care are ca scop eliminarea relativismului perspectivei!

Mă rog, revenim la nenea Newton, că după aia iar sare CAdi de "cur în sus", că facem varză topicele.

Și în primul rând aș vorbi despre inerție. Chiar despre inerția..."Abeliană", aș numi-o io!
Vă asigur eu că nu-i miștocăreală și aș remenționa un aspect de mai sus care "transformă 6 în 9"!

Inerția "rectilinie uniformă" este doar o constatare ce s-a stabilit dintr-o anumită perspectivă!

Dar se pare că o grămadă de alte principii newtoniene au fost formulate inițial și "legalizate" ulterior din aceleași considerente și strâns conectate de principiul esențial al dinamicii newtoniene, inerția.

Acțiunea și reacțiunea, masa și chiar accelerația, impulsul și conservarea energiei sunt strâns legate de principiul inerției newtoniene rectilinie și uniformă.

Dar ele eficiente, "funcționează" constant și sunt formulate dependent de perspectivă!
Dacă schimbăm perspectiva, uniformitatea se păstrează, dar rectilinitatea dispare!
Iar simpla și principala caracteristică a inerției este doar uniformitatea mișcării la nivel de viteză de deplasare.

Dar aspectul mai important este cauzalitatea inerției!

Care ar putea fi diferită în funcție de caracterul rectiliniu sau curbat(/elicoidal) al mișcării inerțiale.
Sau altfel spus, dacă dintr-o anumită perspectivă caracterul mișcării inerțiale "constâns" de anumite legi naturale are o anumită cauzalitate determinantă, dintr-o altă perspectivă, dacă o mișcare inerțială este diferită s-ar putea să vorbim de o cauzalitate diferită.

Și atunci, dacă diferența dintre "6 și 9" este una cât se poate de concretă la schimbarea perspectivei, în ceea ce implică caracterul inerțial al mișcării determină o cauzalitate diferită, atunci nu putem vorbi nici de o cauzalitate absolută ce poate fi generalizată!

Iar răpunsul la întrebarea dacă natura are un caracter absolut și intrinsec este dacă nu negativ, cel puțin cât se poate de îndoielnic.
Iar simplul fapt că dintr-o perspectivă natura se comportă într-un fel, din altă perspectivă natura se comportă în alt fel, duce la o formă de existență a naturii dependentă de perspectiva din care e privită, fără a putea stabili în mod clar și concret anumite proprietăți intrinseci ale naturii care pot fi generalizate, invariabile și independente la "schimbarea perspectivei".

Paradoxal, totuși, natura se comportă în mod constant și uniform în același mod din aceeași perspectivă!

În schimb, dacă e să revenim la principiul cauzalității logice raportat la modul dependent de perspectivă în care se comportă natura, eu sunt de părere că nu există cauzalități "intrinseci" ale "intimității" fenomenelor și legilor naturii.

.  Am retinut o singura idee (si buna) din cele spuse anterior de tine, curiosul(e). Intrucat sufar de acuzatia de "old" sper sa fiu scuzat pentru scurtimea memorarii.
.  Aceasta idee, pe scurt, ar suna cam asa:  Miscarea (unui punct, material daca se poate) pe o traiectorie elicoidala este inertiala. Suna a postulat dar eu asa ma mentin ca tu l-ai formulat, curiosul(e).
.  Consecintele fiind "mai importante [useful]" decat cauzele, rezulta de aici atat inertia rectilinie cat si legile miscarii newtoniene (circulare), cunoscute. Colegul virgil a demonstrat deja, pornind tot de (la acest postulat) aici si TR.
. Desigur, as putea fi contrazis de altii, care ar putea sustine ca numai miscarea circulara este inertiala. Putem discuta, analiza, negocia chiar, etc.

mm a scris:.  Am retinut o singura idee (si buna) din cele spuse anterior de tine, curiosul(e). Intrucat sufar de acuzatia de "old" sper sa fiu scuzat pentru scurtimea memorarii.
.  Aceasta idee, pe scurt, ar suna cam asa:  Miscarea (unui punct, material daca se poate) pe o traiectorie elicoidala este inertiala. Suna a postulat dar eu asa ma mentin ca tu l-ai formulat, curiosul(e).
.  Consecintele fiind "mai importante [useful]" decat cauzele, rezulta de aici atat inertia rectilinie cat si legile miscarii newtoniene (circulare), cunoscute. Colegul virgil a demonstrat deja, pornind tot de (la acest postulat) aici si TR.
.  Desigur, as putea fi contrazis de altii, care ar putea sustine ca numai miscarea circulara este inertiala. Putem discuta, analiza, negocia chiar, etc.

Noi am facut o mare greseala in discutiile interminabile despre miscarea
inertiala. Nu ne-am lamurit despre ce vorbim si de aici multe neintelegeri.
- 1. Poti considera miscare inertiala orice miscare care nu se opreste dupa
un anumit moment. Ea mai continua o vreme si abia pe urma se opreste.
Pana in momentul opririi miscarea a fost inertiala. Ea a consumat impulsul
sau momentul cinetic al corpului, invingand frecarile sau producand lucru
mecanic.
- 2. De cate ori am scris despre miscarea inertiala inainte de acest raspuns,
eu am considerat ca ma refer la miscarea inertiala rectilinie, cea care intr-un
mediu absolut fara influente, ar permite sa fie infinita. Deci m-am referit la
o inertie absoluta, nesustinuta din exterior si neafectata de mediu.
Este o miscare inertiala ideala. Numai miscarea rectilinie poate aspira la
calificativul de infinita prin ea insasi, celelalte toate se epuizeaza sau au
nevoie de un aport exterior de energie.
    De aceea in cazul tuturor miscarilor inertiale care nu sunt rectilinii, in
discutii ar trebui sa se indice si sursele de energie care le sustin, fiindca altfel
ele se epuizeaza si se opresc.
   Iar eu voi numi de cate ori va fi cazul, miscarea inertial-rectilinie fiind aceea
care nu consuma energie si nu produce lucru mecanic.

...miscarea inertiala. Nu ne-am lamurit despre ce vorbim si de aici multe neintelegeri
. Definitia cea mai scurta e v= ct. [Fara "motor".] Bine'nteles ca discutam despre o situatie aparte, care nu este o extrapolare a notiunilor macroscopice clasice, cu care suntem obisnuiti. [Fiind vorba de subspatii diferite calitativ si ca proprietati.]

Eu aș mai zice următoarele.

Se pare că ideea în sine n-ați prea înțeles-o!

Cel puțin din ceea ce reiese din mesajele voastre!
Părerile lui virgil al patrușoptulea sunt aproape irelevante și privesc mai degrabă lucrurile din perspectiva "Așa vreau eu să fie!" decât din perspectiva "Dar oare dac-o fi așa?".

Pe undeva, ceva, ceva, mm dibuiește el cam ce vreau să spun, dar, clar, îi este și lui greu și dificil să accepte, nu să înțeleagă.

Și este greu de acceptat tocmai pentru că mișcarea "inerțială" rectilinie uniformă este perfect valabilă.

Dar doar dintr-o anumită perspectivă!

Una preferențială chiar, care și determină un anumit "comportament" al naturii, cum ar fi gravitația, par exemple.

Dar dacă schimbăm perspectiva, gravitația dispare!

curiosul a scris:

Cică...
"unii bărbați zic "Ce glezne frumoase are femeia aia!", alții zic "Ce cap frumos are femeia aia!".
Eu zic că adevărul este undeva la mijloc!"

Da, la mijloc, acolo-i adevărul!

Normal, toti barbatii sunt atrasi de mijloc. Nu de glezne si de cap.
Acolo este adevarul, acolo este punctul magic....

Editat gresit.

Editat gresit

mm a scris: ...miscarea inertiala. Nu ne-am lamurit despre ce vorbim si de aici multe neintelegeri
.  Definitia cea mai scurta e v= ct. [Fara "motor".] Bine'nteles ca discutam despre o situatie aparte, care nu este o extrapolare a notiunilor macroscopice clasice, cu care suntem obisnuiti. [Fiind vorba de subspatii diferite calitativ si ca proprietati.]

N-am inteles ce ai vrut sa spui mai sus. Eu asta am intentionat
sa fixez:
Inertia este proprietatea corpurilor, particulelor, materiei, de
a-si utiliza in miscare impulsul(m x v) pe care il detin.
  Daca miscarea este libera(asta insemnand si rectilinie), ea
isi conserva impulsul si poate continua la infinit.
  Daca nu este asa, impulsul se epuizeaza. Miscarea inceteaza,
sau poate continua numai daca este sustinuta cu aport de
impuls. Dar daca nu este sustinuta, pana se opreste este tot
inertiala.
Nici nu stiu daca formularea mea este "conforma", dar poate
fi inteleasa: orice miscare curba isi epuizeaza impulsul si daca
nu este sustinuta din exterior, inceteaza. Asta fiindca miscarea
curba produce lucru mecanic.

.  Nu stiu daca ultimul mesaj ai vrut sa-l editezi de trei ori, virgil 48. Raspunsul meu a fost dat. Adaug doar niste precizari.
.  Ideea ca miscarea rectilinie este inertiala este doar un postulat, e drept, verificat pe Pamant in conditii de laborator, macro, in acest subspatiu. Am aratat deja ca orice "linie dreapta" (segment, de fapt, din aceasta realitate, a subspatiului) accesibila noua, nu este distincta de un arc de cerc cu o raza suf. de mare. Cel putin, noi cu mijloacele noastre, nu putem face aceasta distinctie. Si atunci postulatul off. e schiop.
.  In acelasi timp putem enunta acelasi postulat dar in loc de segment de dreapta punem cuvantul (sintagma, de fapt) arc de cerc. Care, este dovedit, in subspatiul cosmic, ca e inertial, planetele si galaxiile (dovedit) se misca pe arcuri de cerc[si nu au fost observate entitati care sa "tina" corpurile ceresti pe traiectoriile lor curbe, asa cum zic mecanicienii de pe pamant] (pentru mai pretentiosi, pe arcuri de elicoizi). Si de la aceste dovezi astronomice pleaca ideea ca tot ce misca, o face pe arcuri. In aceasta logica, bazata pe dovezi, Rectiliniu nu exista. Tot logic, nu ai cum sa faci o linie dreapta din cercuri.
.  Alte surse de informare care ne permit sa afirmam cele de mai sus (sa avansam ipoteza-postulat miscarii elicoidale inertiale) sunt cosmogoniile, nu numai cea chineza, care, cam toate, afirma ca lumea a luat nastere odata cu un principiu rotational. Eteristii moderni afirma chiar ca (Mishin) initiala este miscarea de rotatie a Universului, si de aici, prin cele cinci vanturi eterice (sau 12, inca nu stiu bine) apar celelalte miscari de rotatie subspatiale. Spatiul fiind multi-dimensional.

.  Sper ca am fost suficient de logic. Exprimat sintetic, postulatul off. este un subpostulat al scalei Universului sau, dovezile masurate pe Pamant, sunt subdovezi ale masuratorilor astronomice.

În plus, geometria diferențială a curbelor ne spune că punctul (repausul) și dreapta (mișcarea rectilinie) sunt „ciudățenii” pe care le evităm în calcule, căci ar duce la paradoxuri. Așa că, propun să le evităm și din Fizică.

mm a scris:. . . . .
Sper ca am fost suficient de logic. Exprimat sintetic, postulatul off. este un subpostulat al scalei Universului sau, dovezile masurate pe Pamant, sunt subdovezi ale masuratorilor astronomice.

Imi pare rau sa-ti spun asta, si nu trebuie sa te simti lezat
(chiar as regreta), dar eu privind de jos in sus, am
inceput sa observ ca escaladarea treptelor cunoasterii
actuale, de la un anumit nivel te scoate deasupra nivelului
logicii. Poate fi logic pentru cei care s-au antrenat sa
accepte astfel de logica. Dar asta seamana cam mult cu
îndoctrinarea.  Imi cer scuze inca o data.

.  Logica e logica in limitele masuratorilor (constatari, dovezi, aprecieri, toate tehnice). Si intrucat cunostintele tehnice se acumuleaza si logica, in mod normal, trebuie sa le insoteasca evoluand. Altfel, daca eliminam masuratorile radio-astronomice si astronomice si tinem cont numai de mecanica de laborator terestra (de acu 300 de ani), le vom putea declara ilogice pe toate afirmatiile-logice care tin cont de ultimele masuratori astrofizice. Desigur, fiecare este liber sa cugete cum doreste.

Hai că începem să ne înțelegem!
Mai puțin în ce privește "diferențialitatea" matematică pe care "unii" o cred Dumnezeul realității.
Dincolo de caracterul matematic al nedeterminismului Goedelian, principiile boolene ale modului logic-rațional al interpretarii absolutului existenței naturii zic ca nu avem nicio garanție "intrinsecă" că natura este doar așa cum o percepem și gândim.

Este de necontestat caracterul "newtonian" al naturii, dar tot acel "ceva" care o face de necontestat o și face posibilă să există în altă manieră.

Iar dacă revenim la întrebarea:
"Are natura bla, bla, bla..."
Are! Dar nu are numai asta!
Iar acel ceva dincolo de "numai asta" este răspunsul negativ care face diferența dintre absolutul percepției și relativismul interpretării.

Dar dacă ne ducem dincolo de convingerea că asta este realitatea, și doar asta, s-ar putea să descoperim o realitate care este...aproape absolută.

.  In plus, absolutul perceptiei nu exista. Calitatea si cantitatea perceptiei depinde de "plaja" de frecvente a simturilor omului (+ inteligenta, daca e cazul), ceea ce face ca un munte de realitati sa scape perceptiei (ca aflandu-se in afara "plajei"), ba mai mult, simturile difera de la o persoana la alta. Bref, perceptia e relativa. De aceea s-au inventat instrumentele si aparatele de masura.

Si ce treaba are absolutul realitatii cu relativitatea perceptiei ?