Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Scris de **scanteitudorel** Vin 09 Noi 2018, 04:33

Rezumarea primului mesaj :

gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic. Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.

Mai simplu explicat , nici ca se poate. Subscriu.

Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.

Scris de **virgil_48** Joi 20 Dec 2018, 21:47

CAdi a scris:. . . . .
Integrala aceea arata altceva :
Ca lucrul mecanic al fortelor orientate spre centrul unui cerc este ,,zero''
pentru ca cos de 90 grd este zero . ( L= Fr cos a , unde unghiul a=90grd )

Daca tie asta iti arata, este in regula. Inseamna ca nu vezi "forta" care
este forta centripeta si "deplasarea" care este distanta infinitezimala ce
se creeaza permanent intre o curba si dreapta tangenta.
Iar produsul lor cumulat nu poate fi zero niciodata.
Daca nu ar exista "deplasarea" despre care scriu mai sus, nu ar exista
trasee curbe. Desi ideea ca nu exista deplasare produsa de o forta
perpendiculara, este recunoscuta de fizica actuala.
De parca au uitat complet ca inertia e rectilinie si orice traseu curb
constituie o "deplasare" fata de cel inertial.
Dar nu trebuie sa-ti faci sange rau. Daca nu vezi, asta este. O patesc si
altii mult mai pregatiti, unii scriu si tratate. Poate scriu asa numai pentru
placerea cititorilor. Ca sa nu-si oboseasca mintile gândind la acest subiect.
Inghititul pe nemestecate este mama intelepciunii !

Scris de **CAdi** Joi 20 Dec 2018, 23:41

Tu discuti despre altceva .
In cazul unei miscari pe un cerc sub o forta exterioara (deci nu obiectul exercita forta
care il mentine pe traiectorie curbilinie ci forta exterioara ) acea forta exterioara
este chiar forta centripeta care trage obiectul in miscarea circulara.
Conform legii a treia a dinamicii obiectul opune rezistenta si apare forta centrifuga
care este totodata si forta de inertie, el isi pierde forta initiala care l-ar fi purtat pe o traiectorie
(miscarea nu este libera, obiectul este conditionat ,este legat printr-o forta)
( F=-m.a unde a=v^2/r (care ar fi forta de inertie de care vorbesti apare la obiectele
in miscare libera sau autopropulsate si doar in cazul in care ar fi deviate de pe traiectorie )
De fapt (pentru scantei tudorel )apar mai multe elemente in miscarea circulara in primul rand
viteza unghiulara ,acceleratia centripeta etc. iar fortele au alte expresii matematice pe care
nu le dezvolt aici.

Scris de **Dacu** Vin 21 Dec 2018, 08:38

virgil_48 a scris:Imi pare rau ca nu ma pot concentra pe explicatii complicate, dar eu
vreau sa ma lamuresc, poate de la Dacu, daca toate aceste cunostiinte
"sigure", legi, formule, acceptate de fizica ca autentice, tin seama ca
întoarcerea unui corp in punctul de unde a plecat, produce forta
centrifuga. Parerea mea este ca s-au fofilat!
Eu vad acolo numai cunostiinte despre miscarea linera, aplicate la cea
curba, si sunt de parere ca sunt "baipasate" intentionat problemele
miscarii pe o curba inchisa(sau deschisa!)
Deocamdata nu ma poate convinge nimeni de adevarul cunstiintelor,
formulelor si desenelor pomenite de voi, pana cand nu vad unde se
regaseste in ele, participarea legilor miscarii curbe, circulare.
Sper ca acum ati inteles care este problema mea ! Si nu va ganditi ca
este o bagatela ! Fiindca cunstiintele recunoscute nu o rezolva.
Sau daca gresesc, atunci se poate explica.

P.S Dacule, nu te supara, dar timpul care mi l-ar cere o actualizare a
cunostiintelor de analiza matematica si fizica, depaseste speranta mea
de viata. De aceea am nevoie de ajutor! Nu mai reveni cu linkuri si
citate din cartile sfinte. Ma intereseaza numai pareri gandite si
raspunsuri la intrebarile mele.

Înainte de a ne lămuri ce este cu acea integrală curbilinie nulă care arată de fapt că lucrul mecanic efectuat de o forță pe o curbă închisă este nul și este nul dar numai în anumite condiții , haideți să analizăm următoarele două probleme pas cu pas comunicând și dialogând logic:
1) Copil fiind v-ați jucat învârtind o piatră legată cu o sfoară?Dacă da și am neglija forța de frecare și greutatea sforii și evident centrul de rotație ar fi fix în raport cu Terra , atunci spuneți-mi ce forțe acționează asupra acestui sistem?Eu zic că acționează greutatea pietrei și forța motrice care face ca piatra să efectueze o mișcare circulară și atunci vă întreb , ce forțe rezultă ca urmare a acestei mișcări întreținute de forța motrice?Aștept răspuns!
2) Mergeți cu o mașină pe o pistă circulară situată pe Terra.Ce forțe acționează asupra mașinii și ce forțe rezultă ca urmare a acestei mișcări circulare în cazul când există frecare între mașină și pistă și în cazul în care nu există frecare între mașină și pistă neglijând în aceste două cazuri frecarea mașinii cu aerul?Aștept răspuns!

Scris de **virgil** Vin 21 Dec 2018, 09:41

Dacu a scris:

1) Copil fiind v-ați jucat învârtind o piatră legată cu o sfoară?Dacă da și am neglija forța de frecare și greutatea sforii și evident centrul de rotație ar fi fix în raport cu Terra , atunci spuneți-mi ce forțe acționează asupra acestui sistem?Eu zic că acționează greutatea pietrei și forța motrice care face ca piatra să efectueze o mișcare circulară și atunci vă întreb , ce forțe rezultă ca urmare a acestei mișcări întreținute de forța motrice?Aștept răspuns!

Sa legam piatra de un elastic si atunci curba inchisa degenereaza intr-o elipsa datorita fortei centrifuge care intinde elasticul materializand axa mare, dupa care acesta revine la lungimea initiala materializand axa mica a elipsei . Daca dam semnul plus pentru lucrul mecanic care intinde elasticul, si semnul minus pentru lucrul mecanic de revenire a elasticului la lungimea initiala, vom observa ca lucrul mecanic de intindere este egal cu lucrul mecanic de revenire dar cu semn schimbat ceia ce face ca suma lor sa fie nula. In acest exemplu forta centrifuga variaza intre o limita maxima si una minima. Ceia ce numiti forta motrice reprezinta de fapt consumul de energie necesar invingerii fortelor de frecare exterioare cat si interioare, care in cazul campului gravitational central sunt inexistente. De aceia lucrul mecanic pe o curba inchisa este nul. Caz particular cand curba inchisa este un cerc perfect nu exista variatie de energie deci nici lucru mecanic.

Scris de **virgil_48** Vin 21 Dec 2018, 16:27

Dacu a scris:. . . . .
Înainte de a ne lămuri ce este cu acea integrală curbilinie nulă care arată de fapt că lucrul mecanic efectuat de o forță pe o curbă închisă este nul și este nul dar numai în anumite condiții , haideți să analizăm următoarele două probleme pas cu pas comunicând și dialogând logic:
1) Copil fiind v-ați jucat învârtind o piatră legată cu o sfoară?Dacă da și am neglija forța de frecare și greutatea sforii și evident centrul de rotație ar fi fix în raport cu Terra , atunci spuneți-mi ce forțe acționează asupra acestui sistem?Eu zic că acționează greutatea pietrei și forța motrice care face ca piatra să efectueze o mișcare circulară și atunci vă întreb , ce forțe rezultă ca urmare a acestei mișcări întreținute de forța motrice?Aștept răspuns!
2) Mergeți cu o mașină pe o pistă circulară situată pe Terra.Ce forțe acționează asupra mașinii și ce forțe rezultă ca urmare a acestei mișcări circulare în cazul când există frecare între mașină și pistă și în cazul în care nu există frecare între mașină și pistă neglijând în aceste două cazuri frecarea mașinii cu aerul?Aștept răspuns!

1. Simularea aceasta cu sfoara care s-a mai plimbat printr-un topic
produce confuzie, fiindca piatra nu este invartita de inertie ca in
cazul orbitarii(tu scrii de "forta motrice") dar daca astepti un
raspuns, cred ca te referi la forta centrifuga si centripeta.
2. Greutatea, forta centrifuga si forta centripeta in primul caz.
Forta centripeta o preia frecarea, forta centrifuga o preia suspensia.
Greutatea in al doilea caz, fiindca fara frecare masina sta pe loc,
adica rotile aluneca si ea nu avanseaza.
Pentru tine si alti eventuali interlocutori care ar dori sa ia apararea
fizicii recunoscute si integralei despre care discutam, lansez un
avertisment in legatura cu discutiile ce le port de ani de zile pe
aceasta tema:
Incercarea de a solutiona, simula, discuta despre conservativitatea
"campului gravitational" folosind exemple din mediul nostru, cum
ai propus tu, nu duce nicaieri. Cunostiintele si gandirea noastra
sunt calate pe ideile invatate din primul an de fizica si de acceptarea
tacita a faptului ca gravitatia este atractie si toate duc la concluzii
aranjate, care nu o contrazic.
Cine doreste sa vada alta fata a gravitatiei, trebuie sa accepe sa simuleze
mintal si sa gandeasca cum stau lucrurile in spatiu, intre cel mult doua
corpuri, fara alte interactiuni decat gravitatia si inertia. Acestea
guverneaza miscarea corpurilor in Univers si daca simulezi cu ele, ai
sansa sa observi deosebirile fata de ce ai invatat.
Daca te lamuresti cum merge treaba acolo unde este simplu si clar,
poti aduga elementele din mediul nostru, frecari, cai de rulare, caldura,
cate si mai cate, si vei intelege ca acestea nu pot schimba legile de
baza ale miscarii din spatiul liber.
Scoala te invata despre planuri inclinate, scripeti, frecari, resorturi,
(sfori, pierte)etc. inainte sa prezinte motorul general al miscarii din
Univers: gravitatia+inertia. In felul acesta te obisnuieste cu atractia
fara suport material, conservativitatea si multe alte minciuni adanc
inradacinate in paradigma stiintifica actuala.
Nu le repet pe celelalte ca sa nu imprastiem discutia, dar sunt scrise.

Scris de **virgil** Vin 21 Dec 2018, 17:07

virgil a scris:
Dacu a scris:

1) Copil fiind v-ați jucat învârtind o piatră legată cu o sfoară?Dacă da și am neglija forța de frecare și greutatea sforii și evident centrul de rotație ar fi fix în raport cu Terra , atunci spuneți-mi ce forțe acționează asupra acestui sistem?Eu zic că acționează greutatea pietrei și forța motrice care face ca piatra să efectueze o mișcare circulară și atunci vă întreb , ce forțe rezultă ca urmare a acestei mișcări întreținute de forța motrice?Aștept răspuns!
Sa legam piatra de un elastic si atunci curba inchisa degenereaza intr-o elipsa datorita fortei centrifuge care intinde elasticul materializand axa mare, dupa care acesta revine la lungimea initiala materializand axa mica a elipsei . Daca dam semnul plus pentru lucrul mecanic care intinde elasticul, si semnul minus pentru lucrul mecanic de revenire a elasticului la lungimea initiala, vom observa ca lucrul mecanic de intindere este egal cu lucrul mecanic de revenire dar cu semn schimbat ceia ce face ca suma lor sa fie nula. In acest exemplu forta centrifuga variaza intre o limita maxima si una minima. Ceia ce numiti forta motrice reprezinta de fapt consumul de energie necesar invingerii fortelor de frecare exterioare cat si interioare, care in cazul campului gravitational central sunt inexistente. De aceia lucrul mecanic pe o curba inchisa este nul. Caz particular cand curba inchisa este un cerc perfect nu exista variatie de energie deci nici lucru mecanic.

Deci in cazul campului gravitational, acesta preaia functia elasticului care permite variatia alternativa a razei de orbitare, si a vitezei generand o traiectorie elipsoidala, avand ca rezultat identificarea a doua forme de energie, una cinetica Ec=1/2.m.v2 ; si alta potentiala. Ep=-m.g.h ;

Scris de **Dacu** Sam 22 Dec 2018, 07:59

virgil_48 a scris:
1. Simularea aceasta cu sfoara care s-a mai plimbat printr-un topic
produce confuzie, fiindca piatra nu este invartita de inertie ca in
cazul orbitarii(tu scrii de "forta motrice") dar daca astepti un
raspuns, cred ca te referi la forta centrifuga si centripeta.
2. Greutatea, forta centrifuga si forta centripeta in primul caz.
Forta centripeta o preia frecarea, forta centrifuga o preia suspensia.
Greutatea in al doilea caz, fiindca fara frecare masina sta pe loc,
adica rotile aluneca si ea nu avanseaza.
Pentru tine si alti eventuali interlocutori care ar dori sa ia apararea
fizicii recunoscute si integralei despre care discutam, lansez un
avertisment in legatura cu discutiile ce le port de ani de zile pe
aceasta tema:
Incercarea de a solutiona, simula, discuta despre conservativitatea
"campului gravitational" folosind exemple din mediul nostru, cum
ai propus tu, nu duce nicaieri. Cunostiintele si gandirea noastra
sunt calate pe ideile invatate din primul an de fizica si de acceptarea
tacita a faptului ca gravitatia este atractie si toate duc la concluzii
aranjate, care nu o contrazic.
Cine doreste sa vada alta fata a gravitatiei, trebuie sa accepe sa simuleze
mintal si sa gandeasca cum stau lucrurile in spatiu, intre cel mult doua
corpuri, fara alte interactiuni decat gravitatia si inertia. Acestea
guverneaza miscarea corpurilor in Univers si daca simulezi cu ele, ai
sansa sa observi deosebirile fata de ce ai invatat.
Daca te lamuresti cum merge treaba acolo unde este simplu si clar,
poti aduga elementele din mediul nostru, frecari, cai de rulare, caldura,
cate si mai cate, si vei intelege ca acestea nu pot schimba legile de
baza ale miscarii din spatiul liber.
Scoala te invata despre planuri inclinate, scripeti, frecari, resorturi,
(sfori, pierte)etc. inainte sa prezinte motorul general al miscarii din
Univers: gravitatia+inertia. In felul acesta te obisnuieste cu atractia
fara suport material, conservativitatea si multe alte minciuni adanc
inradacinate in paradigma stiintifica actuala.
Nu le repet pe celelalte ca sa nu imprastiem discutia, dar sunt scrise.

1) Sfoara este similară cu atracția gravitațională dintre Terra și Soare și deci forța motrice asigură pietrei o mișcare inerțială similară mișcării orbitale a Terrei.Nu uitați ca Dvs. ați specificat de împingerea unui obiect pe o curbă și deci ce este acea împingere dacă nu forța de învârtire a sforii de care este legată piatra din problema propusă de mine?În cazul problemei 1) lucrul mecanic efectuat de piatra în mișcare nu este nul.
2) Nu poate fi vorba despre nicio alunecare deoarece chiar dacă roțile se mișcă în gol atunci ceea ce face ca mașina să se deplaseze pe o curbă închisă este reacția gazelor arse evacuate....gândițivă de exemplu la mișcarea unuI satelit artificial al Terrei...Neglijând frecarea cu aerul , atunci mașina din problemă se va mișca chiar dacă i se dă un mic impuls ca urmare a gazelor arse evacuate...Și in acest caz lucrul mecanic nu este nul...Chiar dacă nu ar fi aer am putea considera ca există un motor cu reacție ca în cazul rachetelor spațiale....
--------------------------------------------------------------------
Aștept replica Dvs. după care dacă confirmați cele replicate de mine continuăm discuția privind acea integrală curbilinie nulă pe care Dvs. nu o înțelegeți...

Scris de **virgil_48** Sam 22 Dec 2018, 08:16

Dacu a scris:. . . . .
1) Sfoara este similară cu atracția gravitațională dintre Terra și Soare și deci forța motrice asigură pietrei o mișcare inerțială similară mișcării orbitale a Terrei.Nu uitați ca Dvs. ați specificat de împingerea unui obiect pe o curbă și deci ce este acea împingere dacă nu forța de învârtire a sforii de care este legată piatra din problema propusă de mine?În cazul problemei 1) lucrul mecanic efectuat de piatra în mișcare nu este nul.
2) Nu poate fi vorba despre nicio alunecare deoarece chiar dacă roțile se mișcă în gol atunci ceea ce face ca mașina să se deplaseze pe o curbă închisă este reacția gazelor arse....gândițivă de exemplu la mișcarea unuI satelit artificial al Terrei...Neglijând frecarea cu aerul atunci mașina din problemă se va mișca chiar dacă i se dă un mic impuls...
Aștept replica Dvs. după care dacă confirmați cele replicate de mine continuăm discuția privind acea integrală curbilinie nulă pe care Dvs. nu o înțelegeți...

1. Simularea cu sfoara este foarte subtire. Ai putea renunta la ea.
Pamantul nu este impins de o forta in jurul Soarelui. El isi
foloseste propria inertie. Nu aflam nimic daca amestecam felul in
care antrenam in rotatie o piatra legata cu sfoara, cu orbitarea.
2. La asta poti sa renunti. Foloseste un automobil electric ! Fara
frecare, un mic impuls misca imperceptibil orice.

Scris de **Dacu** Dum 23 Dec 2018, 08:03

virgil_48 a scris:
Dacu a scris:. . . . .
1) Sfoara este similară cu atracția gravitațională dintre Terra și Soare și deci forța motrice asigură pietrei o mișcare inerțială similară mișcării orbitale a Terrei.Nu uitați ca Dvs. ați specificat de împingerea unui obiect pe o curbă și deci ce este acea împingere dacă nu forța de învârtire a sforii de care este legată piatra din problema propusă de mine?În cazul problemei 1) lucrul mecanic efectuat de piatra în mișcare nu este nul.
2) Nu poate fi vorba despre nicio alunecare deoarece chiar dacă roțile se mișcă în gol atunci ceea ce face ca mașina să se deplaseze pe o curbă închisă este reacția gazelor arse....gândițivă de exemplu la mișcarea unuI satelit artificial al Terrei...Neglijând frecarea cu aerul atunci mașina din problemă se va mișca chiar dacă i se dă un mic impuls...
Aștept replica Dvs. după care dacă confirmați cele replicate de mine continuăm discuția privind acea integrală curbilinie nulă pe care Dvs. nu o înțelegeți...
1. Simularea cu sfoara este foarte subtire. Ai putea renunta la ea.
Pamantul nu este impins de o forta in jurul Soarelui. El isi
foloseste propria inertie. Nu aflam nimic daca amestecam felul in
care antrenam in rotatie o piatra legata cu sfoara, cu orbitarea.
2. La asta poti sa renunti. Foloseste un automobil electric ! Fara
frecare, un mic impuls misca imperceptibil orice.

Faptul ca Dvs. nu răspundeti la ceea ce vă întreb îngreunează explicațiile mele privind acea integrală curbilinie nulă pe care o incriminați cu vehemență...
1) Datorită cărui fapt Terra are o mișcare de rotație în jurul Soarelui?Ce sens are mișcarea de rotație în jurul axei sale Terra?Ce sens are mișcarea de revoluție a Terrei? Ce sens are mișcarea de rotație în jurul axei sale Soarele?
2) Este absurdă ideea unui automobil electric deoarece acesta nu s-ar putea deplasa de loc dacă nu există frecare...În exemplu meu era vorba de viteza de reacție a gazelor arse și pentru ca acest automobil dotat cu un motor de reacție să se deplaseze pe un cerc trebuie ca țeava de eșapament să fie sub un unghi corespunzător acestei mișcări circulare.Există rachete spațiale căre să se miște cu ajutorul unor motoare electrice?Eu cred că așa ceva este de domeniul absurdului... Poate dacă automobilul ar fi dotat cu un motor elctromagnetic care să interacționeze cumva cu diverse materiale existente feromagnetice în proximitate sau dacă automobilul ar fi dotat cu un motor gravific , atunci așa ceva ar fi posibil , zic eu....
-------------------------------------------------------
Răspundeți , vă rog , la întrebări și abia apoi puteți adăuga Dvs. orice întrebare....Mulțumesc!

Scris de **virgil** Dum 23 Dec 2018, 08:16

In orice unghi ai pune motorul cu reactie, nava se va deplasa pe directia obtinuta prin insumarea vectorilor viteza anterior, si dupa pornirea motorului racheta, avand ca rezultat o traiectorie liniara a carei directie este data de suma celor doi vectori dupa regula paralelogramului, daca nava este in afara campului gravitational.

Scris de **virgil_48** Dum 23 Dec 2018, 12:00

Dacu a scris:. . . . .
Faptul ca Dvs. nu răspundeti la ceea ce vă întreb îngreunează explicațiile mele privind acea integrală curbilinie nulă pe care o incriminați cu vehemență...

Dacule, in privinta integralei m-am lamurit acum, poate chiar
in urma discutiei cu tine. Stii probabil cum se intampla atunci
cand discutand cu cineva, iti sare un clichet blocat. Concluzia
mea este ca nu gresesc, nu are rost sa ne mai stresam.
Fiindca te-am vazut aplecat mai mult catre matematica, iti mai
propun o problema din aceeasi arie de preocupare:
Daca ai un corp ce se misca pe pe un cerc, guvernat de inertie
si de o forta centrala, se poate calcula(integra) suma deplasarii
infinitesimale de la tangenta la cerc din punctul mobil in care se
afla corpul, pe toata lungimea cercului?
Tangenta reprezinta traiectoria inertiala pe care ar circula corpul
daca nu era "capturat" de forta centrala.
Mai intai sa-mi spui daca ai inteles problema. Banuiesc ca din
punct de vedere matematic nu are rezolvare, dar vreau sa aflu
si parerea unuia mai avansat.

Scris de **virgil_48** Dum 23 Dec 2018, 14:02

virgil a scris:In orice unghi ai pune motorul cu reactie, nava se va deplasa pe directia obtinuta prin insumarea vectorilor viteza anterior, si dupa pornirea motorului racheta, avand ca rezultat o traiectorie liniara a carei directie este data de suma celor doi vectori dupa regula paralelogramului, daca nava este in afara campului gravitational.

Daca motorul functioneaza permanent si are un anumit unghi fata
de directia instantanee de deplasare a navei, rezulta o traiectorie curba.
Poate fi si rotunda. Inafara campului gravitational. Gandeste cu calm.
Înaintarea se produce prin inertie, nu functioneaza concomitent si
motorul axial. Doar atunci ar functiona "paralelogramul" invocat.

Scris de **scanteitudorel** Lun 24 Dec 2018, 07:42

virgil_48 a scris:Daca motorul functioneaza permanent si are un anumit unghi fata de directia instantanee de deplasare a navei, rezulta o traiectorie curba.

Logic. Asa se intampla si la barca cu motor atasat la pupa fara a mai fi necesara montarea unei carme. Directia de deplasare este data de ungiul pe care-l are elicea fata de axa longitudinala.

Scris de **virgil_48** Joi 10 Ian 2019, 12:49

Notez aici ca sa tin minte o idee. Poate sa faca obiect de meditatie
si pentru alt forumist.
In spatiul liber deplasarea uniforma si rectilinie este inertiala. Deci nu
produce lucru mecanic, fiindca nu are nevoie de nici o forta.
Deplasarea x forta nula = lucru mecanic nul.
O forta aplicata unui corp pe directia miscarii sale inertiale, produce
accelerarea acestuia. Lucrul mecanic care se produce in spatiul liber,
in aceste conditii, nu se calculeaza ca
forta x deplasarea ci ca lucru mecanic de accelerare:
W _a = 1 / 2 m (delta v)²
unde v este de fapt cresterea vitezei sub influenta unei forte.
Formula se gaseste intr-un manual la punctul Forme speciale de
lucru mecanic. Accelerarea este lucru mecanic!
Obs: evit deocamdata sa folosesc editoarele de formule. Cunoasteti
cauza.

Scris de **virgil_48** Dum 13 Ian 2019, 21:23

virgil_48 a scris:. . . . . Marti, 20. nov. 2018; 22:36
Cat despre conservarea aceea a energiei care este sustinuta cu
elasticul, resortul, "campul", toate produc miscari alternative care se
atenueaza. Nu numai din cauza frecarilor cum ni s-a inoculat, ci si din
cauza ca toate miscarile alternative inainte-inapoi consuma energie care se
transforma in lucru mecanic inert. Accelerare-franare, cate putin la fiecare
alternare. Cunostiintele despre conservativitate sunt false, am mai spus !
Este bineinteles un punct de vedere al meu si nu pretind ca l-am sustinut
teoretic pentru a deveni de necombatut.

In ultima vreme imi revizuiesc atitudinea fata de acest raspuns, fiind
ultimul pe acest topic dintr-o lista lunga, pe care nu am intocmit-o.
Este in legatura cu lucrul mecanic de accelerare care duce la atenuarea
miscarii alternative, pendulare, etc. Trebuie sa mai analizez.
Nu ma refer acum si la epuizarea miscarii circulare pe care o consider inca
reala.
Deocamdata retin acest lucru:
Eu acuz o reducere a energiei miscarii alternative a unui corp, dar elementul
care produce reducerea(resortul, campul) si implicit lucrul mecanic, este
exterior. Este posibil ca energia mecanica proprie a corpului sa se pastreze?
Daca voi adopta un punct de vedere mai sigur, sau mai nuantat, am sa
va comunic.

Scris de **virgil_48** Lun 28 Ian 2019, 01:29

Despre mscarea circulara sunt din ce in ce mai convins ca se
epuizeaza, chiar si in absenta oricarei frecari. Asta ar insemna
ca acea CMC (conservarea momentului cinetic) este o farsa,
sustinuta pentru a nu produce dificultati consevativitatii campului
gravitational si orbitarii. Intrebrea legitima ce ar urma, ar fi dece
nu se epuizeaza si orbitarea si atunci atractia gravitationala ar fi
in pericol. Ar fi obligati sa o inlocuiasca cu push gravity. Miscarea
de rotatie in jurul unui ax, a unui volat, disc, haltera, tor, etc, se
epuizeaza fiindca este similara unei miscari in panta ascendenta.
Toti atomii acelor corpuri aflate in miscare de rotatie, sunt impinsi
"la deal" de rigiditatea corpului. Daca s-ar misca rectiliniu, miscarea
lor ar fi inertiala, ca pe un plan orizontal. Dar ei se abat permanent
de la tangentă catre centrul de rotatie. Corpul trebuie sa ii impinga
intr-o miscare asa cum am spus, echivalenta unei
miscari permanente "la deal". Din aceasta cauza corpul este franat,
si in timp, momentul lui cinetic se epuizeaza pana la o anumita limita.
Fiindca miscarea atomilor sai nu este inertiala, ci fortata, iar actiunea
de a ii devia epuizeaza miscarea de rotatie. Daca atomii s-ar opune
brusc abaterii de la traiectoria rectilinie, miscarea de rotatie s-ar opri.
Dar ei se lasa "trasi" pe cerc, cu un anumit pret.

Scris de **curiosul** Lun 28 Ian 2019, 08:08

virgil_48 a scris:Toti atomii acelor corpuri aflate in miscare de rotatie, sunt impinsi
"la deal" de rigiditatea corpului. ... Corpul trebuie sa ii impinga
permanent intr-o miscare asa cum am spus, echivalenta unei
miscari permanente "la deal".

Cred că înțeleg din ce în ce mai bine cam cum gândești și ce-ți dirijeaă convingerile.
..."la deal"...
Dar cum rămâne cu "valea"?
Tu vezi atomii care sunt împinși "la deal", dar nu-i vezi pe cei care "trag la vale".

Pe de altă parte, care-i diferența dintre o mișcare inerțială rectilinie și una inerțială pe "linia unui cerc"?
Dar iar ajung la o problemă de percepție, iar ajung să punctez, deja plictisitor, faptul că, virgulă, comportamentul naturii este o chestiune de percepție...etc.

Mă rog, o să încerc să "extrag" esențialul și să mă rezum doar la modul în care consider eu că justifică rațional CMC dacă considerăm ca postulat adevărat, chiar dacă poate nedemonstrabil în mod concret, al conservării stării de mișcare, adică al păstrării stării de mișcare (inerțial) uniform rectilinie.

O să-ți fac astăzi și o animație pe baza căreia să discutăm mai clar.
Dacă te interesează punctul meu de vedere, desigur.
Dacă nu, eu pot să-mi văd de treabă și să nu-ți mai perturb convingerile.

Scris de **virgil** Lun 28 Ian 2019, 09:12

In cate feluri poate fi stocata energia intr-un corp, tot atatea feluri de miscari sunt inertiale. Astfel avem miscarea de translatie si miscarea de rotatie, ambele inertiale, si combinatiile lor intr-o miscare comuna de rototranslatie. Ambele miscari sunt limitate de o anumita viteza, pentru translatie exista o viteza limita specifica clasei de sisteme din care face parte corpul, iar pentru rotatie exista o limita a vitezei periferice cand fortele centrifuge depasesc fortele de coeziune, ceia ce duce la ruperea unor parti din corp.

Scris de **virgil_48** Lun 28 Ian 2019, 09:40

virgil a scris:In cate feluri poate fi stocata energia intr-un corp, tot atatea feluri de miscari sunt inertiale. Astfel avem miscarea de translatie si miscarea de rotatie, ambele inertiale.

Miscarii de translatie-rectilinie ii poti spune inertiala in sensul
ca nu se epuizeaza. Dar miscarea de rotatie se epuizeaza,
poti sa citesti in continuare dialogul meu cu Curiosul.
Daca vrei un sens mai larg, si miscarea cu frecare este
inertiala, dar se epuizeaza.

Scris de **curiosul** Lun 28 Ian 2019, 09:51

virgil a scris:In cate feluri poate fi stocata energia intr-un corp, tot atatea feluri de miscari sunt inertiale. Astfel avem miscarea de translatie si miscarea de rotatie, ambele inertiale.

Partea cu energia e oarecum discutabilă dacă o interpretăm altceva decât o chestiune care se reflectă în starea sau cantitatea de mișcare, pentru că la asta se cam reduce activitatea materiei.
Iar aspectul despre care vorbeam, referitor la percepția asupra stării de mișcare inerțiale, se referă mai degrabă la faptul că linia dreaptă și linia curbă, din perspectiva inerțială a mișcării, nu au nicio diferență.
Diferența este doar una "geometrică", adică o simplă problemă de perspectivă, nu neapărat o formă de existență intrinsecă la nivelul naturii.

Dar...mă pierd în detalii inutile și probabil că după ce termin de "desenat" vedem la ce concluzii ajunge colegul virgil_48.

În ceea ce privește mesajul ulterior al lui virgil_48, mai observ un cuvânt care-mi atrage atenția: "epuizarea (mișcării)".
În termeni fizici, epuizarea mișcării trebuie indisolubil legată de existența unei forțe care să determine încetinirea mișcării, până la epuizarea acesteia, ca și cauzalitate, altfel, în lipsa unei forțe care să încetinească mișcarea, este ca și cum am contrazice din start "proprietatea" corpurilor de a-și păstra starea de mișcare.

Dar mai profund, epuizarea inexplicabilă a mișcării, sau prin prisma faptului că trebuie consumată energie pentru a o întreține, duce fără doar și poate la schimbarea sau chiar inacceptarea multor altor principii fizice, zic eu.

Scris de **curiosul** Lun 28 Ian 2019, 10:27

@virgil_48
virgile, înainte de a mă pierde, probabil, în detalii inutile pe care nu poți sau nu vrei să le iei în calcul, vreau să stabilim mai întâi un aspect asupra căruia să fim amândoi de acord.

Vreau să te întreb dacă ești de acord cu principiul propriu-zis al inerției, iar în ceea ce privește discuția, dacă ești de acord cu faptul că privind starea de mișcare a unui corp dintr-un anumit sistem de referință, atunci din acel sistem de referință starea de mișcare inerțială relativă, rectilinie uniformă sau de repaus relativ al unui corp "se conservă".

Pentru că este inutil să dezvolt ce am de zis în continuare dacă nu plecăm de la acceptarea faptului că mișcarea inerțială, uniform rectilinie sau de repaus relativ, este una care se păstrează raportând problema la același sistem de referință din care analizăm starea de mișcare a unui corp.

Dacă răspunsul tău este afirmativ, din ce-ți voi explica, vei înțelege, poate și sper, că "geometria" mișcării este o pură problemă de perspectivă pe care o "amestecăm" cu perspectiva din care privim conservarea stării de mișcare.

Dar, generalizând, ești de acord cu faptul că, la nivel observațional, din același sistem de referință, un corp își păstrează starea de mișcare uniform rectilinie sau de repaus, ambele relative?

Scris de **curiosul** Lun 28 Ian 2019, 11:49

Sunt convins că oscilezi între un răspuns afirmativ și unul negativ, pentru că "presimți" că odată acceptată proprietatea inerției, duce la inconfirmarea ideilor tale.
Și duce, virgil_48!
Și duce, virgile, pentru că la nivel observațional adevărul se "supune" legii lui Arhimede, metaforic vorbind, adică tinde să iasă la "suprafață" indiferent cu ce forță îl împingi la adâncime.

Dar să fim obiectivi în tratarea subiectului!

Ideea de bază este că nu există sistem de referință privilegiat, din perspectiva căruia să interpretezi cum vrei tu lucrurile, iar legile fizice, în percepția noastră, ar trebui să fie clar fundamentate pe baza generalizării lor, indiferent de "preferențialitatea" sistemului de referință din care analizăm mișcarea.

Iar în ceea ce privește "haltera ta", din sistemul de referință diametral opus, mișcarea "bilei halterei" diametral opuse celei din care poți, la fel de bine, să rezumi și/sau să reduci analiza "observațională", trebuie să-și păstreze starea de mișcare.
Din aceea perspectivă mișcarea bilei observate va trebui să fie continuu în repaus relativ față de bila "observator".

Și aici apare incoerența la nivel de sistem de referință "privilegiat".
Pentru că în funcție de "preferențialitatea" sistemului de referință pe care îl alegi, bila "observată" a halterei tale, nu cea "observator", poate avea o formă sau alta de ceea ce considerăm și interpretăm stare de mișcare.

Tu, de acolo din fața calculatorului, vezi "dealul și valea" care constrânge mișcarea, dar de acolo, din perspectiva "bilei observator" nu există deal și vale, iar bila "observată" are aceeași stare de mișcare față de bila "observator".

Preferențialitatea sistemului de referință din care analizăm mișcarea nu este și nu poate reprezenta un punct de vedere obiectiv, absolut, motiv pentru care legile fizicii lui Nenea Newton au caracter generalizator, astfel încât aceeași lege este inalterabilă în același sistem de referință.

Pe același principiu este bazat unul din postulate relativității, legile fizicii sunt aceleași în orice sistem de referință, de fapt, problema cred că ar trebui reformulată și reinterpretată fără vreo diferență semnificativă, la modul în orice sistem de referință legile fizice trebuie să fie aceleași.

Cu câteva aspecte nu sunt nici eu de acord cu anumite concluzii ale relativității, dar ceea ce preferăm să credem despre realitatea observată și ceea ce este în mod intrinsec realitatea observată este o problemă care implică și gradul de înțelegere și interpretare a acesteia.

Nu suntem noi mai deștepți, mai intuitivi și "perspicaci" decât ceilalți care au contribuit la explicația fizică a realității.
În sfârșit, n-are rost să dezvolt, ideea în sine pe care am vrut să ți-o transmit este faptul că tu analizezi lucrurile dintr-un sistem de referință preferențial, privilegiat, și la care reduci interpretarea situației așa cum îți convine ție sau consideri tu că trebuie interpretată, dar care duce la consecințe dramatice dacă sunt acceptate părerile tale.

Scris de **virgil_48** Lun 28 Ian 2019, 13:37

curiosul a scris:Sunt convins că oscilezi între un răspuns afirmativ și unul negativ, pentru că "presimți" că odată acceptată proprietatea inerției, duce la inconfirmarea ideilor tale.
Și duce, virgil_48!
Și duce, virgile, pentru că la nivel observațional adevărul se "supune" legii lui Arhimede, metaforic vorbind, adică tinde să iasă la "suprafață" indiferent cu ce forță îl împingi la adâncime.

Dar să fim obiectivi în tratarea subiectului!. . . . .

Curiosule, eu nu am deocamdata vreo indoiala neexprimata asupra
celor care le scriu. Fiindca atunci când am, o anunt.
Am sa urmaresc raspunsul tau precedent(astazi la 08.08), fiindca
acolo aveam ceva de spus.
Asa cum ai scris acum, este prea mult pentru mine. Cand ajung la
sfarsit am uitat cu ce ai inceput! Fa un efort pentru scurtare si
concentrare si deocamdata asteapta un raspuns mai consistent.
Altfel ne pierdem printre cuvinte. Sper sa il pot face astazi.

Scris de **curiosul** Lun 28 Ian 2019, 13:54

virgil_48,
tu ai un talent aparte în a crea "diversiune".

Cu siguranță am folosit bine intenționat "ghilimelele", pentru că nu se rezumă efectiv la sensul propriu al cuvântului "diversiune", ci reflectă mai degrabă tipologia insistenței cu care îți expui punctul de vedere și din care se observă o oarecare tendință de a-ți susține cu atât mai mult punctul de vedere, cu cât ești mai contrazis.

Dacă aș dezvolta ar direcționa subiectul spre o altă tematică, ceea ce chiar nu-mi doresc.

Una peste alta, revenim!

Ești de acord cu proprietatea inerției corpurilor în ceea ce reflectă "inexplicabil" proprietatea corpurilor de a-și păstra starea de mișcare relativă sau de repaus relativ?

Adică, oarecum prin exemplele tale, ești de acord cu principiul fizic conform căruia un corp, "în spațiul liber", își păstrează starea de mișcare uniform rectilinie (inerțială, cum îi zicem noi) sau de repaus relativ?

Simplu, Da sau NU, fără...păi..."stai să vezi"...

Continuăm după aia ca să știu în primul rând care sunt certitudinile pe care le accepți și pe care pot să le iau în calcul.

Scris de **virgil_48** Lun 28 Ian 2019, 18:10

Iti raspund cum te-am anuntat la cele de aici, fiindca te faci ca nu intelegi:

curiosul a scris:. . . . .

Cred că înțeleg din ce în ce mai bine cam cum gândești și ce-ți dirijeaă convingerile.
..."la deal"...
Dar cum rămâne cu "valea"?
Tu vezi atomii care sunt împinși "la deal", dar nu-i vezi pe cei care "trag la vale".

Stii bine ca mersul "la deal" consuma impulsul sau inertia miscarii
iar cel "la vale" il suplimenteaza. In cazul miscarii de rotatie nu vad
nici un atom mergând la vale. Fiindca in cazul ei, abaterea atomului
de la directia rectilinie tangentiala(echivalenta planului orizontal) catre
centrul de rotatie, reprezinta un consum de energie, similar mersului
"la deal". "La vale" ar fi numai daca atomul acela s-ar dezlipi de corp
si s-ar duce...la vale.

Pe de altă parte, care-i diferența dintre o mișcare inerțială rectilinie și una inerțială pe "linia unui cerc"?
Dar iar ajung la o problemă de percepție, iar ajung să punctez, deja plictisitor, faptul că, virgulă, comportamentul naturii este o chestiune de percepție...etc.

Asta nu stii ? Este foarte simplu ! Miscare inertial rectilinie este una
libera iar cea pe cerc este una fortata. Iar cuvântul forțat, vine de la
forță. Miscarea pe cerc orbitala, o produce inertia plus o forta
exterioara/gravitatia catre centrul de rotatie. Miscarea pe cerc a unei
sfere a halterei o produce tot inertia plus o forta interioara/rezistenta
tijei. Iar aceasta forta o produce corpul numai când se roteste.
Rotirea produce forta, deci se epuizeaza ! Anti CMC demonstrat cu
vorbe ! De perceptie nu stiu ce sa zic.

Mă rog, o să încerc să "extrag" esențialul și să mă rezum doar la modul în care consider eu că justifică rațional CMC dacă considerăm ca postulat adevărat, chiar dacă poate nedemonstrabil în mod concret, al conservării stării de mișcare, adică al păstrării stării de mișcare (inerțial) uniform rectilinie.

Da de unde ! A facut un mercenar care se vrea iubit, o demonstratie
pentru CMC, ale carei hieroglife nu te-ai incumeta sa le patrunzi! Dar
demonstratii matematice pentru minciuni, sunt altele esentiale. Asta
au crezut-o toti fiindca era sustinuta de "bătrânul".

Dacă nu, eu pot să-mi văd de treabă și să nu-ți mai perturb
convingerile.

Incearca mai departe fara jena! Ce nu te omoara, te face mai tare.
Ultimul tau raspuns de astazi il citesc maine.

Scris de **curiosul** Lun 28 Ian 2019, 18:27

virgil_48 a scris: In cazul miscarii de rotatie nu vad
nici un atom mergând la vale. Fiindca in cazul ei, abaterea atomului
de la directia rectilinie tangentiala(echivalenta planului orizontal) catre
centrul de rotatie, reprezinta un consum de energie, similar mersului
"la deal".
...
Incearca mai departe fara jena! Ce nu te omoara, te face mai tare.

Deja, ceea ce ai considerat că trebuie să menționezi în citat, vorbește cât se poate de CLAR despre faptul că tu vrei să vezi doar "dealul", nu și "valea" , ceea ce mă face să cred că n-are rost să-mi consum energia inutil.
Nu mă simt surprins de răspuns pentru că mă așteptam la un acest tip de răspuns prin care, destul de subtil ce-i drept, arăți și dovedești că nu ești dispus să "negociezi".

Fără jenă, nu încerc mai departe, pentru că este clar un răspuns prin care demonstrezi că nu VREI să iei în calcul alte păreri.
Dacă tu zici că ce nu te omoară, te face mai tare, îmi întărește presupunerea conform căreia "tiparul" gândirii tale prin susținerea continuă a unor idei de care sunt sigur că nici tu nu ești perfect convins este antrenat și stimulat de opiniile contradictorii.

Mă rog, subiectul nu este de natură psihologică, cred că trebuie să mă opresc aici, dar am menționat aceste detalii doar pentru a justifica ceea ce mă determină să mă retrag din discuție, pentru a nu știu câta oară.

Toate bune, virgile!

Scris de **virgil_48** Mar 29 Ian 2019, 00:38

virgil_48 a scris:
Miscarii de translatie-rectilinie ii poti spune inertiala in sensul
ca nu se epuizeaza. Dar miscarea de rotatie se epuizeaza,
poti sa citesti in continuare dialogul meu cu Curiosul.
Daca vrei un sens mai larg, si miscarea cu frecare este
inertiala, dar se epuizeaza.

De cate ori intalniti in raspunsurile mele anterioare datei de 28.01.2019
scris ceva despre inertie/miscare inertiala, aveti in vedere ca eu le-am
considerat in mod limitativ numai ca inertia rectilinie, inepuizabila, asa
cum ar putea fi cea din spatiul liber(daca acesta ar exista).
De acum am sa consider inertie acea persistenta a acorpurilor de a se
misca https://cercetare.forumgratuit.ro/t2832p60-de-ce-persista-corpurile-in-
a-se-mica#91568, chiar si in conditiile existentei frecarilor, vascozitatii
mediului, existentei unor forte exterioare. Rezerva de impuls a unui
corp, care se poate epuiza sau se poate compune cu alte impulsuri
exterioare, o voi asimila cu inertia.
Inertia starii de repaus se va refeferi la situatia unui corp care intr-un
sistem de referinta nu are impuls. Desi, poate vazut in altul, are (?)
In principiu asta nu modifica concluziile mele de pana acum. Iar daca
va fi nevoie, voi sublinia când va fi vorba de inertia(impulsul) care se
conserva, care se epuizeaza sau este inclusa intr-o schimbare de directie.
Daca este teoretic gresit sa asimilezi inertia cu existenta impulsul, in
practica cercetarii mele nu va fi nici o problema. Totul este sa nu te legi
prea mult de anumite cuvinte, ca sa nu devina o piedica in calea intelegerii
fenomenelor! Laughing

Scris de **virgil_48** Mier 30 Ian 2019, 06:43

curiosul a scris:. . . . .

Fără jenă, nu încerc mai departe, pentru că este clar un răspuns prin care demonstrezi că nu VREI să iei în calcul alte păreri.
. . . . .

Ti se pare ca tu ai facut altceva? Ce faci atunci cand iei in calcul
alte pareri si constati ca nu este cazul sa ti le insusesti ?
Le respingi.
Lafel ai facut si tu, dar impresia ca "parerile" tale, fiind preluate
din fondul cunostiintelor oficiale, sunt cele adevarate, te fac sa
consideri aprioric ca nu este cazul sa-ti bati capul cu ale mele,
la care trebuia sa renunt de mult.
Am vrut sa zic ca atitudinile noastre au fost cel putin simetrice,
nu ai de ce sa-mi reprosezi lipsa de receptivitate.
Oricum parerile mele sunt ale mele, sau ale unui grup restrans de
dizidenti, iar ale tale sunt larg acceptate si de "mare succes".
Nu am incercat eu sa te determin sa renunti la ele, ci invers.
Daca parerile mele s-ar propaga de la o inalta tribuna oficiala, ti
le-ai insusi fara regrete.
Asta este cu parerile noastre.

Scris de **curiosul** Mier 30 Ian 2019, 08:52

@virgil_48,
trebuie să recunosc că ai punctat foarte bine un aspect esențial al "interacțiunii" noastre care mă determină să iau și mai mult în calcul ideea pe care vrei s-o și transmiți, de altfel.
Așa cum bine ai subliniat, asta mă face să mă întreb în egală măsură ce anume mă face să cred că ceea determină convingerile mele au un fundament "concret, absolut și indiscutabil".

Și încercând să-mi explic și să găsesc argumentele "obiective" care construiesc convingerile mele în ceea ce privește contrastul opiniilor noastre, aș menționa următoarele, deși, poate ai dreptate, nu știu în ce măsură reflectă adevărul adevărat al..."cauzalității" dinamicii, cinematicii, mecanicii clasice, în perspectiva mea, desigur.

În ceea ce privește mecanica clasică, făcând abstracție de cauzalitatea care ar justifica la un nivel mult mai profund ce anume forțează "materia" să aibă acest comportament, așa cum "spunea" oarecum și Newton, la nivelul perceptibil al "mecanismului" naturii eu sunt capabil să stabilesc doar "ce se întâmplă", nu "de ce se întâmplă".

Instinctiv, m-aș lungi acum la multe alte detalii care au o oarecare doză de importanță în tratarea completă a subiectului, dar n-are rost acum, așa că o să încerc să justific doar de ce sunt eu convins de convingerile mele.

Tot repet "din aproape în aproape", dar trebuie totuși să menționez că analizând "din aproape în aproape" legile mecanicii newtoniene, ajungem să stabilim că ele sunt interconectate.

Acesta ar fi fost și argumentul pe care m-aș fi bazat în încercarea de a-ți explica că odată acceptată inerția corpurilor, la nivel de mișcare uniform rectilinie, n-ai cum să negi conservarea momentului cinetic, a impulsului și a energiei, și nici celelalte legi legate de principiul forței, atât la nivel de masă ori accelerație, cât și la nivel de acțiune și reacțiune.

De fapt, nici nu există o ierarhie piramidală a cauzalității, adică care lege depinde de care lege, ci pur și simplu ele sunt interconectate, implicându-se una pe alta, ceea ce face ca atât negarea uneia să ducă la negarea celeilalte, cât și acceptarea uneia să ducă la acceptarea celorlalte.

Eu aș zice că acest aspect este "demonstrabil", dar nu este propriu-zis, tocmai din prisma faptului că încercând să demonstrezi una va trebui să te folosești de cealaltă ca fiind adevărată.
Este exact principiul demonstrării sistemului axiomatic matematic.
Mă rog, mă pierd în detalii inutile, dar sunt chestiuni care țin de nivelul de accepțiune și înțelegere a fiecăruia dintre noi.

Bine, să presupunem că în convingerea mea, "am reușit" să-mi justific, în maniera mea proprie, ceea ce mă determină să consider ca fiind "adevărat", rațional, coerent etc "percepțiile" mele asupra validității principiilor mecanicii newtoniene și a tuturor celorlalte aspecte care duc la o formă sau alta de conservare a unei stări de mișcare, implicit a celei care se reflectă, sau trebuie să se reflecte și în momentul cinetic.

Asta este DOAR la nivel deductibil rațional, plecând de la anumite "adevăruri" nedemonstrabile, de la axiomele sistemului mecanic newtonian, anume, principiile care o fundamentează.

Dar, în egală măsură, sunt complet de acord că principiile raționale care fundamentează matematica corespund doar până la un anumit nivel cu cele care încearcă să explice comportamentul și esența naturii.
Pentru că din punct de vedere fizic putem stabili observațional anumite "proprietăți", care duc la altele și altele "din aproape în aproape" pe cale rațională, dar în ceea ce privește cauzalitatea "neobservabilă" a proprietăților "observabile" nu avem nicio garanție că matematica funcționează după aceleași "legi raționale".
Un exemplu concret este mecanica cuantică, dar ne depărtăm de subiect.

Acum trebuie să mă gândesc și la ce anume fundamentează principiile tale, nu numai la ale mele, atât timp cât încerc să înțeleg imparțial cam de ce parte a baricadei se află adevărul din convingerile noastre.

Din start, plecând, în opinia mea, de la interconectarea principiilor newtoniene, tu accepți una doar una singură, fără să iei în calcul celelalte "ingrediente care dau gust supei" ce formează și fundamentează mecanica newtoniană.

Dar, dacă nu aș rezuma discuția numai la asta, așa cum ți-am mai repetat de câteva ori, stimulentul care te face să negi ceva din mecanica clasică este doar "iluzia" (scuză-mi te rog, modul direct în care-mi expun părerea) ce ar fundamenta "push gravity".

Una peste alta, comportamentul naturii din perspectiva "push gravity" și al mecanicii newtoniene este contradictoriu și ți-am mai spus asta.
Nu ne interesează cine pe cine și cum "împinge", c-o fi FOIP sau Chuck Norris, ci pur și simplu faptul că, în opinia mea, comportamentul naturii prin "împingere" duce la contradicții observaționale, raționale, față de comportamentul naturii prin "atracție", care este foarte sincronizat, în armonie, cu modul în care observăm și percepem comportamentul observațional al naturii.

În sfârșit, deja am scris destul de mult și pare că ce-i mult nu implică neapărat și bine sau util.

Scris de **scanteitudorel** Mier 30 Ian 2019, 09:26

Poate lamuresc eu lucrurile in modul cel mai simplu.
Nu exista stare de repaos absolut in Univers . Fiecare corp are o anumita stare de miscare specifica, ( liniara , circulara , spiralata , elicoidala , eliptica etc.). Din acest motiv starea de repaos a fost denumita de catre curiosul stare relativa , asa cum si miscarea unui corp poate fi relativa in functie de punctul de referinta ,(punctul la care se afla observatorul) .
Un corp se afla intr-o continua miscare si din acest motiv datorita unor campuri de natura diferita care actioneaza in interior, se poate spune despre acesta ca are o anumita stare . Daca spre exemplu la miscarea pe care o are deja , adaugam o alta forma de miscare ii modificam starea initiala , care de fapt este o stare relativa si acest lucru poate fi considerat de noi ca fiind momentul de inertie acumulat de catre corpul respectiv in mediul respectiv . Daca vrem sa aducem corpul la adevarata lui stare de repaos absolut , dupa ce acesta a mai acumulat un moment de inertie , atunci el se va opune de doua ori impotriva fortelor care-i modifica starea , adica cele doua stari insumate .

Scris de **curiosul** Mier 30 Ian 2019, 11:19

Dorule,
oricât îmi place mie de tine și te apreciez din punct de vedere "social", în ceea ce privește caracteul și personalitatea ta, mă simt "obligat" să iau în calcul DOAR aspectele care țin de obiectivitatea părerilor tale în ce privește subiectul în discuție.

Caracterul "relativ" al mișcării se reflectă tocmai în faptul că, în percepția noastră, starea de mișcare poate fi atât în repaus, cât și în mișcare, în funcție de "reperul" ales.

Toți înțelegem, sau ar trebui să înțelegem, faptul că dintr-un reper un corp are viteză 0, din altul are viteză x, din altul are viteză y, dar în ceea ce privește legile dinamicii newtoniene ele au caracter general, iar din același sistem de referință legile fizice sunt aceleasi.
Nimic nou sub soare, sau cel puțin nu din perspectiva rațiunii determinată de modul în care percepem "dinamica" naturii newtoniene.
Electromagnetismul, și nu numai, este altă interpretare "observabilă" a naturii.

Repet, tu ca observator, poți să stabilești în mod clar și obiectiv ce se întâmplă, nu de ce se întâmplă.
De ce se întâmplă, la nivel cât mai profund, nu mai are treabă cu rațiunea, ci doar cu interpretarea rațională a cauzalității.

Scris de **scanteitudorel** Mier 30 Ian 2019, 12:06

curiosul a scris:Dorule,
oricât îmi place mie de tine și te apreciez din punct de vedere "social", în ceea ce privește caracteul și personalitatea ta, mă simt "obligat" să iau în calcul DOAR aspectele care țin de obiectivitatea părerilor tale în ce privește subiectul în discuție.
OK. Sunt obiective sau nu ?

Caracterul "relativ" al mișcării se reflectă tocmai în faptul că, în percepția noastră, starea de mișcare poate fi atât în repaus, cât și în mișcare, în funcție de "reperul" ales.
Asta am sustinut si eu.

Toți înțelegem, sau ar trebui să înțelegem, faptul că dintr-un reper un corp are viteză 0, din altul are viteză x, din altul are viteză y, dar în ceea ce privește legile dinamicii newtoniene ele au caracter general, iar din același sistem de referință legile fizice sunt aceleasi.
Logic.
Nimic nou sub soare, sau cel puțin nu din perspectiva rațiunii determinată de modul în care percepem "dinamica" naturii newtoniene.
Electromagnetismul, și nu numai, este altă interpretare "observabilă" a naturii.
Nu am avut in vedere asa ceva , deci nu am scris nimic pe aceasta tema .

Repet, tu ca observator, poți să stabilești în mod clar și obiectiv ce se întâmplă, nu de ce se întâmplă.
Despre acest aspect am scris de nenumarate ori pe forum , cred ca in subiectul incotro fizica , sau ceva asemanator , prin care aratam ca oamenii de stiinta ar trebuii sa caute si cauzele aparitiei unui efect .
De ce se întâmplă, la nivel cât mai profund, nu mai are treabă cu rațiunea, ci doar cu interpretarea rațională a cauzalității.
Aici m-ai bagat in ceata .

Scris de Continut sponsorizat

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)