Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Rezumarea primului mesaj :

gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da  inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic.  Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.

Mai  simplu  explicat ,  nici  ca se  poate. Subscriu.



Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.

Abel Cavaşi a scris:. . . . .

Dar deplasarea care ma
intereseaza pe mine nu este aceea

Cum nu este aceea? Am presupus că unul se mișcă tangențial, iar celălalt așa cum ai dorit tu, ambele având aceeași viteză. De ce nu ar fi bună propunerea?

Miscarea Circulara nu duce niciodata punctul pe tangenta. Sau cel
mult, intr-un singur punct. Aceasta(M C) , pentru fiecare mm de
inaintare si concomitent, mai produce o miscare perpendiculara
aditionala, mult mai mica (0,001 mm ?) catre centrul cercului.
Am scris despre tangenta numai ca simulare, pentru a ma face inteles.
Divizand miscarea aceasta dubla in segmente din ce in ce mai mici,
traseul punctului se apropie de forma circulara.
Analiza matematica poate reconstitui la limita din aceste segmente
miscarea circulara, stabilind si suma miscarilor perpendiculare
(aditionale), pentru o rotatie completa.
Aceea ar putea fi R x k despre care am scris in raspunsul precedent.

N-am înțeles nimic. Vrei să calculezi lungimea unui cerc?

Abel Cavaşi a scris:N-am înțeles nimic. Vrei să calculezi lungimea unui cerc?

Nu lungimea cercului ! Dar deocamdata am descoperit apa caldă !
      tg 1^o x 360 = 0,01746 x 360 = 6,2856 adica 2
     tg 10' x (6 x 360 ) = 0,00291 x 360 x 6 =  6,2856 adica 2
In domeniul unghiurilor foarte mici, functia tangenta se poate deduce
impartind  2 la numarul de unghiuri de marimea respectiva pe care
il are cercul.
Valorile functiei tg le-am scos din tabel. Sper ca nu-ti faci
probleme din cauza zecimalelor rezultate pentru pi. Este evident
ca nu este o intamplare.

Pentru unghiuri foarte mici tangenta este egală cu sinus. Încă nu înțeleg ce dorești să afli...

Dintre ideile  folositoare cuiva care a inteles
ca paradigma stiintifica actuala este falsa:
- Orbitarea este o miscare compusa, ca si altele
dupa legile mecanicii.
- Orice miscare nerectilinie, chiar si cu viteza
uniforma, are nevoie de aport extern de energie.
- Lucrul mecanic negativ = Hoax
- Conservarea momentului cinetic = Hoax
- Masa contine energie care se poate elibera, dar
nu se converteste in energie.
- Gravitatia este impingere, nu atractie.
Argumentele se gasesc pe acest topic si pe altele
cateva din acest forum.

virgil_48 a scris:Pentru eventualitatea ca acesta ar fi ultimul raspuns din topic,
prezint o problema de geometrie/analiza matematica(?) pe care
nu am rezolvat-o, dar care are in mod sigur rezolvare:
Ce deplasare totala de la traiectoria tangentiala rectilinie, catre
centrul cercului, efectueaza un punct care parcurge o tura pe o
traiectorie circulara cu raza R.
Cat este aceasta deplasare in functie de R ?
Este vorba de cumularea deplasarilor instantanee infinitesimale
ale traiectoriei rotunde, fata de tangenta, pentru un cerc complet.
. . . . .

Am reluat aici o idee despre care ajunsesem anterior la concluzia
ca nu are rezolvare si asa a ramas.
Problema aceasta a deplasarilor(abaterilor) de pe tangenta pe
orbita, nu este de geometrie/analiza, ci este de mecanica.
Fara participarea marimii viteza, nu are finalitate.
Are rezolvarea numai pentru miscarea circulara centrata  si este
legata de lucrul mecanic si miscarea orbitala. Exista pe mai multe
topice intr-o forma empirica dar suficienta. A condus la concluzia
surpriza ca gravitatia ca atractie produce lucru mecanic.

virgil_48 a scris:

virgil_48 a scris:Pentru eventualitatea ca acesta ar fi ultimul raspuns din topic,
prezint o problema de geometrie/analiza matematica(?) pe care
nu am rezolvat-o, dar care are in mod sigur rezolvare:
Ce deplasare totala de la traiectoria tangentiala rectilinie, catre
centrul cercului, efectueaza un punct care parcurge o tura pe o
traiectorie circulara cu raza R.
Cat este aceasta deplasare in functie de R ?
Este vorba de cumularea deplasarilor instantanee infinitesimale
ale traiectoriei rotunde, fata de tangenta, pentru un cerc complet.
. . . . .

Am reluat aici o idee despre care ajunsesem anterior la concluzia
ca nu are rezolvare si asa a ramas.
Problema aceasta a deplasarilor(abaterilor) de pe tangenta pe
orbita, nu este de geometrie/analiza, ci este de mecanica.
Fara participarea marimii viteza, nu are finalitate.
Are rezolvarea numai pentru miscarea circulara centrata  si este
legata de lucrul mecanic si miscarea orbitala. Exista pe mai multe
topice intr-o forma empirica dar suficienta. A condus la concluzia
surpriza ca gravitatia ca atractie produce lucru mecanic.

Incearca sa faci urmatoarea experienta; Un pendul avand greutatea o bila, loveste o alta bila libera aflata pe o masa orizontala, face ca aceasta sa se deplaseze liniar pe masa pe o anumita distanta masurabila, si mereu aceiasi in functie de unghiul pe care il face ata pendulului fata de verticala locului. Alegem acest unghi astfel ca deplasarea bilei libere sa fie mai scurta decat masa pentru a putea insemna locul unde se opreste bila. Apoi reluam experimentul punand un magnet care sa actioneze asupra bilei perpendicular pe traiectorie. Vom observa ca bila deviaza de la traiectoria rectilinie in lateral continuandu-si deplasarea. Daca masuram lungimea traiectoriei parcurse, si daca aceasta din urma este mai lunga, inseamna ca acel camp magnetic a introdus un lucru mecanic asupra bilei, pentru ca s-a insumat viteza initiala a bilei cu viteza introdusa de campul magnetic. Dar daca traiectoria este la fel de lunga inseamna ca acel camp nu a efectuat nici un lucru mecanic ci doar a curbat traiectoria.

virgil a scris:. . . . .
Incearca sa faci urmatoarea experienta; Un pendul avand greutatea o bila, loveste o alta bila libera aflata pe o masa orizontala, face ca aceasta sa se deplaseze liniar pe masa pe o anumita distanta masurabila, si mereu aceiasi in functie de unghiul pe care il face ata pendulului fata de verticala locului. Alegem acest unghi astfel ca deplasarea bilei libere sa fie mai scurta decat masa pentru a putea insemna locul unde se opreste bila. Apoi reluam experimentul punand un magnet care sa actioneze asupra bilei perpendicular pe traiectorie. Vom observa ca bila deviaza de la traiectoria rectilinie in lateral continuandu-si deplasarea. Daca masuram lungimea traiectoriei parcurse, si daca aceasta din urma este mai lunga, inseamna ca acel camp magnetic a introdus un lucru mecanic asupra bilei, pentru ca s-a insumat viteza initiala a bilei cu viteza introdusa de campul magnetic. Dar daca traiectoria este la fel de lunga inseamna ca acel camp nu a efectuat nici un lucru mecanic ci doar a curbat traiectoria.

Nu m-as incumeta sa efectuez sau sa dau crezare rezultatului unui
experiment cu atatea variabile si factori perturbatori.
Inteleg ce-mi propui si ce concluzie consideri ca aduce experimentul,
si anume ca lungimea traiectoriilor ar fi egala si ca "acel camp" nu ar
fi efectuat lucru mecanic(?) Egalitatea aceasta  poate fi adevarata,
desi deplasarea inertiala nu produce lucru mecanic.
Dar eu sustin de mult si cu argumente ca orice curbare a traiectoriei
este chiar ea lucru mecanic.  Nerecunoscut de fizica oficiala, pentru ca
sa nu afecteze paradigma falsificata. Parcurgerea de catre un corp a
unui traseu cu viteza rectilinie uniforma nu produce lucru mecanic. Daca
traseul este curb, apare lucru mecanic efectuat de factorul perturbator.
Este un lucru mecanic efectuat de "acel camp", fiindca miscarea rectilinie
a bilei este perturbata de el.
Iar daca amesteci ciocniri, frecari, "atractii" sau alte elemente din mediul
real, pierzi cu totul ideea principala.

Miscarea rectilinie este un caz particular al miscarii curbe in care raza de curbura este infinita. Tu pornesti de la un caz particular si vrei sa extrapolezi ideia ca regula generala, aici este problema. In natura nu gasesti corpuri care sa se deplaseze pe directii rectilinii, deoarece toate traiectoriile aparent rectilinii pe distante scurte, pot face parte dintr-o traiectorie curba cu raza de curbura de miliarde de ani lumina asa cum sunt traiectoriile stelelor din galaxie. Experimentul propus mai sus este relativ simplu si poate ar lamuri ceva, desi in loc de camp gravitational se folosea un camp magnetic.

virgil a scris:Miscarea rectilinie este un caz particular al miscarii curbe in care raza de curbura este infinita. Tu pornesti de la un caz particular si vrei sa extrapolezi ideia ca regula generala, aici este problema. In natura nu gasesti corpuri care sa se deplaseze pe directii rectilinii, deoarece toate traiectoriile aparent rectilinii pe distante scurte, pot face parte dintr-o traiectorie curba cu raza de curbura de miliarde de ani lumina asa cum sunt traiectoriile stelelor din galaxie. Experimentul propus mai sus este relativ simplu si poate ar  lamuri ceva, desi in loc de camp gravitational se folosea un camp magnetic.

Aceasta este parerea ta, care iti tine loc de orice argumente
si pe care nu o pot lua in serios, fiindca nu face parte din fizica.
Ea neaga miscarea rectilinie, aceasta fiind de fapt esenta miscarii.
Si daca pierzi calea dreapta, poti ajunge oriunde. Este o
speculatie geometrica teoretica, fara consecinte asupra miscarii.
Experimentul este simplu, dar nici tu nu l-ai executat ! Ce crezi
ca ar releva important ?

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Miscarea rectilinie este un caz particular al miscarii curbe in care raza de curbura este infinita. Tu pornesti de la un caz particular si vrei sa extrapolezi ideia ca regula generala, aici este problema. In natura nu gasesti corpuri care sa se deplaseze pe directii rectilinii, deoarece toate traiectoriile aparent rectilinii pe distante scurte, pot face parte dintr-o traiectorie curba cu raza de curbura de miliarde de ani lumina asa cum sunt traiectoriile stelelor din galaxie. Experimentul propus mai sus este relativ simplu si poate ar  lamuri ceva, desi in loc de camp gravitational se folosea un camp magnetic.

Aceasta este parerea ta, care iti tine loc de orice argumente
si pe care nu o pot lua in serios, fiindca nu face parte din fizica.
Ea neaga miscarea rectilinie, aceasta fiind de fapt esenta miscarii.
Si daca pierzi calea dreapta, poti ajunge oriunde. Este o
speculatie geometrica teoretica, fara consecinte asupra miscarii.
Experimentul este simplu, dar nici tu nu l-ai executat ! Ce crezi
ca ar releva important ?

Miscarea rectilinie este numai pe hartie, pana si raza de lumina se curbeaza in campul gravitational. Esenta miscarii nu presupune si forma traiectoriei, ideia cu miscarea rectilinie nu tine seama ca vidul nu este un gol absolut ci un mediu care este deformat de campuri ce au o raza de actiune infinita.

virgil a scris:. . . . .
Miscarea rectilinie este numai pe hartie, pana si raza de lumina se curbeaza in campul gravitational. Esenta miscarii nu presupune si forma traiectoriei, ideia cu miscarea rectilinie nu tine seama ca vidul nu este un gol absolut ci un mediu care este deformat de campuri ce au o raza de actiune infinita.

De acord, tot ce sustii aici sunt efecte ale mediului asupra mișcării
care aduc abateri de la directia rectilinie.
Dar eu nu discut despre efectele mediului, fiindca atunci cand analizezi
miscarea, despre miscare este vorba. Cand vrei sa analizezi efectele
mediului asupra miscarii, poti aduce tot felul de argumente, care nu
modifica esenta rectilinie a miscarii libere. Dupa ce ai aflat cum este
aceasta, poti analiza ce efect are mediul asupra ei, un aspect necesar
pe care l-am intalnit din primul an de fizica cand am invatat despre
frecare. Celelalte au urmat si sunt reale.
Este evident ca nu discutam amandoi despre acelasi lucru !
Miscarea este curba numai daca/si cum este influentata de mediu.

virgil_48 a scris:Miscarea este curba numai daca/si cum este influentata de mediu.

Mai există o discuție ce trebuie purtată în legătură cu noțiunea de mediu. De exemplu, trebuie clarificat dacă admitem că spațiul însuși este un mediu sau nu (care, bineînțeles, poate astfel să modifice direcția de mișcare).

Oricum, în toate presupunerile privind mișcarea rectilinie se neglijează faptul elementar că această mișcare este imposibilă (din considerente matematice, așa cum am DEMONSTRAT deja).

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Miscarea este curba numai daca/si cum este influentata de mediu.

Mai există o discuție ce trebuie purtată în legătură cu noțiunea de mediu. De exemplu, trebuie clarificat dacă admitem că spațiul însuși este un mediu sau nu (care, bineînțeles, poate astfel să modifice direcția de mișcare).

Oricum, în toate presupunerile privind mișcarea rectilinie se neglijează faptul elementar că această mișcare este imposibilă (din considerente matematice, așa cum am DEMONSTRAT deja).

Eu cand scriu mediu ma refer la mediul material, real, care difera
dupa locatia aleasa in Univers.
Acesta in general produce abaterea miscarii de la traiectoria rectilinie.
Iar despre demonstratia aceea, prefer sa nu mai zic nimic. Fiecare
ține la fanteziile lui !

virgil_48 a scris:Iar despre demonstratia aceea, prefer sa nu mai zic nimic. Fiecare
ține la fanteziile lui !

Faptul că numești „fantezie” o demonstrație matematică ce îți depășește competența spune o mulțime de lucruri despre tine. Păcat.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Miscarea este curba numai daca/si cum este influentata de mediu.

Mai există o discuție ce trebuie purtată în legătură cu noțiunea de mediu. De exemplu, trebuie clarificat dacă admitem că spațiul însuși este un mediu sau nu (care, bineînțeles, poate astfel să modifice direcția de mișcare).

Oricum, în toate presupunerile privind mișcarea rectilinie se neglijează faptul elementar că această mișcare este imposibilă (din considerente matematice, așa cum am DEMONSTRAT deja).

Eu cand scriu mediu ma refer la mediul material, real, care difera
dupa locatia aleasa in Univers.
Acesta in general produce abaterea miscarii de la traiectoria rectilinie.
Iar despre demonstratia aceea, prefer sa nu mai zic nimic. Fiecare
ține la fanteziile lui !

Nu uita ca vidul este caracterizat de doi parametri epsilon si miu, din care se deduce viteza luminii, deci vidul inseamna ceva fizic, adica un mediu prin care lumina se propaga cu viteza constanta, dar cum am mai amintit traiectoria razei de lumina se curbeaza in acest vid deformat de campul gravitational care se intinde la infinit, deci nu are limite. Adica in orice punct al spatiului exista o urma de camp gravitational care curbeaza oricat de putin traiectoria corpurilor aflate in miscare. Asta inseamna ca nu exista miscare rectilinie decat in teorie. Miscarea inertiala nu implica neaparat miscarea rectilinie pura pentru ca de fapt nu exista.

virgil a scris:. . . . .
Nu uita ca vidul este caracterizat de doi parametri epsilon si miu, din care se deduce viteza luminii, deci vidul inseamna ceva fizic, adica un mediu prin care lumina se propaga cu viteza constanta, dar cum am mai amintit traiectoria razei de lumina se curbeaza in acest vid deformat de campul gravitational care se intinde la infinit, deci nu are limite. Adica in orice punct al spatiului exista o urma de camp gravitational care curbeaza oricat de putin traiectoria corpurilor aflate in miscare. Asta inseamna ca nu exista miscare rectilinie decat in teorie. Miscarea inertiala nu implica neaparat miscarea rectilinie pura pentru ca de fapt nu exista.

Eu consider permanent vidul cosmic drept locul in care
exista eterul dinamic, adica FOIP. Iar existenta "campului
gravitational", universala sau locala, este tot un factor de
mediu, asa ca ramane cum am scris mai sus:

De acord, tot ce sustii aici sunt efecte ale mediului asupra mișcării
care aduc abateri de la directia rectilinie.
Dar eu nu discut despre efectele mediului, fiindca atunci cand analizezi
miscarea, despre miscare este vorba. Cand vrei sa analizezi efectele
mediului asupra miscarii, poti aduce tot felul de argumente, care nu
modifica esenta rectilinie a miscarii libere. . . . .

Miscarea rectilinie, este suficient sa existe in mintea
noastra si tot exista. Este motivul aparitiei mecanicii. Daca
exista sau nu spatiul unde ea poate avea loc, nu are importanta.
Este alta discutie ! Fiindca toata neincrederea este determinata
de ipoteza falsa cu "campul gravitational", deci nu tine de
stiinta ci de credinta.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Nu uita ca vidul este caracterizat de doi parametri epsilon si miu, din care se deduce viteza luminii, deci vidul inseamna ceva fizic, adica un mediu prin care lumina se propaga cu viteza constanta, dar cum am mai amintit traiectoria razei de lumina se curbeaza in acest vid deformat de campul gravitational care se intinde la infinit, deci nu are limite. Adica in orice punct al spatiului exista o urma de camp gravitational care curbeaza oricat de putin traiectoria corpurilor aflate in miscare. Asta inseamna ca nu exista miscare rectilinie decat in teorie. Miscarea inertiala nu implica neaparat miscarea rectilinie pura pentru ca de fapt nu exista.

Eu consider permanent vidul cosmic drept locul in care
exista eterul dinamic, adica FOIP. Iar existenta "campului
gravitational", universala sau locala, este tot un factor de
mediu, asa ca ramane cum am scris mai sus:

De acord, tot ce sustii aici sunt efecte ale mediului asupra mișcării
care aduc abateri de la directia rectilinie.
Dar eu nu discut despre efectele mediului, fiindca atunci cand analizezi
miscarea, despre miscare este vorba. Cand vrei sa analizezi efectele
mediului asupra miscarii, poti aduce tot felul de argumente, care nu
modifica esenta rectilinie a miscarii libere. . . . .

Miscarea rectilinie, este suficient sa existe in mintea
noastra si tot exista. Este motivul aparitiei mecanicii. Daca
exista sau nu spatiul unde ea poate avea loc, nu are importanta.
Este alta discutie ! Fiindca toata neincrederea este determinata
de ipoteza falsa cu "campul gravitational", deci nu tine de
stiinta ci de credinta.

Credinta e una iar stiinta e alta. Tu ai ales credinta.

Interesant ca acum ati aflat de parametrii epsilon si miu (permitivitate si permeabilitate), care nu va mai dau pace.  Dar oare ce fac ei, cum sunt, cum arata ? Ca au niste cifre si litere la unitatile de masura.  De parca etherul stie ce e faradul/metru [adica mai in clar: (C^2.s^2/kg.m^3) ] si Henry/m [mai in clar (kg.m/s^2.A^2) sau (N/A^2], sau Weberul si Tesla...
Deci chiar si in cel mai bun vid se afla niste ingrediente pe care ii botezam asa: farazi/m (farazi, nu fazani !) si henry/m-weberi-tesla. Sunt ca niste fantome ce bantuie si pe acolo si contribuie la campul electric si magnetic, care fara ei nici nu ar mai fi. Dar sunt mereu cati trebuie, sunt valori constante, cum declara stiinta oficiala.  Inchipuiti-va ca ar avea valoarea zero si ca urmare alta ar fi lumea, nici lumina nu ar circula gratis cu asa viteza.
Ma preocupa de mic copil problema cu permitivitatea si permeabilitatea aerului pe care il respiram inca din frageda pruncie. Stiu ce mi-a raspuns tovarasa educatoare de la gradinita, cand am intrebat-o ce e cu epsilon si miu. Mi-a zis ca e ceva care ne spune daca aerul e stricat.  Dar ce ne faceam daca aerul era mai vascos, asa ca apa, laptele sau berea sau vinul ?
Inchipuiti-va ca animalele si plantele acvatice - marine traiesc intrun mediu cu permitivitate relativa marita de 80 de ori !!! cam atata se zice ca are apa chioara, dar nu am nici un aparat care sa masoare epsilonul relativ al apei.
Cand va mai scaldati in cada, piscina, lac sau mare, ganditi-va ca sunteti intro permitivitate electrica naturala de 80 de ori mai mare si nu e cazul sa va mai bateti joc de calitatea ei, modificand-o printro usurare. Voi reveni cu noi date exacte despre calitatile si permitivitatea udului biologic uman.  Multe cercetari se mai pot face pe subiect, care il lasa in umbra si urma pe primul nostru mare savant cercetator al subiectului, gurul Gregorian Bivolaru.

Virgil a scris

. . . . . .
De acord, tot ce sustii aici sunt efecte ale mediului asupra mișcării
care aduc abateri de la directia rectilinie.
Dar eu nu discut despre efectele mediului, fiindca atunci cand analizezi
miscarea, despre miscare este vorba. Cand vrei sa analizezi efectele
mediului asupra miscarii, poti aduce tot felul de argumente, care nu
modifica esenta rectilinie a miscarii libere. . . . .

Miscarea rectilinie, este suficient sa existe in mintea
noastra si tot exista. Este motivul aparitiei mecanicii. Daca
exista sau nu spatiul unde ea poate avea loc, nu are importanta.
Este alta discutie ! Fiindca toata neincrederea este determinata
de ipoteza falsa cu "campul gravitational", deci nu tine de
stiinta ci de credinta.

Credinta e una iar stiinta e alta. Tu ai ales credinta.

N-a sosit inca Apocalipsa. Abia atunci vom afla tot adevarul.
Iar cei care nu au avut parte de el, se vor indestula dupa
pofta inimii !          

virgil a scris:

De acord, tot ce sustii aici sunt efecte ale mediului asupra mișcării
care aduc abateri de la directia rectilinie.
Dar eu nu discut despre efectele mediului, fiindca atunci cand analizezi
miscarea, despre miscare este vorba. Cand vrei sa analizezi efectele
mediului asupra miscarii, poti aduce tot felul de argumente, care nu
modifica esenta rectilinie a miscarii libere. . . . .

Miscarea rectilinie, este suficient sa existe in mintea
noastra si tot exista. Este motivul aparitiei mecanicii. Daca
exista sau nu spatiul unde ea poate avea loc, nu are importanta.
Este alta discutie ! Fiindca toata neincrederea este determinata
de ipoteza falsa cu "campul gravitational", deci nu tine de
stiinta ci de credinta.

Credinta e una iar stiinta e alta. Tu ai ales credinta.

Miscarea primordiala, libera este esenta si germenele miscarii.
Ea nu este determinata de mediu si este rectilinie.
Orice abatere a directiei unei miscari este produsa de un factor
exterior(de mediu) si consuma energie.
Orice miscare nerectilinie contine in ea o parte de miscare
rectilinie, prin componenta sa inertiala, impulsul. Aceasta se
compune cu diversi factori de provenienta exterioara, care
conduc la traseul/drumul efectiv al miscarii.
Miscarea libera, rectilinie, inertiala, nu conteaza daca exista
sau nu in forma exclusiva. Ea este scheletul oricarei miscari,
fara de care nu s-ar misca ceva nepropulsat in Univers.
Cat despre credinta, este mai bine sa crezi in ratiunea si logica
proprie decat in zeii de tinichea.

IP-ul postatoruluiCum diferă energia pentru cerc față de dreaptă? - Pagina 3 Empty Re: Cum diferă energia pentru cerc față de dreaptă?
Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 14:54

virgil a scris:
Daca legi o greutate cu un elastic si incepi sa invartesti greutatea, elasticul se intinde pana se realizeaza un echilibru intre forta de intindere a elasticului si forta centrifuga aplicata greutatii. In cazul Lunii rolul elasticului il joaca campul gravitational al Pamantului, care impreuna cu forta centrifuga de rotatie a Lunii in jurul Pamantului face ca acest sistem sa fie in echilibru.

Simplificat dar adevarat !

Intrucat nu exista forte de frecare intre Luna si spatiul cosmic prin care se deplaseaza, nu se consuma nici un lucru mecanic in mentinerea Lunii pe orbita.

Aici ne distanțăm dintotdeauna! Daca nu s-ar produce lucru mecanic,
Luna ar circula rectiliniu, nici nu i-ar trece prin cap sa orbiteze. Numai
miscarea rectilinie uniforma nu produce lucru mecanic. Pentru o
traiectorie curba(orbita) se consuma energie si se produce lucru mecanic.
Aspect trecut intentionat cu vederea de fizica pentru public, dar care
pentru cineva cu judecata proprie este evident. Recunoasterea acestui
fapt ar fi inceputul sfarsitului pentru fizica falsificata de pe piață.
. . . . .

In topicul Ce este FOIP,  Vin 30 Sept 2022, 23:38

virgil_48 a scris:. . . . .
Conservarea energiei mecanice consumate in acest caz, are o explicatie
numai in paradigma FOIP. Se conserva in calitatea materiei.
Am schitat-o in urma cu ceva vreme pe acest forum.
Paradigma recunoscuta respinge consumul acesta de energie si lucrul
mecanic produs la curbare, fiindca dovedeste ca este gresita .
Acesta este un secret pe care l-au aflat numai cei care acceseaza acest
forum, asa ca nu-l spuneti nimanui !            

Am nevoie totusi de o explicatie a modului in care se conserva energia
in fizica elementara recunoscuta, pentru o nava cosmica ce executa
traiectorii circulare in spatiul liber, cu viteza constanta !
Fiindca si in acest caz se consuma energie permanent pentru curbarea
traiectoriei si nu ramane decat un cerc imaginar trasat in spatiu. Si din
energie nu ramane nimic, adica se pierde !?
Pana cand fizica elementara nu recunoaste abaterea de la traiectoria
rectilinie ca lucru mecanic, ii va fi greu sa sustina conservarea energiei
miscarii ! Si nici alta varianta de transformare, ca cea din cazul orbitarii
nu-mi vine in minte. E clar ca ceva nu functioneaza in teoria recunoscuta
iar eu nu vad rezolvarea pana la capat. Fiindca energia aceea care
curbeaza traiectoria nu dispare. Ea este energie mecanica produsa
de niste motoare, din energia materiei(chimica, atomica...)
Dar pentru cei care accepta teoria recunoscuta, aceasta este buna fiindca
nu da de gandit !    

virgil_48 a scris:In topicul Ce este FOIP,  Vin 30 Sept 2022, 23:38

virgil_48 a scris:. . . . .
Conservarea energiei mecanice consumate in acest caz, are o explicatie
numai in paradigma FOIP. Se conserva in calitatea materiei.
Am schitat-o in urma cu ceva vreme pe acest forum.
Paradigma recunoscuta respinge consumul acesta de energie si lucrul
mecanic produs la curbare, fiindca dovedeste ca este gresita .
Acesta este un secret pe care l-au aflat numai cei care acceseaza acest
forum, asa ca nu-l spuneti nimanui !            

Am nevoie totusi de o explicatie a modului in care se conserva energia
in fizica elementara recunoscuta, pentru o nava cosmica ce executa
traiectorii circulare in spatiul liber, cu viteza constanta !
Fiindca si in acest caz se consuma energie permanent pentru curbarea
traiectoriei si nu ramane decat un cerc imaginar trasat in spatiu. Si din
energie nu ramane nimic, adica se pierde !?
Pana cand fizica elementara nu recunoaste abaterea de la traiectoria
rectilinie ca lucru mecanic, ii va fi greu sa sustina conservarea energiei
miscarii ! Si nici alta varianta de transformare, ca cea din cazul orbitarii
nu-mi vine in minte. E clar ca ceva nu functioneaza in teoria recunoscuta
iar eu nu vad rezolvarea pana la capat. Fiindca energia aceea care
curbeaza traiectoria nu dispare. Ea este energie mecanica produsa
de niste motoare, din energia materiei(chimica, atomica...)
Dar pentru cei care accepta teoria recunoscuta, aceasta este buna fiindca
nu da de gandit !    

Ca sa modifici o traiectorie a unui corp care se deplasaza din inertie se consuma energie care se regaseste in energia cinetica a corpului respectiv dupa modificarea traiectoriei. Cine nu crede sa faca calculul energiei cinetice inainte de producerea modificarii traiectoriei si dupa producerea modificarii acesteia. Luati un caz concret, asa cum in prezent NASA vrea sa modifice traiectoria unui asteroid cu ajutorul unui modul construit special pentru acest impact.

virgil a scris:. . . . .
Ca sa modifici o traiectorie a unui corp care se deplasaza din inertie se consuma energie care se regaseste in energia cinetica a corpului respectiv dupa modificarea traiectoriei. Cine nu crede sa faca calculul energiei cinetice inainte de producerea modificarii traiectoriei si dupa producerea modificarii acesteia. Luati un caz concret, asa cum in prezent NASA vrea sa modifice traiectoria unui asteroid cu ajutorul unui modul construit special pentru acest impact.

Ipoteza era ca o nava cosmica parcurge o traiectorie circulara cu viteza
UNIFORMA, din inertie si cu aportul unui motor lateral. Nu intra in
discutie orbitarea !
Motorul lateral produce energie si impingere perpendiculara permanent
pe directia de inaintare si atunci viteza si energia cinetica a navei vor fi
constante. Cele date de inertie. Despre asta era vorba !
Astfel aportul energetic al motorului lateral nu se regaseste .
Am discutat asta in contradictoriu de prea multe ori si stiu incercarile  
de a demonstra altceva. Ai sesizat ca in acest punct apare ruptura
dintre fizica recunoscuta si realitate si vrei sa dai o mână de ajutor la
o cârpeală. Exemplele pe care le aduci mai sus, sunt din alta discutie,
pe care o putem purta separat.
Pentru mine este clar ca sustii un punct de vedere care nu este al tau,
de aceea nu mai insist. Al meu, fata de ipoteza initiala, ramane cel
prezentat: energia care produce impingerea perpendiculara pe directie,
devine deplasare permanenta, deci lucru mecanic pierdut. Dar obtii cu
el un cerc in loc de o dreapta.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Ca sa modifici o traiectorie a unui corp care se deplasaza din inertie se consuma energie care se regaseste in energia cinetica a corpului respectiv dupa modificarea traiectoriei. Cine nu crede sa faca calculul energiei cinetice inainte de producerea modificarii traiectoriei si dupa producerea modificarii acesteia. Luati un caz concret, asa cum in prezent NASA vrea sa modifice traiectoria unui asteroid cu ajutorul unui modul construit special pentru acest impact.

"Motorul lateral produce energie si impingere perpendiculara permanent
pe directia de inaintare si atunci viteza si energia cinetica a navei vor fi
constante. "

Ia domnule un caz concret si calculeaza si ai sa vezi ca energia consumata de motorul acela perpendicular pe directia de miscare initiala se regaseste in cresterea vitezei navei respective. Aplica regula paralelogramului de adunare a vectorilor viteza corespunzatori. Sustii asa dupa ureche o idee pe care nu vrei sau nu stii cum s-o verifici. Ai mai spus odata ca daca vectorii sunt perpendiculari nu se aduna, cum poti sustine asa ceva de atati ani fara sa verifici?

virgil a scris:. . . . .

"Motorul lateral produce energie si impingere perpendiculara permanent
pe directia de inaintare si atunci viteza si energia cinetica a navei vor fi
constante. "

Ia domnule un caz concret si calculeaza si ai sa vezi ca energia consumata de motorul acela perpendicular pe directia de miscare initiala se regaseste in cresterea vitezei navei respective. Aplica regula paralelogramului de adunare a vectorilor viteza corespunzatori. Sustii asa dupa ureche o idee pe care nu vrei sau nu stii cum s-o verifici. Ai mai spus odata ca daca vectorii sunt perpendiculari nu se aduna, cum poti sustine asa ceva de atati ani fara sa verifici?

Dece sa calculez daca rezolvarea ta contrazice ipoteza ? Adica
miscarea de rotatie a acelei nave este accelerata, cum ai spus.
Crezi ca nu este posibila miscarea de rotatie cu viteza
constanta, propusa in ipoteza ? Aceea cum se realizeaza ?
Traiectoria devine circulara fara impingere laterala?
O impingere permanenta, perpendiculara pe directia miscarii
inertiale, nu poate contribui la cresterea vitezei fiindca proiectia
vectorului ei pe directie este nula.
Dilema se rezolva din cuvintele de mai sus pentru cine vrea sa
inteleaga, nu are nevoie de calcule. Ce sa calculezi, o crestere
de viteza care nu exista ?
Afirmi in mod serios ca ipoteza editata mai sus cu litere groase
este imposibila? Adica viteza de rotatie a navei sa fie constanta.
Daca da, bine..., daca nu, ramane cum scrie acolo.
Poate raspunzi clar si scurt, ca sa inteleg si eu care e problema.
Fiindca rezultatul unui calcul depinde de ce vrei sa calculezi.

Ti-am dat suficiente exemple ca sa intelegi, dar daca nu stii sa aduni doi vectori dupa regula paralelogramului, nu am ce sa mai zic.

virgil a scris:Ti-am dat suficiente exemple ca sa intelegi, dar daca nu stii sa aduni doi vectori dupa regula paralelogramului, nu am ce sa mai zic.

N-o mai reluam. Fiecare cu parerea lui. Declaram divergenta
perpetuă. Cred ca nu este prima oara pentru acest subiect !  
P.S : Perpetuă numai până la aflarea adevarului ascuns !    

Așa se întâmplă când nu suntem atenți, nici unii, nici ceilalți, la ceea ce scriu colegii de forum. Păcat. Este firea umană. Este motivul stagnării sau al progresului FOARTE lent în înțelegerea naturii.

Abel Cavaşi a scris:Așa se întâmplă când nu suntem atenți, nici unii, nici ceilalți, la ceea ce scriu colegii de forum. Păcat. Este firea umană. Este motivul stagnării sau al progresului FOARTE lent în înțelegerea naturii.

Iar tu ai pune mana in foc si acum ca exista lucru mecanic negativ!
Fiindca asa scrie in manualul de fizica, aiureala cu cos x pentru x > 90^o.
De parca un corp se poate deplasa singur impotriva unei forte unice
care il actioneaza !
Asta inseamna intelegera naturii !?

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Așa se întâmplă când nu suntem atenți, nici unii, nici ceilalți, la ceea ce scriu colegii de forum. Păcat. Este firea umană. Este motivul stagnării sau al progresului FOARTE lent în înțelegerea naturii.

Iar tu ai pune mana in foc si acum ca exista lucru mecanic negativ!
Fiindca asa scrie in manualul de fizica, aiureala cu cos x pentru x > 90^o.
De parca un corp se poate deplasa singur impotriva unei forte unice
care il actioneaza !
Asta inseamna intelegera naturii !?

Da, există lucru mecanic negativ. Există posibilitatea ca un corp să se deplaseze împotriva unei forțe, de exemplu, atunci când este frânat.