Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)

Rezumarea primului mesaj :

Provine din topicul cu același nume, care a devenit prea lung.

virgil_48 a scris:
. . . . .Cine poate calcula numai daca are FORMULA, sa o redacteze
singur. Poate asa va intelege ceva.
Din ce am scris in acest capitol, reiese clar pentru cine vrea sa
priceapa, ca acea conservativitate a campului gravitational este
un FALS constient si sustinut din greu. Fiindca nivelul acestei
demitizari, este prea elementar si accesibil tuturor.

Asa am scris intr-un raspuns , undeva mai sus. Dar n-am
sa las demonstratia neterminata, desi vreun cunoscator de fizica
interesat, a terminat-o inaintea mea si nu vrea sa v-o arate.
Voi despicati mai departe firul in 4, 16,...ca parca interpretarile
care le faceti ar avea vreo directie sau un scop.
Pagini are forumul destule la dispozitie, iar ulterior am sa separ
ce este semnificativ, in topicul cu Critica atractiei gravitationale.
Asa ca pentru cine nu a remarcat, afirm ca se poate calcula
lucrul mecanic care se produce la orbitare in joule, deci
proprietatea numita conservativitate a campului gravitational
este o mare farsa. Trebuie numai sa cauti pe aceasta pagina
si vei gasi un calcul aproximativ al lucrului mecanic produs de
Luna la o orbitare completa.
Presimt ca despre asta nu va comenta nimeni nimic. Nici macar
la modul rautacios ! Poate cel mult ma aleg cu o dunga rosie.

Acestea sunt notatiile din toate textele topicului care se refera
la o orbitare circulara. Cele doua cercuri mici se refera la altceva.

Ultimele doua raspunsuri ale lui pacalici le puteti ignora sau
considera off topic. Nu au nici o legatura cu ce am scris aici si
nu stiu ce crede el ca ca face. De topicul acela de pe Scientia.ro
nu era nevoie sa-mi aminteasca , fiindca stiu ce am scris acolo.
Dar fiecare cu pasarelele lui.
De fapt stiu ce face: perdea de fum.

virgil_48 a scris:. . . . .
W din citat este lucrul mecanic produs la o orbitare completa pe care
l-am notat anterior cu W_o
V este viteza medie de cadere de pe tangenta pe orbita circulara, pe
care am notat-o tot atunci cu V_mc.
Astfel  se obtine tot :   W_o = F x pi x (V_o x 1 sec).       Adica:
Lucrul mecanic W_o produs la o orbitare circulara completa unde forta
gravitationala este F, are valoarea produsului F inmultita cu pi si inmultita
cu deplasarea corpului pe orbita intr-o unitate de timp. Este tot relatia
din raspunsul de pe pag. 16 in 14. dec.2016.
Aceasta relatie mentine valoarea lucrului mecanic produs la o orbitare
completa a Lunii, la valoarea calculata anterior.

Am scris cu ceva timp in urma ca nu sunt multumit de
relatia care da masura lucrului mecanic produs la o orbitare
circulara, din cauza ca depinde de marimea unitatii de timp
utilizate(secunda). Dar se pare ca-mi fac probleme degeaba.
Daca unitatea de timp utilizata este 1 sec x a, este adevarat
ca  numarul care rezulta pentru W_o va fi de a² ori mai mare.
Dar unitatea de masura pentru lucru mecanic va fi de a² ori
mai mica. Asa ca, problema se pare ca se rezolva singura.

Sectiunea 1, pag. 2, raspuns 39445
Iata ce scria gravitonul, care dupa mai multe avataruri a devenit
Charon: 

Scris de gravitonul la data de Vin 10 Ian 2014, 21:55
Problema pe care o ridici, virgil_48, este in prim plan de aproape 50 de ani (ca sa ma limitez numai la perioada dezvoltarii fizicii moderne), dar pe alte meleaguri. Din pacate, o scoala de gravitatie nu prea mai exista in Romania, in momentul de fata. Sunt putini specialisti, acestia isi desfasoara activitatea mai mult in strainatate, si inca nu au nici macar o singura generatie de studenti formata aici. Lucrurile se vor schimba in bine, intr-un viitor nu foarte indepartat, caci problema gravitatiei a inceput sa revina in prim plan, in special datorita faptului ca materia si energia intunecata au tot mai mult suport experimental in sprijinul existentei lor. Asta reprezinta un teren foarte fertil pentru idei si abordari noi, care pe undeva, se reduc in esenta la ceea ce propui tu. Nu poate nimeni sa spuna de pe acum ca de aici va rasari raspunsul, dar e o cale ce merita incercata.
In orice caz, mecanica teoretica, la cerintele de azi pentru obtinerea unei diplome de licenta, este insuficienta pentru intrebarea ridicata. Adica, sigur, poti bate campii cu gratie pe marginea ei, dar nu ai cum sa produci ceva util.

Raspunsul lui incurajator a devenit repede rezervat, ostil, pana la
inexistent. Sper ca nu l-a obligat cineva sa-si schimbe atitudinea.

poti bate campii cu gratie

Omul a fost corect. Categoric era neinfluentat.

Pacalici a scris:

poti bate campii cu gratie

Omul a fost corect. Categoric era neinfluentat.

Poate atunci când a scris primul raspuns. Dupa mustruluiala
care a primit-o de la sefii lui, si-a revenit si asa a ramas.

Discutii colaterale si elementare despre lucrul mecanic produs la
orbitare, care abroga simplu conservativitatea campului gravitational:
In topicul adiacent Lucrul mecanic...
Este bine ca pentru o teorie asa de elevata nu se mai gandeste
nimeni la detalii si o accepta asa cum a fost enuntata.
Nu se poate veni cu argumente elevate in sprijinul teoriei
campului când eu vin cu argumente simple si evidente contra
lui.
Abrogarea acelei conservativitati, atrage multe alte abrogari.

N-am uitat de subiect, virgil.
Dar n-are rost să scriu doar ca să "tocim tastele".
Voi reveni când am ceva concret de spus.

In rapunsul 40928 de acum 3 ani al Gravitonului:

. . . . .Raspunsuri:
1. Conform cu cele de mai sus, un corp liber respecta principiul lui Galilei. Daca miscarea sa rectilinie este accelerata, sau daca ea are loc pe o traiectorie curba, inseamna ca el nu este liber, ci asupra lui actioneaza o forta care efectueaza un lucru mecanic de deplasare intre doua puncte dat de formula prezentata. Lucrul mecanic efectuat la parcurgerea unui traseu inchis nu este nul, deci raspunsul la intrebarea ta este, in general, da.

Este vorba despre miscarea unui corp in spatiul liber. Argumenteaza
mai credibil decat mine ca la miscarea pe o curba se produce lucru
mecanic. Asta inseamna consum de energie!
Din exteriorul corpului sau din propulsie.
De oriunde, numai din "camp" sa nu fie!    

curiosul a scris:Are dreptate Pacalici, virgile (al 48-lea).
Putem să continuăm ceva discuții în mecanica Foip?

Hai sa calculam ceva, daca vrei sa participi.
Pacalici va astepta ca un adevarat inginer fizician.
Iata problema:
Undeva, departe de orice influente se gaseste o planeta cu
masa M de 1 000 000 000 kg si un corp m de  1000 kg, aflate
la 1 000 000 000 m unul de altul. Situarea lor o consideram in
repaus relativ, fara nici o orbitare.
1. Calculam ce energie cinetica dobandeste m sub influenta
gravitatiei planetei pana in momentul impactului.
Ne trebuie ceva prudenta, fiindca acceleratia este crescatoare.
Vom sti ce energie cinetica a sustras m din energia "campului".
Fiindca energia se conserva.
2. Calculam potentialul gravitational al planetei inainte de
impact si dupa. Evident, dupa impact masa planetei a
devenit 1 000 001 000 Kg, potentialul ei va fi mai mare, dar a
pierdut ceva din el pentru atragerea lui m.
Scadem energia cinetica a corpului m, in momentul  impactului,
din potentialul majorat al lui M. Sa vedem cu ce potential a
ramas M dupa impact. Daca este adevarat ce am sustinut eu in
legatura cu disiparea energiei cinetice a corpului m in transformari
pe planeta, acesta ar trebui sa fie mai mic.
Stiu ca vom fi luati in deradere.
Cuvântul moment se refera numai la timp.
Cum ti se pare propunerea? Singur nu-mi vine sa ma implic.
Mai scriu odata ca aceasta desfasurare nu o consider reala, ci este
produsul modelui fals al gravitatiei : campul gravitational.
Nu trebuie sa fii de acord cu asta ca sa participi.

1. Calculam ce energie cinetica dobandeste m sub influenta
gravitatiei planetei pana in momentul impactului.
Ne trebuie ceva prudenta, fiindca acceleratia este crescatoare.
Vom sti ce energie cinetica a sustras m din energia "campului".
Fiindca energia se conserva.

În primul rând trebuie să stabilim din ce sistem de referință analizăm mișcarea corpurilor, pentru că impulsul și energia cinetică sunt mărimi fizice ce depind de sistemul de referință la care raportăm mișcarea.
Dintr-un sistem de referință exterior celor două corpuri, fiecare dintre ele va experimenta o accelerație invers proporțională cu masa lor.
Dar bănuiesc că tu privești problema din perspectiva corpului mai greu iar ca să calculezi cu "prudență" viteza pe care o va avea corpul mai mic în momentul impactului trebuie să folosești o integrală, despre care vorbea la un moment dat, mai demult, colegul nostru george.

2. Calculam potentialul gravitational al planetei inainte de
impact si dupa. Evident, dupa impact masa planetei a
devenit 1 000 001 000 Kg, potentialul ei va fi mai mare, dar a
pierdut ceva din el pentru atragerea lui m.

Din punct de vedere newtonian, nu relativist, eu personal nu cunosc nicio formulă de calculare a potențialului gravitațional, sau altfel spus a forței de atracție gravitațională a unui corp fără a raporta-o la un corp pe care îl atrage.
Deci am mai avea nevoie de încă un corp aflat la distanță r față de care să calculăm forța de atracție exercitată de corpul M + m.
Dar făcând asta trebuie să vedem mai întâi cu cât atrage sistemul (M,m), (aflate la distanța pe care ai menționat-o unul de altul) al treilea corp, nu-i așa ?

Ș.a.m.d

Problema este că acele două corpuri au o anumită energie potențială unul față de câmpul celuilalt, aspect pe care nu vrei să-l accepți și să-l iei în calcul.
Această noțiune nu s-a introdus degeaba.
Dar nu mai am timp să mai continuu acum.

virgil_48 a scris:2. Calculam potentialul gravitational al planetei inainte de impact si dupa.  

Virgil_48 habar n-are ce este potenţialul gravitaţional, dar îi place cum sună!

virgil_48 invata din ce scrie chiar el insusi. Isi da singur lectii.

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:2. Calculam potentialul gravitational al planetei inainte de impact si dupa.  

Virgil_48 habar n-are ce este potenţialul gravitaţional, dar îi place cum sună!

Are dreptate Razvan, mi-a placut cum suna, dar am sa gasesc
prin Sectiunea 1 explicatia lui si situatia se remediaza.
Eu am interpretat aceasta denumire drept capacitatea unei
mase de a "atrage" alte mase catre ea. Si daca aceea nu se
numeste potential gravitational, trebuie sa aibă un nume.
Poate m-am grabit cu aceasta interpretare, trebuia sa caut
mai inainte sursa mentionata.
Daca gresesc eu, ceace nu este exclus, nu este nici o paguba.
Mi s-a mai intamplat. Daca au gresit parintii "campului" este
altceva. Nu redactez aici Constitutia Universului. Furnizez numai
material pentru ea.        
Multumesc pentru atentionare, Razvan! Ai din partea mea ceva
potrivit pentru Bezna mintii!
Sper totusi ca problema de mai sus se poate rezolva. Te bagi?

gafiteanu a scris:virgil_48 invata din ce scrie chiar el insusi. Isi da singur lectii.

Fara nici o intentie de a argumenta impotriva, daca corpurile,
(adica masele), au proprietatea de a produce gravitatie, trebuie
sa existe o marime care masoara resursa acestei capacitati.
Ni se tot spune ca orbitarea nu produce scaderea acestei
resurse, fiindca se indoieste spatiul sau satelitii orbiteaza pe
niste curbe speciale.  Dar putem considera situatia a doua
corpuri M si m aflate in spatiul liber(intergalactic) si care
nu orbiteaza ci numai se atrag frontal pe o traiectorie rectilinie.
Stiu ca este greu sa intrunesti conditiile pentru aceasta
simulare, dar o respingi numai daca nu-ti place concluzia.
Cele doua corpuri incep sa se apropie unul de altul si viteza
miscarii lor creste cu scaderea distantei dintre ele(la puterea 3?)
Amandoua se indreapta catre un punct aflat intre ele, apropiat
de M. Forta care produce aceasta miscare accelerata, produce
si energia cinetica. Nu ma mai intereseaza ca se vor ciocni.
Poate crede cineva ca miscarea si energia cinetica a corpurilor
ca si lucrul mecanic corespunzator, s-au produs fara contributia
altei energii, adica cea provenita din resursa gravitationala a
corpurilor. Adica energia aceea cinetica a aparut din senin sau
din "campul" cel conservativ.
Sa-mi spui si mie dece nu este buna lectia aceasta. Cumva daca
nu orbiteaza, corpurile nu se "atrag"? Stii ca de fapt eu nu sustin
aceasta concluzie, dar este produsa de fizica actuala.

Consider doua corpuri, M si m aflate singure intr-un colt de
Univers, numai cu "campurile" lor. Se afla la distanta r, la care
gravitatia lor mai poate amorsa miscarea de apropiere dintre
ele. Gravitatia produsa de fiecare dintre ele, este proportionala
cu masele lor.
Daca au inceput sa se miste unul catre altul, accelerate cu o
acceleratie crescatoare, inseamna ca miscarea lor este produsa
de o energie si deplasarea produce lucru mecanic. Energia care
produce miscarea, provine numai din "campurile" corpurilor.
Pana la urma are loc coliziunea acestora, care produce urmari
de natura mecanica. Consider ambele corpuri
de natura plastica, omogena si identica. Energia provenita din
"campuri" si transformata in miscare accelerata, apoi in coliziune
si transformari mecanice, a redus energia surselor lor, fiindca nu
poate fi vorba de energie regenerabila.
Masa nou formata M + m va avea un "camp" mai slab in urma
acestei pierderi decat o masa M + m care constituie de la inceput
un singur corp.
Prin urmare, daca "campul" are de lucru si produce miscare, el
se consuma. Asta chiar si in urma unei simulari simpliste ca cea
de mai sus. Cum se consuma in cazul orbitarii, a fost alta lectie.
Asa ca teoria si conservativitatea campului gravitational, lasa de
dorit. Daca exista, campul se epuizeaza.

Ai scris o aiureala, fara sa gandesti nici cat un licean.
Initial aveam doua corpuri M1 si M2 cu energiile lor masice si gravitationale.
In timpul deplasarii accelerate unul spre celalalt le creste fiecaruia masa si energia. Nu le creste numarul de atomi, dar le creste sigur putin masa, conform relativitatii.
La ciocnire se amesteca totul si va rezulta suma maselor si a atomilor.  Dar masele pe parcursul deplasarii au devenit putin mai mari decat cele initiale.  Aceasta energie suplimentara se va regasi sub forma de temperatura, deoarece acum viteza a devenit zero datorita ciocnirii.  Cu timpul poate va scadea temperatura datorita radiatiei in spatiu. Dar poate NU, caci la o masa mai mare si miezul va deveni mai fierbinte si temperatura face sa creasca putin masa si acceleratia gravitationala. Exemple planeta Jupiter, care cu fiecare noua absorbtie/coliziune devine mai grea si mai fierbinte.
Un corp mai fierbinte are sigur o masa putin mai mare decat atunci cand e rece.
Un corp cu viteza are sigur o masa mai mare decat atunci cand sta.
Campul gravitational de energie radiativa nu produce miscarea, miscarea e data obligatoriu de forte si impulsuri aplicate energiei. Campul da doar energia.
Sa-ti intre bine in cap asta. Ca uite, mai arunca cate un ochi pe aici domnu academician WoodyCAD si rade de noi.

gafiteanu a scris:Ai scris o aiureala, fara sa gandesti nici cat un licean.
Initial aveam doua corpuri M1 si M2 cu energiile lor masice si gravitationale.
In timpul deplasarii accelerate unul spre celalalt le creste fiecaruia masa si energia. Nu le creste numarul de atomi, dar le creste sigur putin masa, conform relativitatii.
La ciocnire se amesteca totul si va rezulta suma maselor si a atomilor.  Dar masele pe parcursul deplasarii au devenit putin mai mari decat cele initiale.  Aceasta energie suplimentara se va regasi sub forma de temperatura, deoarece acum viteza a devenit zero datorita ciocnirii.  Cu timpul poate va scadea temperatura datorita radiatiei in spatiu. Dar poate NU, caci la o masa mai mare si miezul va deveni mai fierbinte si temperatura face sa creasca putin masa si acceleratia gravitationala. Exemple planeta Jupiter, care cu fiecare noua absorbtie/coliziune devine mai grea si mai fierbinte.
Un corp mai fierbinte are sigur o masa putin mai mare decat atunci cand e rece.
Un corp cu viteza are sigur o masa mai mare decat atunci cand sta.
Campul gravitational de energie radiativa nu produce miscarea, miscarea e data obligatoriu de forte si impulsuri aplicate energiei.  Campul da doar energia.
Sa-ti intre bine in cap asta. Ca uite, mai arunca cate un ochi pe aici domnu academician WoodyCAD si rade de noi.

Nici nu vreau sa gândesc cat un licean vaccinat cu virusul TRG.
Pot spune ca de asta ma feresc!

In timpul deplasarii accelerate unul spre celalalt le creste fiecaruia masa si energia. Nu le creste numarul de atomi, dar le creste sigur putin masa, conform relativitatii.

Le creste energia cinetica, dar asta cu cresterea masei din
cauza vitezei sau a acceleratiei, este un banc similar cu masa
fotonilor. Poate merge pe alt topic.

 Aceasta energie suplimentara se va regasi sub forma de temperatura, deoarece acum viteza a devenit zero datorita ciocnirii.

Energia cinetica dobandita din gravitatie, devine la impact energie
calorica plus prelucrari mecanice, care raman in corpul M + m, dar
nu se mai intorc ca energie gravitationala ci ii schimba temperatura,
structura chimica si forma. Capacitatea gravitationala a corpului a
crescut numai cu suplimentarea masei, dar o mare parte din energia
cinetica, care provine din capacitatea gravitationala, a devenit altceva.
Deci capacitatea gravitationala a corpului M + m este mai mica. Asta
din cauza modelului gresit al gravitatiei, nu in realitate.

Un corp mai fierbinte are sigur o masa putin mai mare decat atunci
cand e rece.

Poate te referi la volum. Daca tu crezi ca temperatura produce masa,
atunci poti sa crezi orice, inseamna ca masa si energia sunt convertibile,
iar fantezia are frâu liber.
Nu-i nevoie sa-mi spui, presimt asta: exista dovezi si confirmari!
Nu mai amesteca miscarea cu temperatura in spatiul liber!
Numai frecarea poate sa faca asta.

Campul gravitational e conservativ in conditii ideale adica in cazul nostru sa avem doua mase punctiforme care nu se pot ciocni ca nu au dimensiuni.
In realitate atata timp cat pe un corp aflat in camp gravitational se produce maree gravitationala ,acesta va sfarsi prabusindu-se.
P.S.
Sau in cazul pamant luna aceasta din urma fura energie din rotatia pamantului si se indeparteaza.

cris a scris:Campul gravitational e conservativ in conditii ideale adica in cazul nostru sa avem doua mase punctiforme care nu se pot ciocni ca nu au dimensiuni.
In realitate atata timp cat pe un corp aflat in camp gravitational se produce maree gravitationala ,acesta va sfarsi prabusindu-se.
P.S.
Sau in cazul pamant luna aceasta din urma fura energie din rotatia pamantului si se indeparteaza.

Tu esti sigur de asta? Adica atunci când este vorba de corpuri
se stie ca acest camp nu este conservativ iar
conservativitatea este o proprietate  numai pentru mase
punctiforme? Atunci ce mama... discutam noi aici?
Despre epuizarea campului, nu inteleg dece o tineti toti cu
prabusirea. Epuizarea aceasta nu reduce viteza corpurilor
fiindca aceea este inertiala. Daca se epuizeaza campul,
satelitul se departeaza si se pierde in spatiu cu viteza lui.
Ma intereseaza parerea ta, desi nu stii toate discutiile.
Dupa cum vezi, aici se colecteaza, se confrunta si se
selecteaza cunostintele participantilor.
E drept ca ale mele au prioritate, fiindca sunt cele mai
elementare!      

De fapt, virgile, discuția ta cu gafiteanu mă duce cu gândul la altceva și nu cred că este de neglijat temperatura.

Înainte de a continua, consultă un pic wikipedia și reține fraza din primul paragraf:
Ea (temperatura) indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanță care se mișcă, în cazul încălzirii viteza lor crescând.

Cu alte cuvinte, așa cum a mai menționat și Abel la un moment dat, un corp mai cald are mai multă energie decât un corp rece, datorită stării de mișcare diferite a atomilor corpurilor.

Paradoxal, deși e nevoie de energie pentru producerea lucrului mecanic în exemplul tău, când masele M și m sunt atrase reciproc și puse în mișcare, crește energia sistemului M+m, nu scade, pentru că starea de mișcare a "atomilor" (a se înțelege corpurilor) sistemului crește, la fel ca și în cazul temperaturii.

Întrebarea este de unde energia aia?

În cazul temperaturii ea provine din exteriorul corpului, corpul este încălzit de ceva din exteriorul lui.
Spațiul gol, vidul, nu se încălzește, ci permite doar propagarea radiației/energiei electromagnetice care este absorbită de atomii corpului crescându-le starea de mișcare încălzind corpul.
Eu personal, aș înclina să cred că la nivel atomic, modificarea stării de mișcare a atomilor se realizează mai degrabă doar prin "absorție" de energie, nu printr-un transfer propriu-zis de impuls prin acțiunea unei forțe și producere de lucru mecanic ca la nivel macro, newtonian.

Considerând că principiul este asemănător în cazul creșterii stării de mișcare prin atracția reciprocă a corpurilor, corpurile accelerează unul spre altul doar prin "absorția" energiei din câmpul celuilalt, acesta din urmă, câmpul, fiind doar o formă de energie.

"SF-eistic" vorbind, imaginează-ți că te deplasezi cu mașina cu viteză constantă și la un moment dat apeși un buton care crește energia mașinii.
Cum se manifestă această creștere de energie?
Fie încălzește mașina, fie îi crește starea de mișcare, aș zice eu.

Este doar o idee, trateaz-o ca atare, însă mi se pare interesant că prin accelerarea corpurilor unul spre altul prin atracția reciprocă, crește energia sistemului, nu scade, prin creșterea energiei cinetice a ambelor corpuri.
Atât timp cât ea trebuie să provină de undeva și nu poate proveni din afara sistemului, iar sistemul nu poate produce energie inexplicabil, ar însemna că pentru a crește energia cinetică a unuia din corpuri se consumă, într-adevăr, din energia câmpului celuilalt.

Energia sistemului rămâne neschimbată chiar și în urma impactului.

Recitind mesajul ce tocmai l-am postat, îmi dau seama că nu e prea coerent, l-am scris în funcție de cum îmi veneau ideile în minte.

Să fac un rezumat, lucrurile stau așa.

Energia cinetică suplimentară a unuia din corpuri provine din energia câmpului celuilalt corp, situație în care sunt de acord că se consumă din energia câmpului celuilalt corp.

Dar energia sistemului celor două corpuri este aceeași chiar și în urma impactului.

curiosul a scris:Recitind mesajul ce tocmai l-am postat, îmi dau seama că nu e prea coerent, l-am scris în funcție de cum îmi veneau ideile în minte.
Să fac un rezumat, lucrurile stau așa.
Energia cinetică suplimentară a unuia din corpuri provine din energia câmpului celuilalt corp, situație în care sunt de acord că se consumă din energia câmpului celuilalt corp.
Dar energia sistemului celor două corpuri este aceeași chiar și în urma impactului.

Daca te mai gandesti, folosind numai logica, s-ar putea sa-ti
revizuiesti iar parerea. Dar trebuie sa citesti atent si ce am
scris in ultimele raspunsuri.
Daca nu, am sa mai revin si eu. Gandeste-te de unde provine
energia care produce distrugeri si transformari si daca aceasta
mai reintregeste energia gravitationala.
Am sa citesc si raspunsul tau precedent.

virgil_48 a scris:Gandeste-te de unde provine
energia care produce distrugeri si transformari si daca aceasta
mai reintregeste energia gravitationala.

Evenimentele le-aș vedea desfășurându-se în ordinea următoare.

Când unul din corpuri accelerează spre celălalt îi crește energia cinetică, energie pe care o ia din câmpul celuilalt.

Din acest motiv, până în momentul impactului energia sistemului nu se modifică. Nu se modifică nici măcar energia unui singur corp, pentru că deși îi este consumată energie din câmpul său pentru accelerarea celuilalt, îi crește energia lui cinetică proporțional cu masa sa.

Adică masa m consumă o cantitate de energie din câmpul masei M echivalentă cu surplusul de energie cinetică pe care o dobândește. Dar acest surplus de energie cinetică al masei m este identic cu surplusul de energie cinetică al masei M, pentru că forța cu care sunt atrase reciproc este identică așa cum rezultă din atracția universală.
Aceasta înseamnă că energia fiecărui corp rămâne identică până în momentul impactului.

În momentul impactului apar, așa cum ai spus și tu, distrugeri și transformări.

Toate aceste distrugeri și transformări care apar în urma impactului trebuie luate în calcul la nivelul sistemului total M+m, pentru că acestea fac parte din energia totală a sistemului.


Dacă sistemul este "termoizolat", să spunem, de restul universului, căldura rezultată rămâne în sistem și este parte componentă a energiei sistemului, chiar dacă ea se regăsește într-o formă diferită a stării de mișcare a componentelor atomice ale sistemului.

Partea din sistem care ar putea părăsi sistemul este energia electromagnetică, care se regăsește totuși pe undeva prin spațiu, chiar dacă fără ea energia sistemului rămas este diminuată.

Ideea în sine este că atât timp cât cele două corpuri interacționează, ele trebuie privite ca un sistem și nu mai pot fi privite ca și corpuri independente, atât timp cât vrei să justifici consumul de energie.

Ai dreptate într-o privință, aș zice eu.
Într-adevăr, se consumă din energia câmpurilor corpurilor pentru accelerarea lor, dar din energia câmpului celuilalt și nu dă cu virgulă în  bilanțul energetic.

virgil_48 a scris: Nu mai amesteca miscarea cu temperatura in spatiul liber!
Numai frecarea poate sa faca asta.

Atunci freac-o si poate-poate se va infierbanta si-si va mari masa.  Desigur ca prin transfer de masa=energie de altundeva.
Trebuie sa se inteleaga ca are masa gravitationala=inertiala nu orice forma de energie, doar forma atomica.  Si Fotonii si neutrinii si gravitonii sunt tot cuante de energie, dar nu au masa inertiala si nici gravitatie nu fac. Au masa permanent si obligatoriu in auto-miscare.  Daca oprim un foton, el se rupe si se transforma obligatoriu in ceva, o sa vad daca aflu in ce si va spun.
Energia se transforma in masa doar daca intra in atomi. Daca intra in fotoni prin efect doppler, nu devine masa, ramane tot energie atasata.

curiosul a scris:

virgil_48 a scris:Gandeste-te de unde provine
energia care produce distrugeri si transformari si daca aceasta
mai reintregeste energia gravitationala.

Evenimentele le-aș vedea desfășurându-se în ordinea următoare.

Când unul din corpuri accelerează spre celălalt îi crește energia cinetică, energie pe care o ia din câmpul celuilalt.
. . . . .

Nu discut paragraf cu paragraf, fiindca nu avem aici o
disputa ci o incercare de conciliere. Uite cum vad eu:
Apropierea accelerata a celor doua corpuri constituie
lucru mecanic, iar acesta reprezinta o reducere a
resurselor care l-au produs.
Pana in momentul coliziunii, ambele "campuri" au
investit energie in deplasare, respectiv cresterea
vitezei, proportional cu masa lor.
Când are loc coliziunea, presupunem ca ambele
mase formeaza un singur corp fara sa se imprastie
nimic. Corpul cu masa M + m ar trebui sa aiba
capacitate de a produce gravitatie fata de altul,
conform masei sale, dar masele M si m au consumat
deja energia subliniata mai sus. Dupa coliziune, acea
energie cinetica nu mai devine energie gravitationala
(sau capacitate gravitationala) fiindca a produs toate
transformarile despre care am vorbit, inclusiv caldura
si radiatie pe care le-ai adaugat tu. Nici una dintre
acestea nu vor face ca noul corp M + m sa produca
aceeasi forta gravitationala fata de un terţ, ca un corp
M + m nascut intreg. Deci corpul M + m nascut din
coliziune va produce o forta gravitationala mai mica,
deoarece "campurile" celor doua corpuri sunt mai slabe.
Iar daca acceptam ca multe corpuri s-au nascut din
coliziuni succesive, acestea nu ar mai respecta legea
atractiei universale. Scriu iar ca acest scenariu nu este
adevarat, dar asa rezulta din teoria existenta care este
defecta.

Mda...teoria lui cribitu`.... {sau nebunul regelui)

Pacalici a scris:Mda...teoria lui cribitu`.... {sau nebunul regelui)

Cribitu, necribitu, cu un chibrit faci lumina sau aprinzi un fitil.

Mai curand fitilim.

Daca este cineva prin preajma care sa poata explica ceva despre
expresia scrisa de v0id aici, are ocazia:   https://cercetare.forumgratuit.ro/t1214p570-mecanica-foip-si-actiunea-acestuia-asupra-corpurilor-seciunea-1#42497
Care este unitatea de masura pentru intensitatea "campului" acela,
cum poate varia in functie de timp? Este vorba despre "campul"
masei m ca masa centrala, sau ca masa ce orbiteaza?
Nu se poate copia raspunsul, numai linkul.
Subiectul este in legatura cu raspunsul Scris de Razvan la data de
Lun 20 Feb 2017, 21:00, pe aceasta pagina.

gafiteanu a scris:https://isaacphysics.org/concepts/cp_gravitational_field

Buna! Se intelege ceva chiar si dupa traducerea automata!
Acum sa vad daca ma pot ridica eu la nivelul necesar.
Observ ca astia nu amesteca timpul, asa cum este
formula din raspunsul lui v0id.               Multumesc!