Despre dimensiuni

curiosul a scris:

Dacu a scris:Când un om are un raționament limitat infinit mic , atunci ce fel de om este?  

Băi frate, ce dreacu am de nu mă pot abţine să nu mă bag și eu în seamă?
Mă rog, mai calculez eu...
Dacule,
dacă gradul de comparație este fundamentat pe un etalon, atunci raționament limitat la ce se limitează?
Oare normalul nu este cumva o chestiune standardizată?
Eu când vă vorbesc urât pe forum încerc să vă "vindec" de standardele voastre și să le privesc peiorativ.
Că nu e o problemă când tu faci ceva diferit, ci când nu li se pare normal celorlalți ceea ce faci tu.
Ș-apoi, ce-i normal...mnezo cu mila, vorba lui Bordan.

negativ a scris:

Dacule, am unele observatii :
1. Nu as pune mare baza pe dictionare. Prost nu este echivalent cu ignorant (asa cum se sugereaza) ci înseamna de fapt cineva care nu gaseste rostul unor afirmatii (din varii motive si de aceea are atâtea sinonime), nu neaparat limitat. Daca stai sa te gândesti putin, toti suntem limitati de întinderea cunostintelor si experientelor noastre. Sunt tipi geniali care abia pot trece strada.
2. Nu degeaba am zis de intervalul deschis (0,1). 0 nu e un numar, iar 1, în conformitate cu rationamentul aplicat pentru constructia functiei Riemann este nedefinit, lucru corect, pentru ca nu stim niciodata cât de mare e 1, dar insuficient explicat. La felul în care ai pus problema, "...distanța dintre două puncte din spațiu între care defazajul relativ al oscilațiilor...", legi între ele marimi imaginare reciproc : distanta-defazaj.
3. Înca nu pot sa-ti spun exact de câte feluri sunt intervalele în matematica (chiar acum lucrez la asta), dar uzanta actuala pare sa fie : deschise, închise si mixte, adica închise la unul din capete si deschise la celalalt, lucru ce are o oarecare logica.
4. Poate am uitat sa spun ca din perspectiva mea de acum, vad matematica putin (nu stiu cât de mult) diferit si îmi e destul de greu sa ma exprim astfel încât sa leg rutine matematice cu care si eu am fost obisnuit, de întelesurile extinse ale notiunilor pe care le interpretam limitat pâna acum.

negativ a scris:

Pentru Dacu
1) -
2) Am explicat ce legatura are functia Riemann cu subiectul, chiar în text, pe care sigur nu l-ai citit pâna la sfârsit.
3) Nu am lucrat destul la noua idee de structurare a matematicii asa cum o stii tu. Problema intervalelor nemarginite e spinoasa, la fel ca aceea a intervalelor degenerate. Nici unul din cele amintite nu poate fi calificat ca interval, conform întelesului cuvântului, care înseamna "între valori". Pare simplu, dar problema valorilor este alta încurcatura. La fel ca si ideea cu multimea vida, careia i-am dat de cap.
P.S. - Geniu înseamna cineva care gaseste ceva nou. Dar cum "nihil novum sub sole", nimeni nu poate avea pretentia asta, mai ales ca acum stiu ca ideile astea ale mele au mai fost folosite în vechime de oameni care cu ajutorul ideogramelor de tip YY, svastica (nu zvastica), hexagrama (nu scutul ori steaua lui David),etc., au vrut sa ne lase mostenire ceva. Pâna acum se pare ca sunt singurul care si-a dat seama ce. Problema mea e cum sa explic în termeni cu întelesurile corecte.

negativ a scris:

Dacu a scris:     Aștept cu nerăbdare ca tu să termini de lucrat la așa zisa noua ta "idee de structurare a matematicii"!?!?  

Asta fac, dar va trebui sa mai ai ceva rabdare. Am terminat deja structura teoretica generala si sper ca pâna în primavara sa termin sectiunea despre matematica, dupa care urmeaza cea despre fizica. Spun "terminat" doar în sensul ca am organizat ideile principale, altfel ar trebui sa concep câte o teza de doctorat pentru fiecare subcapitol si nu pot face de unul singur asa ceva. Implicatiile sunt mai multe decât credeam acum câtiva ani, când am înteles cum functioneaza. Oricum, trebuie sa exprim numai conceptia si pe baza ei sa se modifice matematica. Nu pot eu modifica singur în câtiva ani tot ce au rumegat o multime de altii timp de 2.000 de ani, chiar daca e corect cum gândesc.