Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Rezumarea primului mesaj :

gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da  inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic.  Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.

Mai  simplu  explicat ,  nici  ca se  poate. Subscriu.



Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Si mai e ceva , ( iti raspund aici pentru a nu fi nevoit sa incarc de fiecare data imaginile) :
Tu aproximezi cu linii drepte un arc de cerc . Cum ai vrea sa iti dea exact ? Mai ales ca lungimea arcului de cerc se calculeaza cu ,,pi" care da cu virgula :
L arc AB=,,pi"xOAx (ungh BOA) / 180

De ce trebuie sa-mi dea exact, CAdi ? Nici nu ma
intereseaza care rezultat este bun !
Concluzia nu depinde de rezultatul pe care il obtinem .
Nici nu verific cum ai calculat. Observ ca ai obtinut
caderea de pe tangenta pe cerc mai mare decat am
obtinut-o eu. Din cauza ca ai considerat in raportul
acela numai raza, nu diametrul cercului.
Eu asa stiam ca este relatia, dar nici asta nu conteaza.
De aceea nu insist si nu caut, dar tine minte si varianta
mea. Am obtinut CB numai jumatate si am luat in
calcul jumatate din el. Adica media pe km.
Imi pare bine ca ai inceput sa cauti tu.
Un arc de cerc care are abaterea 2 mm/km fata de o
dreapta, poti pentru calcule sa-l tratezi ca pe o dreapta.
Ce ai redactat cu litere groase nu are nici o importanta.
Vezi sa nu te afle cineva ca ai inceput sa subminezi TRG.
S-ar putea ca "nepotii" lui sa nu fie multumiti.

Ce am redactat cu litere groase are cea mai mare importanta.
. Te faci ca nu intelegi ?

Nu exista CA si CB decat in mintea ta. Calculele tale sunt eronate si gresite ca logica.

Am intrat in jocul tau ca sa-ti arat ca ceea ce sustii e gresit. Cum sa sutii aberatii de genul asta?
Calculele tale matematice sunt gresite si mi-am rupt din timp sa vad ce absurditati fizice si matematice sustii.

Nu are rost sa pierd timpul cu cineva care insista aiurea  pe acest subiect care vad ca te depaseste.
Logica ta nu are nici o noima si nu o mai posta ca te faci de ras .
Eu am pus punct aici, ca nu are rost sa-mi pierd timpul cu absurditatile tale !  

CAdi a scris:. . . . .

Ce am redactat cu litere groase are cea mai mare importanta.
. Te faci ca nu intelegi ?

Nu exista CA si CB decat in mintea ta. Calculele tale sunt eronate si gresite ca logica.

Am intrat in jocul tau ca sa-ti arat ca ceea ce sustii e gresit. Cum sa sutii aberatii de genul asta?
Calculele tale matematice sunt gresite si mi-am rupt din timp sa vad ce absurditati fizice si matematice sustii.

Nu are rost sa pierd timpul cu cineva care insista aiurea  pe acest subiect care vad ca te depaseste.
Logica ta nu are nici o noima si nu o mai posta ca te faci de ras .
Eu am pus punct aici, ca nu are rost sa-mi pierd timpul cu absurditatile tale !  

Noroc ca poti trai toata viata in fantezie fara sa ajungi la ATI.
Numai cuvintele nu dovedesc nimic: absurditati, gresit, aberatii,
aiurea, fara noima, te faci de ras, a mai ramas ceva ?
Dar tu ai invatat unde porneste cararea ascunsa spre adevar si
n-ai sa o uiti, asa ca tot am facut ceva. De continuat o voi face
numai daca mai apare ceva semnificativ, sau daca vei incepe tu
sa-ti sustii afirmatiile si ideile cu argumente din logica si stiinta,
nu din cartea vrajitoarelor. Fiindca până acum numai te-ai jucat.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Mai actualizeaza-ti conceptia despre energie ! Aceasta
este cam confuza si permite interpretari eronate.
Miscarea libera rectilinie nu consuma energie ! Este
complet inertiala.
Si nu este singura abatere in asa de putine cuvinte.

Toate miscarile consuma energie . Da-mi exemplu de o miscare complet libera rectilinie si inertiala si eu iti arat ca nu exista.

Toate, inseamna si miscarea libera rectilinie si inertiala. Afirma
ca aceasta consuma energie, fiindca despre asta a fost vorba in
citat! Daca exista si unde, iti raspund eu pe urma.      

Toate miscarile consuma energie a scris CAdi in alt topic si asa este,
cu exceptia miscarii libere rectilinii/inertiale. Chiar daca aceasta din
urma nu ar exista !
Consuma mai mult sau mai putin, in functie de abaterea pe care o
inregistreaza fata de directia rectilinie sau viteza uniforma.
Sper ca a scris asa bazandu-se pe cunostinte de fizica, fiindca asta
are consecinte serioase care lui nu-i convin:
- Consumul de energie intotdeauna reprezinta lucru mecanic.
- Faptul ca miscarile curbe consuma energie, ne indreapta imediat spre
miscarea pe o curba inchisa si consecinta este: orbitarea consuma
energie de undeva.
Este una dintre mai rarele ocazii in care am ajunge la aceeasi concluzie.
Si nu mai avansez alte consecinte.

Dece scriu mereu ca miscarea libera/inertial/rectilinie nu are
consum de energie si nu produce lucru mecanic?
Este singura miscare  care nu are nevoie de o forta ca sa se
perpetueze asa cum a fost initiata !
Si daca forta nu e, lucrul mecanic si variatie de energie cinetica,
nu sunt.
Numai componenta inertiala a unei miscari se poate perpetua.
Toate miscarile au o componenta inertiala si una fortata.
Sunt cam multe de judecat si numai daca doresti sa intelegi !

virgil_48 a scris:Dece scriu mereu ca miscarea libera/inertial/rectilinie nu are
consum de energie si nu produce lucru mecanic?
Este singura miscare  care nu are nevoie de o forta ca sa se
perpetueze asa cum a fost initiata !
Si daca forta nu e, lucrul mecanic si variatie de energie cinetica,
nu sunt.
Numai componenta inertiala a unei miscari se poate perpetua.
Toate miscarile au o componenta inertiala si una fortata.
Sunt cam multe de judecat si numai daca doresti sa intelegi !

O observatie gramaticala care ma irita demult la tine :
,,De ce"  si ,,de fapt"  se scriu despartit :

https://dexonline.ro/definitie/de%20ce
https://dexonline.ro/intrare/fapt/20181

P.S. si eu fac greseli gramaticale dar astea chiar ma enerveaza ca se repeta tot timpul la tine.

Sa revenim la subiect . Sa-l lasam pe Newton . Masura inertiei, este forta de inertie- parerea mea. Ea este sinonima cu forta de gravitatie, care stim ca este data de mase si de distanta.
Marimile care caracterizeaza miscarea inertiala sunt   forta initiala care imprima miscarea (forta de inertie) si masa, deci tot de o forta este caracterizata :
Forta initiala care a fost aplicata corpului ca acesta sa se gaseasca in miscare.
Si aceasta la randul ei produce lucrul mecanic.

Exemplu : daca avem un obiect, un ciocan aflat in spatiu cosmic _ unde nu exista frecare_  , care se deplaseaza cu viteza constanta (si rectilinie daca vrei) spre tine ,
si tu plutesti in spatiu la o anumita distanta, cu o viteza mult mai mica, in momentul cand te-a lovit iti sparge fata, rezulta ca  obiectul este purtator de lucru mecanic.
Cum tratezi aceasta miscare , pentru ca conform principiului 1 a lui Newton nu ai acceleratie?
Cum determini forta ? (forta initiala si inertiala)

CAdi a scris:

O observatie gramaticala care ma irita demult la tine :
,,De ce"  si ,,de fapt"  se scriu despartit :

https://dexonline.ro/definitie/de%20ce
https://dexonline.ro/intrare/fapt/20181

P.S. si eu fac greseli gramaticale dar astea chiar ma enerveaza ca se repeta tot timpul la tine.

Unii, mai vechi, au alta parere:

DICTIONARE EXPLICATIVE
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
de ce V. ce.
sursa: Scriban (1939) adăugată de blaurb. acțiuni
dece conj. 1. din care pricină? dece n’ai venit? 2. cu cât: dece s’apropia. [V. de și ce].
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb. acțiuni

Asa ca nu te mai enerva pentru fleacuri.
Despre fizica discutam mai tarziu.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

O observatie gramaticala care ma irita demult la tine :
,,De ce"  si ,,de fapt"  se scriu despartit :

https://dexonline.ro/definitie/de%20ce
https://dexonline.ro/intrare/fapt/20181

P.S. si eu fac greseli gramaticale dar astea chiar ma enerveaza ca se repeta tot timpul la tine.

Unii, mai vechi, au alta parere:

DICTIONARE EXPLICATIVE
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
de ce V. ce.
sursa: Scriban (1939) adăugată de blaurb. acțiuni
dece conj. 1. din care pricină? dece n’ai venit? 2. cu cât: dece s’apropia. [V. de și ce].
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb. acțiuni

Nu mi se pare normal sa scrii ,,dece'' si  ,,defapt" impreunat deoarece se aude si vocal ,,De ce"  si ,,De fapt".

CAdi a scris:. . . . .
Nu mi se pare normal sa scrii ,,dece'' si  ,,defapt" impreunat cad se aude si vocal ,,De ce"  si ,,De fapt".

Este normal sa scrii alfel cand are alt inteles. Daca-ti
spun "vezi de ce este urgent" are alt sens decat "vezi
dece este urgent. Imi este foarte greu sa percep "de"
si "ce" separat. Si inteleg ca "dece" nu este gresit.
Asa ca nu o da pe gramatica ca sa scapi de fizica !

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:. . . . .
Nu mi se pare normal sa scrii ,,dece'' si  ,,defapt" impreunat deoarece se aude si vocal ,,De ce"  si ,,De fapt".

Este normal sa scrii alfel cand are alt inteles. Daca-ti
spun "vezi de ce este urgent" are alt sens decat "vezi
dece este urgent. Imi este foarte greu sa percep "de"
si "ce" separat. Si inteleg ca "dece" nu este gresit.
Asa ca nu o da pe gramatica ca sa scapi de fizica !  

Sursa este veche ,, sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb". la fel ca si Inertia lui Newton ...

virgil_48 a scris:06.12.21 ora 20:32

CAdi a scris:De fapt ciocanul este purtator de forta. Energia cinetica Ec=Mv^2/2  este o energie dobandita ca urmare a actiunii unei forte asupra ciocanului care i-a imprimat miscarea initiala.
La fel si impulsul p=m.v. Este urmarea actiunii unei forte care a animat obiectul.
Energia cinetica purtatoare si impulsul sunt caracteristicile miscarii in sine a obiectului, nu ale declansarii miscarii lui, care se datoreaza unei forte initiale aplicate asupra
obiectului care a facut ca acesta sa se miste.

Eu consider gresit sa asociezi inertia cu o forta. Masura ei cea
mai apropiata este impulsul. Iar cantitatea de impuls este
  p =  m x v  ( = F x t )
Inertia unui corp este data de forta care a actionat x TIMPUL
Ciocanul a fost actionat de o forta o anumita fractiune de timp,
si a devenit purtator de impuls. Cu impulsul acela poate dezvolta
o forta mare in cazul unui impact scurt, sau o forta mica in cazul
unei actiuni mai lungi. De exemplu lovirea unui năvod.
Poate fi amestecata in discutie si energia cinetica, dar este inutil.
De aceea sustin ca masura inertiei este data de impulsul miscarii.
Iar inertia este proprietatea materiei de a cauta sa-si perpetueze
miscarea, adica de a-si conserva impulsul.

A asocia inertia cu o forta, este probabil alta manuipulare a fizicii
menita sa confirme ceva cai verzi.

Orice modificare a directiei sau vitezei unei miscari constituie
lucru mecanic. Ea apare numai cand intervine o forta.
De aceea singura miscare care nu produce lucru mecanic si
nu consuma energie este miscarea libera rectilinie uniforma.
Consecinte:
Miscarea libera rectilinie uniforma, este singura exclusiv inertiala.
Toate celelalte miscari sunt compuse. O componenta este
inertiala si una este cea produsa de factorii exteriori miscarii.
Miscarea de rotatie a unui corp centrat, nu este libera nici in
lipsa unor factori exteriori. Abaterea particulelor sale de la
miscarea rectilinie, cauzata de rezistenta mecanica a corpului,
constituie pentru aceste particule un factor exterior. De aceea
aceasta miscare produce lucru mecanic in orice conditii si
se epuizeaza singura (chiar daca Newton sustine altceva).
Incetinirea, oprirea si caderea unui corp care a fost lansat
vertical, este lucrul mecanic produs de forta gravitationala.
Curbarea oricarei miscari rectilinii este lucru mecanic.
Lucrul mecanic este o marime mentinuta in mecanica pentru
sustinerea falsa a campul gravitational, dar daca este inteles,
tot el il poate inlatura.

Intreg universul oscileaza pe o frecventa fundamentala si pe o infinitate de armonice specifice fiecarui sistem cosmic. In aceasta idee cand discutam despre un corp ceresc care face parte dintr-un sistem cosmic trebuie sa tinem seama ca miscarea lui nu poate fi judecata decat ca fiind o componenta a sistemului oscilant, asa cum comportarea unei strune de vioara nu poate fi interpretata decat atunci cand este acordata pe frecventa cutiei de rezonanta. In alte conditii struna de vioara libera este doar o sarma metalica, lipsita de proprietati ondulatorii. Tot asa o planeta sau alt corp ceresc reprezinta struna unui sistem cosmic care oscileaza pe o anumita frecventa proprie. Este gresit sa analizam miscarea corpului ceresc ca fiind un corp singular ce se misca inertial prin spatiu. Daca lasi o vioara intr-o sala de concert, aceasta va oscila tot timpul concertului reproducand in surdina toate notele pe care este acordata. Tot astfel un sistem cosmic oscileaza pe una sau mai multe armonici pe care oscileaza intregul univers. Asa cum nu poti spune ca o vioara efectueaza un lucru mecanic si atunci cand sta nefolosita desi oscileaza odata cu sunetele inconjuratoare, tot asa un corp ceresc efectueaza o miscare periodica in armonie cu intreg sistemul fara a efectua un lucru mecanic. Miscarea corpului ceresc nu se face din inertie nefiind un corp liber, ci miscarea lui este in conformitate cu legile miscarilor sistemelor armonice cosmice. Orice incercare de a analiza miscarea pe orbita a unui corp ceresc natural cu miscarea corpurilor libere este sortita esecului.

virgil a scris:. . . . . Tot astfel un sistem cosmic oscileaza pe una sau mai multe armonici pe care oscileaza intregul univers. Asa cum nu poti spune ca o vioara efectueaza un lucru mecanic si atunci cand sta nefolosita desi oscileaza odata cu sunetele inconjuratoare, tot asa un corp ceresc efectueaza o miscare periodica in armonie cu intreg sistemul fara a efectua un lucru mecanic. Miscarea corpului ceresc nu se face din inertie nefiind un corp liber, ci miscarea lui este in conformitate cu legile miscarilor sistemelor armonice cosmice. Orice incercare de a analiza miscarea pe orbita a unui corp ceresc natural cu miscarea corpurilor libere este sortita esecului.

Parerea ta !
Acum iti pot spune si eu, ca te lasi prea mult in contemplarea
padurii si nu mai vezi copacii. Si complici totul fara suport.
Orice ansamblu este format din parti si comportarea lui depinde
de a partilor. Si orice analiza a partilor este posibila, iar din
compunerea lor rezulta ansamblul. Miscarea corpului liber este
primul pas si cel mai simplu al mecanicii ca stiinta. De la el, poti
continua cu tot ce doresti, dar primul pas nu-l poti evita.

Am sa va pun iarasi pe ganduri.
Modificarea vitezei (cinetice) presupune o forta de accelelerare sau dezaccelerare.  Totodata si o modificare a energiei cinetice atasata, fata de cea a corpului in repaus.
Corpurile se misca printrun mediu cu parametrii epsilon si miu, permeabilitate si permitivitate.  Schimbarea acestora modifica si viteza.
Cazul vitezei luminii care circula cu viteze diferite prin medii diferite este cunoscut. In vid viteza este 300.000 km/s. Dar daca fotonul intra intrun mediu transparent sticla, isi scade viteza. Inseamna ca a intervenit o forta care i-a mai luat din energia cuantica.  Dar totusi fotonii se vor misca in continuare prin sticla. Daca ies din mediul sticla si reintra in aer-vid, isi vor recapata si energia si viteza cunoscuta =c.  Deci a intervenit iarasi acea forta subtila, ce face sa se miste fotonii in ether, indiferent de parametrii acestuia.
Exista metode prin care putem modifica parametrul epsilon (permitivitatea electrica), ca urmare se va modifica corespunzator energia si viteza unor cuante cum ar fi viteza fotonului si frecventa atomului.
Un corpuscul sau un corp care se misca in virtutea inertiei cu viteza uniforma va avea nevoie permanent de acea forta subtila eteronica pt a se misca prin eter, care altfel il va frana. Forta o da tot eterul. Deci in virtutea inertiei corpurile se misca prin eter gratis fara modificarea energiei, dar au nevoie permanent de forta eterului pt a le mentine in miscare. Eterul da si recupereaza forta, adica da si recupereaza impulsurile=cantitatea de miscare, de lucru mecanic.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . . Tot astfel un sistem cosmic oscileaza pe una sau mai multe armonici pe care oscileaza intregul univers. Asa cum nu poti spune ca o vioara efectueaza un lucru mecanic si atunci cand sta nefolosita desi oscileaza odata cu sunetele inconjuratoare, tot asa un corp ceresc efectueaza o miscare periodica in armonie cu intreg sistemul fara a efectua un lucru mecanic. Miscarea corpului ceresc nu se face din inertie nefiind un corp liber, ci miscarea lui este in conformitate cu legile miscarilor sistemelor armonice cosmice. Orice incercare de a analiza miscarea pe orbita a unui corp ceresc natural cu miscarea corpurilor libere este sortita esecului.

Parerea ta !
Acum iti pot spune si eu, ca te lasi prea mult in contemplarea
padurii si nu mai vezi copacii. Si complici totul fara suport.
Orice ansamblu este format din parti si comportarea lui depinde
de a partilor. Si orice analiza a partilor este posibila, iar din
compunerea lor rezulta ansamblul. Miscarea corpului liber este
primul pas si cel mai simplu al mecanicii ca stiinta. De la el, poti
continua cu tot ce doresti, dar primul pas nu-l poti evita.

Numai ca un sistem cosmic nu se naste dintr-un corp liber, ci din compunerea a doua sau mai multe unde gravitationale ce se intersecteaza intr-o nebuloasa.
Iata cum se naste un sistem cosmic;

virgil a scris:

virgil_48 a scris:. . . . .
Parerea ta !
Acum iti pot spune si eu, ca te lasi prea mult in contemplarea
padurii si nu mai vezi copacii. Si complici totul fara suport.
Orice ansamblu este format din parti si comportarea lui depinde
de a partilor. Si orice analiza a partilor este posibila, iar din
compunerea lor rezulta ansamblul. Miscarea corpului liber este
primul pas si cel mai simplu al mecanicii ca stiinta. De la el, poti
continua cu tot ce doresti, dar primul pas nu-l poti evita.

Numai ca un sistem cosmic nu se naste dintr-un corp liber, ci din compunerea a doua sau mai multe unde gravitationale ce se intersecteaza intr-o nebuloasa.
Iata cum se naste un sistem cosmic;

Tu urmaresti generalul/Universul iar eu urmaresc un detaliu/miscarea.
Este posibil ca cele doua, totusi, sa se asambleze corect. Nu consider
ca m-ai contrazis, fiindca nu te-ai referit la ce sustin eu.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:

virgil_48 a scris:. . . . .
Parerea ta !
Acum iti pot spune si eu, ca te lasi prea mult in contemplarea
padurii si nu mai vezi copacii. Si complici totul fara suport.
Orice ansamblu este format din parti si comportarea lui depinde
de a partilor. Si orice analiza a partilor este posibila, iar din
compunerea lor rezulta ansamblul. Miscarea corpului liber este
primul pas si cel mai simplu al mecanicii ca stiinta. De la el, poti
continua cu tot ce doresti, dar primul pas nu-l poti evita.

Numai ca un sistem cosmic nu se naste dintr-un corp liber, ci din compunerea a doua sau mai multe unde gravitationale ce se intersecteaza intr-o nebuloasa.
Iata cum se naste un sistem cosmic;

Tu urmaresti generalul/Universul iar eu urmaresc un detaliu/miscarea.
Este posibil ca cele doua, totusi, sa se asambleze corect. Nu consider
ca m-ai contrazis, fiindca nu te-ai referit la ce sustin eu.

In cazul unui ciclon avem o miscare circulara a unei mase enorme de aer, care initial erau in stare de repaus fata de pamant, neavand nici o miscare rectilinie inertiala de la inceput. Aceasta miscare de rotatie are loc fara a exista un camp central care sa contribuie cu ceva asupra miscarii.

Probabil ca este adevarat tot ce ai spus in raspunsul precedent,
dar nu are legatura cu ce am scris eu ieri.
Sunt cunostinte si informatii cu caracter aplicativ, care nu au
legatura si nu afecteaza ce am scris eu, desi lasa impresia
ca nu esti de acord cu ce am scris acolo:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t2847p510-lucrul-mecanic-definitie-si-exemple-sectiunea-2#105158
Intrucat continutul raspunsurilor tale se departeaza de subiectul
topicului si al raspunsului meu, nu am ce sa comentez.

virgil_48 a scris:Probabil ca este adevarat tot ce ai spus in raspunsul precedent,
dar nu are legatura cu ce am scris eu ieri.
Sunt cunostinte si informatii cu caracter aplicativ, care nu au
legatura si nu afecteaza ce am scris eu, desi lasa impresia
ca nu esti de acord cu ce am scris acolo:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t2847p510-lucrul-mecanic-definitie-si-exemple-sectiunea-2#105158
Intrucat continutul raspunsurilor tale se departeaza de subiectul
topicului si al raspunsului meu, nu am ce sa comentez.

Dupa cum se vede in poza, in cazul ciclonului are loc un transport de fluid (aer, ceata, apa, praf, etc), pe o traiectorie spirala de la periferie spre centru, fara a exista o forta perpendiculara pe traiectorie. In acest caz cine efectueaza acel lucru mecanic pe care il sustii in teoria ta?

virgil a scris:

virgil_48 a scris:Probabil ca este adevarat tot ce ai spus in raspunsul precedent,
dar nu are legatura cu ce am scris eu ieri.
Sunt cunostinte si informatii cu caracter aplicativ, care nu au
legatura si nu afecteaza ce am scris eu, desi lasa impresia
ca nu esti de acord cu ce am scris acolo:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t2847p510-lucrul-mecanic-definitie-si-exemple-sectiunea-2#105158
Intrucat continutul raspunsurilor tale se departeaza de subiectul
topicului si al raspunsului meu, nu am ce sa comentez.

Dupa cum se vede in poza, in cazul ciclonului are loc un transport de fluid (aer, ceata, apa, praf, etc), pe o traiectorie spirala de la periferie spre centru, fara a exista o forta perpendiculara pe traiectorie. In acest caz cine efectueaza acel lucru mecanic pe care il sustii in teoria ta?

Ce am scris eu acolo despre lucrul mecanic se refera in general
la miscarea libera. Este o abordare teoretica, similara celei a
inaintasilor nostri. In cazul ciclonului sunt multi factori care
intervin, printre care chiar si gravitatia, fiindca nu au loc astfel
de cicloane prin cosmos. Dar simplificand, autorii cicloanelor
sunt energia solara, circulatia atmosferei si rotatia planetei, care
impreuna reusesc ele sa produca si forta aceea perpendiculara.
Fara ea nu ar avea loc cicloanele.
Dar situatia invocata de tine este departe de ce am scris eu, iar
analiza unui fenomen simplu intr-un context complicat, este
calea cea mai sigura catre nicaieri.

Lucrul mecanic efectuat de o macara care ridica o greutate
Mg la inaltimea h, stie oricine este W = Mgh
Participarea fortei gravitationale la acest lucru mecanic
este disimulata in g. Noi consideram ca tot lucrul mecanic
efectuat, este rezultatul fortei Mg dezvoltata
de macara, in timpul t cat dureaza ridicarea.
Nici nu ne mai gandim ca W este diferenta dintre doua
cantitati de lucru mecanic, produse de doua forte opuse:
forta macaralei si forta gravitationala.
Fiecare dintre aceste doua forte produce lucru mecanic
pozitiv in sensul actiunii ei si diferenta acestora este Mgh.
Daca forta gravitationala nu ar exista, forta dezvoltata de
macara ar fi aruncat masa M in spatiu cu viteza inertiala
v. Lucrul mecanic efectuat cu aceeasi forta de macara,
s-ar fi concretizat in accelerarea acestei mase si lansarea
ei in spatiu. Accelerarea constituie o forma recunoscuta
de lucru mecanic !
Aceasta situatie este impiedicata de forta gravitationala
care se opune accelerarii si opreste miscarea masei cand
forta macaralei inceteaza. Lucrul mecanic produs de forta
gravitationala este in sensul acesteia si in sens opus fortei
macaralei.
Este o compunere normala a efectului a doua forte opuse,
care evidentiaza faptul ca forta gravitationala produce
lucru mecanic, ceace pentru fizica recunoscuta este un
semnal de alarma. Fiindca te obliga sa te gandesti care
este sursa energetica a acestui lucru mecanic si cum a
ajuns "campul gravitational" sa fie conservativ.

Stiam ca raspunsurile lungi nu sunt apreciate !      
Pe scurt, ideea a fost ca forta gravitationala produce lucru mecanic,
asa ca ea epuizeaza potentialul "campului gravitational". Fiindca el
este privit ca o resursa a masei, care pentru un corp este limitata.
Dar cum "c.g." alimenteaza forta gravitationala pe care observatiile
o arata a fi inepuizabila, concluzia este ca stiinta nu a gasit resursa
reala a acestei forte. Modelul gravitatiei sustinut de TRG, este o
improvizatie care nu face fata nici unei analize elemenare !

P.S. Daca cineva se gandeste la alternanta energie cinetica-energie
potentiala in "campul gravitational" ii propun sa observe ce urmeaza.
Lucrul mecanic produs pentru aducerea masei ridicate de macara
inapoi pe pamant, este produs de aceeasi forta gravitationala care
impinge in acelasi sens ca si la cursa de ridicare. Prin urmare cele
doua cantitati de lucru mecanic se cumuleaza, nu se anuleaza !
Ridicare sau coborare, lucrul mecanic produs de gravitatie se aduna.

Lucrul mecanic al Lunii in jurul Pamantului

Mesaj Scris de virgil_48 Sam 15 Ian 2022, 16:19

@virgil a scris:
. . . . .
Este posibil ca un corp A sa produca lucrul mecanic asupra corpului B, si in acelasi timp corpul B sa produca lucrul mecanic asupra corpului A ?
De ce sa nu discutam cine produce aceasta forta? De unde stii ca este vorba de o forta intre cele doua stele si de fapt acestea  se invart impreuna cu mediul (spatiul) in care acestea se afla, iar acestea "plutesc" impreuna la o anumita distanta, conservand momentul cinetic.

Modul in care gandesti si folosesti notiunea de lucru mecanic
mi se pare ca nu corespunde esentei sale.
Definitia lui cea mai cunoscuta fiind  W = F x d, se vede ca a
fost creat pentru a stabili efectul pe care il are o forta exterioara
asupra pozitiei in spatiu(mediu) sau a miscarii unui corp.
Adaugand si alte forme de lucru mecanic mentionate intr-o carte
de fizica, constat ca acesta este rostul lui.
Bineinteles ca efectul acela al reactiunii in cazul unei actiuni se
manifesta in cazul relatiei dintre doua corpuri, dar eu nu-i vad
semnificatia fiindca lucrul mecanic se refera la o forta si un
corp.
Cat depre ideea ca niste corpuri ar putea orbita numai fiindca
sunt impinse de mediu intr-o miscare inchisa, inseamna ca nu
mai recunoastem forta gravitationala si introducem ineritia
circulara. A corpului si a mediului.
Ideea care consider ca ar trebui sa ne orienteze in abordarea
notiunii de lucru mecanic, este ca masoara efectul fortei asupra
miscarii sau a repausului corpurilor in diverse medii.

Lucrul mecanic se refera la o forta exterioara unui corp, iar asta inseamna ca forta nu este conditionata de masa corpului.

virgil a scris:Lucrul mecanic se refera la o forta exterioara unui corp, iar asta inseamna ca forta nu este conditionata de masa corpului.

In general, DA. Dar forta gravitationala face exceptie, oricum o
consideri. De atractie sau de impingere.
Din relatia fortei gravitationale, pentru doua corpuri cu mase
mult inegale, rezulta aceeasi forta intre ele. Proportionalitatea
cu masa unui singur corp, nu functioneaza
Oricum forta gravitationala este exterioara unui corp, fiindca
numai prezenta altui corp o pune in evidenta.
Cat timp corpul este singur, masa lui nu produce nici o forta.
Daca ai la sol o bila magnetica in vecinatatea un obiect de fier,
bila se va deplasa catre acel obiect producand lucru mecanic,
chiar daca numai bila este magnetica.

Re: Lucrul mecanic al Lunii in jurul Pamantului
Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 20:25

@CAdi a scris:
Insa sa revenim la subiectul topicului. Tinand cont ca forta de atractie a Lunii si a Terrei se anuleaza la 4612.8 km din centrul Terrei ne dam seama de ce
au loc mareele (fluxul si refluxul)  sub atractia Lunii in functie si de pozitia satelitului fata de Terra.

. . . . .
Si daca ti-ai dat seama de aceasta consecinta a orbitarii Lunii,
tot mai consideri ca orbitarea nu produce lucru mecanic ?
Are campul gravitational resurse sa miste apa oceanelor in sus
si in jos la infinit? Ar fi un bonus din parte lui, pe langa curbarea
traiectoriei rectilinii a Lunii, pe care nici nu l-am sesizat.
Vezi ca iti cam dai cu stangul in dreptul !

Despre campul gravitational care produce lucru mecanic dar
este conservativ(???)

Pentru eventualitatea ca acesta ar fi ultimul raspuns din topic,
prezint o problema de geometrie/analiza matematica(?) pe care
nu am rezolvat-o, dar care are in mod sigur rezolvare:
Ce deplasare totala de la traiectoria tangentiala rectilinie, catre
centrul cercului, efectueaza un punct care parcurge o tura pe o
traiectorie circulara cu raza R.
Cat este aceasta deplasare in functie de R ?
Este vorba de cumularea deplasarilor instantanee infinitesimale
ale traiectoriei rotunde, fata de tangenta, pentru un cerc complet.
Cei care au citit acest topic, inteleg mai repede despre ce este
vorba.

Încearcă să compari în momentul final (sau la ce moment dorești tu) poziția a două corpuri, unul care se deplasează în linie dreaptă (tangențial) și unul care se deplasează pe cerc.

Abel Cavaşi a scris:Încearcă să compari în momentul final (sau la ce moment dorești tu) poziția a două corpuri, unul care se deplasează în linie dreaptă (tangențial) și unul care se deplasează pe cerc.

Nu este evident ca pozitiile difera ? Dar deplasarea care ma
intereseaza pe mine nu este aceea, este un R x k, unde k(?)
este o constanta ca si pi.
Impartind cercul in deplasari unghiulare din ce in ce mai mici,
suma aceea pe care o caut eu a deplasarilor, tinde catre k x R.
Asta este inovare in matematica, ar putea sa te intereseze !
Nici nu mi se pare foarte complicat. Esti dispus sa participi ?

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Încearcă să compari în momentul final (sau la ce moment dorești tu) poziția a două corpuri, unul care se deplasează în linie dreaptă (tangențial) și unul care se deplasează pe cerc.

Nu este evident ca pozitiile difera ?

Nu te-am contrazis că ar diferi.

Dar deplasarea care ma
intereseaza pe mine nu este aceea

Cum nu este aceea? Am presupus că unul se mișcă tangențial, iar celălalt așa cum ai dorit tu, ambele având aceeași viteză. De ce nu ar fi bună propunerea?

Abel Cavaşi a scris:. . . . .

Dar deplasarea care ma
intereseaza pe mine nu este aceea

Cum nu este aceea? Am presupus că unul se mișcă tangențial, iar celălalt așa cum ai dorit tu, ambele având aceeași viteză. De ce nu ar fi bună propunerea?

Miscarea Circulara nu duce niciodata punctul pe tangenta. Sau cel
mult, intr-un singur punct. Aceasta(M C) , pentru fiecare mm de
inaintare si concomitent, mai produce o miscare perpendiculara
aditionala, mult mai mica (0,001 mm ?) catre centrul cercului.
Am scris despre tangenta numai ca simulare, pentru a ma face inteles.
Divizand miscarea aceasta dubla in segmente din ce in ce mai mici,
traseul punctului se apropie de forma circulara.
Analiza matematica poate reconstitui la limita din aceste segmente
miscarea circulara, stabilind si suma miscarilor perpendiculare
(aditionale), pentru o rotatie completa.
Aceea ar putea fi R x k despre care am scris in raspunsul precedent.

N-am înțeles nimic. Vrei să calculezi lungimea unui cerc?