Forum pentru cercetare
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» EmDrive
Scris de virgil_48 Astazi la 00:45

» Ce este FOIP?
Scris de CAdi Ieri la 21:40

» Legi de conservare (2)
Scris de Vizitator Ieri la 21:15

» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de gafiteanu Joi 13 Aug 2020, 07:37

» Cauzele rezultatului negativ al experientei lui Michelson.
Scris de negativ Mier 12 Aug 2020, 11:39

» Eterul, eterul
Scris de gafiteanu Mier 12 Aug 2020, 06:09

» O detonatie nucleara in trecutul indepartat pe planeta Marte?
Scris de CAdi Dum 09 Aug 2020, 18:12

» Cum este cerul pe Marte
Scris de virgil Sam 08 Aug 2020, 16:58

» Problemă cu o rază laser
Scris de virgil Vin 07 Aug 2020, 10:46

» EmDrive - realitate
Scris de Vizitator Mier 05 Aug 2020, 21:47

» Laborator-sa construim impreuna
Scris de gafiteanu Lun 03 Aug 2020, 13:46

» Metodă de cercetare aplicînd analiza și analogii din alte teorii
Scris de virgil_48 Mier 29 Iul 2020, 23:33

» Cum functioneaza navele extraterestre (OZN-urile)?
Scris de CAdi Mar 21 Iul 2020, 20:06

» Experimentul Philadelphia
Scris de CAdi Mar 21 Iul 2020, 19:29

» Masini zburatoare neconventionale
Scris de eugen Dum 19 Iul 2020, 21:31

» Cum functioneaza o racheta?
Scris de scanteitudorel Dum 19 Iul 2020, 16:40

» Din ce este alcatuita o gaura neagra?
Scris de virgil_48 Lun 13 Iul 2020, 17:42

» Exista materia neagra?
Scris de CAdi Sam 11 Iul 2020, 22:33

» Găurile negre şi conservativitatea câmpului gravitaţional
Scris de virgil Lun 06 Iul 2020, 17:10

» EVOLUTIA STELELOR
Scris de virgil Dum 05 Iul 2020, 20:33

» Soarele in High Definition
Scris de virgil Sam 04 Iul 2020, 17:05

» CURENTI DE CONVECTIE
Scris de virgil Sam 04 Iul 2020, 07:07

» Ce înseamnă "corp liber"?
Scris de virgil_48 Mier 01 Iul 2020, 19:03

» Despre ecuaţiile lui Maxwell
Scris de CAdi Lun 29 Iun 2020, 17:10

» Energia campului magnetic a particulelor.
Scris de CAdi Vin 26 Iun 2020, 18:58

» Temperatura
Scris de Abel Cavaşi Mier 24 Iun 2020, 22:05

» Impuls elementar şi moment cinetic elementar
Scris de virgil_48 Mier 24 Iun 2020, 21:00

» Bancuri......
Scris de virgil Mier 24 Iun 2020, 07:49

» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil_48 Lun 22 Iun 2020, 07:26

» Există vreo legătură între formarea compuşilor chimici şi rezonanţa orbitală?
Scris de gafiteanu Vin 19 Iun 2020, 12:28

Top postatori
virgil (10072)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
CAdi (8424)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
virgil_48 (7725)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Abel Cavaşi (7280)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
gafiteanu (6904)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Razvan (5794)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
curiosul (5590)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Pacalici (5571)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
scanteitudorel (4897)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
negativ (3079)
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 

Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Pacalici
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Abel Cavaşi
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
curiosul
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
CAdi
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Dacu
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Razvan
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
meteor
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
scanteitudorel
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai saptamanii
virgil_48
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
CAdi
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Razvan
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
virgil
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
gafiteanu
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
negativ
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 
Abel Cavaşi
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_lcapLegi de conservare (2) - Pagina 22 Voting_barLegi de conservare (2) - Pagina 22 Vote_rcap 

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 6 utilizatori conectați: 1 Înregistrați, 0 Invizibil și 5 Vizitatori

virgil_48

Recordul de utilizatori conectați a fost de 49, Dum 20 Mar 2011, 14:29

Legi de conservare (2)

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Pagina 22 din 22 Înapoi  1 ... 12 ... 20, 21, 22

In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Lun 01 Oct 2018, 14:28

Rezumarea primului mesaj :

Provine din „Legi de conservare (1)".


Ce parere? atat in stare de miscare uniforma si rectilinie a navei, cat si in starea de repaus, balizele vor indica acelasi lucru deoarece si ele vor avea viteza initiala egala cu a navei. In rest atractia gravitationala este aproape de zero, si chiar daca este masurabila tot nu afli daca nava se misca sau sta pe loc,ntru ca atat balizele cat si nava se comporta la fel.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10072
Puncte : 45054
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos


Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Dum 05 Iul 2020, 20:12

[quote="Crivoi D"]D-l Virgil:
Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic - itemul factual al emergenţei structurale, organizaţionale și funcţionale al clasei corpurilor naturale geentropice în care fenomenele de transformare (creare) masica (a masei/densitarii locale) nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa).
Virgil a scris;
Ce am inteles eu din aceasta definitie, folosind un limbaj uzual; Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic -lipsit de entropie, adica cu entropie zero, itemul factual al emergenţei structurale, adica articolul faptic structural care iese dintr-un mediu pe care l-a traversat, si intra in structura organizata functionala a corpurilor naturale geentropice ( ce inseamna geentropic?) în care fenomenele de transformare (creare) masica (a masei/densitarii locale) nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa).
Deci apare corpul natural, in care masa, densitatea, nu sunt importante.

As avea rugamintea sa-mi explicati folosind cuvinte uzuale pe care sa le inteleg cu usurinta, ce intelegeti prin corpul natural nemasic, pentru ca din definitia de mai sus nu se intelege nimic.

virgil
Moderator
Moderator

Numarul mesajelor : 10072
Data de inscriere : 25/05/2010

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Sam 11 Iul 2020, 08:58

@virgil a scris:
Crivoi D a scris:D-l Virgil:
Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic - itemul factual al emergenţei structurale, organizaţionale și funcţionale al clasei corpurilor naturale geentropice în care fenomenele de transformare (creare) masica (a masei/densitarii locale) nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa).
Virgil a scris;
Ce am inteles eu din aceasta definitie, folosind un limbaj uzual; Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic-lipsit de entropie, adica cu entropie zero, itemul factual al emergenţei structurale, adica articolul faptic structural care iese dintr-un mediu pe care l-a traversat, si intra in structura organizata functionala a corpurilor naturale geentropice ( ce inseamna geentropic?) în care fenomenele de transformare (creare) masica (a masei/densitarii locale) nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa).
Deci apare corpul natural, in care masa, densitatea, nu sunt importante.

As avea rugamintea sa-mi explicati folosind cuvinte uzuale pe care sa le inteleg cu usurinta, ce intelegeti prin corpul natural nemasic, pentru ca din definitia de mai sus nu se intelege nimic.

Am crezut ca numai eu am probleme cu descifrarea textelor
d-lui D. Crivoi, fiindca nu sunt la curent cu notiunile pe care
le utilizeaza. Dar vazand raspunsul lui Virgil, ma intreb dece
nu editeaza autorul direct in limba romana ?

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Numarul mesajelor : 7725
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Sam 11 Iul 2020, 10:31

@virgil_48 a scris:
@virgil a scris:
Crivoi D a scris:D-l Virgil:
Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic - itemul factual al emergenţei structurale, organizaţionale și funcţionale al clasei corpurilor naturale geentropice în care fenomenele de transformare (creare) masica (a masei/densitarii locale) nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa).
Virgil a scris;
Ce am inteles eu din aceasta definitie, folosind un limbaj uzual; Corpul natural nemasic/”loc” natural neentropic-lipsit de entropie, adica cu entropie zero, itemul factual al emergenţei structurale, adica articolul faptic structural care iese dintr-un mediu pe care l-a traversat, si intra in structura organizata functionala a corpurilor naturale geentropice ( ce inseamna geentropic?) în care fenomenele de transformare (creare) masica (a masei/densitarii locale) nu sunt definitorii/preponderente (orthoexistenţa).
Deci apare corpul natural, in care masa, densitatea, nu sunt importante.

As avea rugamintea sa-mi explicati folosind cuvinte uzuale pe care sa le inteleg cu usurinta, ce intelegeti prin corpul natural nemasic, pentru ca din definitia de mai sus nu se intelege nimic.

Am crezut ca numai eu am probleme cu descifrarea textelor
d-lui D. Crivoi, fiindca nu sunt la curent cu notiunile pe care
le utilizeaza. Dar vazand raspunsul lui Virgil, ma intreb dece
nu editeaza autorul direct in limba romana ?
Cu cat este mai sofisticata expresia, cu atat nimeni nu indrazneste sa te contrazica ca nu cumva sa se faca de ras, ca nu ar cunoaste anumiti termeni. Eu am luat dictionarul si chiar am incercat sa inteleg ceva. Dar ramane de neinteles. Pentru mine este clar totusi ceva.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10072
Puncte : 45054
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty "NIMICUL"

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Dum 12 Iul 2020, 10:58

Cand in structura, organizare, functia LOCULUI din Univers densitatea/MASA (PROPRIETATE/functia de stare" masa") nu-I definitorie (ci doar o proprietate emergenta a spatiului CONCEPTIBIL ) atunci ce exista in acel LOC este un corp natural nemsic. TERTULIAN -TOT CE EXISTA =corp natural. Care sunt conditiile ca sa apara corpul natural masic ? Asta-I o problema pe care ASTROfizica actuala a rezolvat-o.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Lun 13 Iul 2020, 07:01

Crivoi D a scris:Cand in structura, organizare, functia LOCULUI din Univers densitatea/MASA (PROPRIETATE/functia de stare" masa") nu-I definitorie (ci doar o proprietate emergenta a spatiului CONCEPTIBIL ) atunci ce exista in acel LOC este un corp natural nemsic. TERTULIAN -TOT CE EXISTA =corp natural. Care sunt conditiile ca sa apara corpul natural masic ? Asta-I o problema pe care ASTROfizica actuala a rezolvat-o.
Puteti aduce doua exemple pentru ilustrarea acestui text ?
Care sunt corpuri masice si care sunt nemasice ?
Pamantul, Soarele, cum se clasifica daca le privesti astfel ?
In ce situatie nu este definitorie densitatea/masa pentru o
entitate fizica din Univers ?

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7725
Puncte : 30475
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty "Profunzimile cunoasterii"

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 15 Iul 2020, 22:51

D-l Virgil 48
1. Puteti aduce doua exemple pentru ilustrarea acestui text ?
Care sunt corpuri masice si care sunt nemasice ?
2. Pamantul, Soarele, cum se clasifica daca le privesti astfel ?
3. In ce situatie nu este definitorie densitatea/masa pentru o
entitate fizica din Univers ?

Raspuns:
1. Vedeti "FIZICA" pt corpurile nemasice!
2. Pamantul?Soarele/,..., sunt corpuri massive masice.
3. Parametru de stare "masa" nu-I definitoriu pentru un (micro)corp natural atunci cand densitatea "locului" tinde spre "zeroooo" , respectiv, atunci cand in matricea corpului de influenta preponderenta corpul masa tinde, de asemenea, spre "zerroo". Nu sunt forme de miscare masice (CONJUGATE).

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 15 Iul 2020, 23:06

Crivoi D, -Creatia tehnica in propulsia rachetei, ed. OMNIA UNIU S.A.S.T. , Brasov, 2002.

[...]

3.4 Evaluarea rezultatelor cercetării prin metoda diagramelor de idei şi concluzii





          Generalităţi
 În analiza fenomenelor fizice care au loc în cazul propulsiei rachetelor se impune introducerea noţiunii de sistem, definit ca un ansamblu de corpuri materiale caracterizate prin diferite forme de mişcare şi care pot interacţiona cu mediul exterior prin suprafaţa de control, de graniţă sau de frontieră a sistemului considerat [72],[80], [99],[105] [176], . Tipurile formelor de mişcare ale materiei conţinute de un sistem sunt determinate de proprietăţile fizice concrete ale acestuia, precum şi de condiţiile în care se află.
Orice sistem de propulsie, în principiu,  conţine  un număr nelimitat de forme de mişcare ale materiei; practic, legat de modul de realizare a mişcării, se constată însă că, în fiecare caz concret în parte, interesează numai unele forme de mişcare care caracterizează sistemul analizat.
Sistemele fizice, în general, dezvoltă putere numai în prezenţe disipaţiei în procesele de interacţiune cu exteriorul. Puterea devine maximă atunci când disipaţia devine optimă şi, implicit, generarea entropiei cauzate de ireversibilitatea disipaţiei. Prin optimizarea raportului dezordine –ordine-dezordine sistemele fizice pot dezvolta putere maximă.
           În general, orice sistem este caracterizat, în condiţii date, printr-un număr, ni,  de forme de mişcare a materiei care definesc în sensul cel mai larg gradele de libertate internă ale sistemului şi care se pot schimba la modificarea condiţiilor impuse sistemului. Astfel, uzual, un gaz este caracterizat prin două grade de libertate internă, termică şi mecanică. La temperaturi înalte, gazul devine ionizat, sub formă de plasmă, ceea ce înseamnă că în caracterizarea gazului intervine încă un grad de libertate internă, de natură electrică. De asemenea, în condiţii obişnuite, gazele care compun un amestec de gaze nu reacţionează chimic  între ele; la modificarea condiţiilor de temperatură şi presiune, aceste gaze participă la reacţii chimice, ceea ce presupune apariţia unui grad de libertate internă,  de natură chimică. Diferitele tipuri de sisteme fizice se află în interacţiun cu mediul exterior, gradul de intensitate al interacţiunii fiind determinat de condiţiile în care se desfăşoară interacţiunea.
Din acest punct de vedere, un rol important îl are gradul de izolare a sistemului în raport cu interacţiunea considerată. Astfel, interacţiunea termică dintre un sistem şi exterior poate fi diminuată prin izolare termică, astfel că la limită, sistemul devine (izolat) adiabat; de asemenea, apelând la materiale electroizolante, sistemul poate fi izolat electric, etc. În acest mod se ajunge la concluzia că, la limită, un sistem poate fi izolat în raport cu oricare tip de interacţiune cu mediul exterior sistemului.
Întrucât sistemele nu pot fi izolate total în raport cu exteriorul rezultă că între sistem şi corpurile care reprezintă mediul exterior pot avea interacţiuni a căror natură depinde de proprietăţile sistemului şi de condiţiile concrete în care se află acesta. Evident că fiecărei forme de mişcare caracteristice materiei conţinute de un sistem, îi corespunde un anumit tip de interacţiune posibilă precum cea mecanică, termică, magnetică, chimică, etc., care caracterizează forma de mişcare considerată.
           Ţinând seama de cele prezentate rezultă că eliminarea unei modalităţi de izolare, mecanică, termică, electrică, etc. permite sistemului să participe la interacţiunea caracteristică formei de mişcare considerate, ceea ce înseamnă că dobândeşte un grad de libertate externă corespunzător acestei interacţiuni .Astfel, eliminarea izolării termice oferă sistemului posibilitatea de a interacţiona termic cu exteriorul, iar deplasarea pistonului într-un cilindru în care evoluiază un agent termic crează premiza declanşării interacţiunii mecanice. În acest fel se ajunge la concluzia că un sistem poate interacţiona în diferite moduri cu exteriorul, astfel că numărul acestor interacţiuni, ne, reprezintă gradele de libertate externă a sistemului.
          Se înţelege că o anumită interacţiune presupune existenţa în sistem a formei de mişcare corespunzătoare cu cea aflată în exteriorul sistemului, astfel că gradele de libertate internă şi externă care satisfac un anumit tip de interacţiune între sistem şi exterior pot fi considerate conjugate. Dacă suprafaţa de control a unui sistem devine permiabilă, între sistem şi exterior se declanşează una sau mai multe interacţiuni determinate de proprietăţile sistemului şi condiţiile concrete în care se află acesta. Corespunzător fiecărei forme de mişcare, aceste interacţiuni pot fi de natură termică, mecanică, electrică, magnetică etc. Studiile  efectuate scot în evidenţă faptul că pentru fiecare tip de interacţiune poate fi stabilită o măsură cantitativă bine determinată, care reflectă variaţia energiei sistemului.       Mecanica construită pe modelul mecanic al mişcării planetelor ( modelul newtonian) nu permite stabilirea cauzelor care determină evoluţia, ( adică trecerea unui sistem dintr-o stare în alta calitativ diferită de prima), acest model fiind al mişcării revesibile perpetuue  .
          În consecinţă ordinea comică este ordinea totală stabilită pe baza modelului mecanic în care mişcarea este asociată cu interacţiuni conservative care nu afectează calitatea energiei.    De amintit, în acest context, definiţia dată de Planck, conform căreia energia reprezintă ,,o mărime care depinde de starea fizică instantanee în care se găseşte sistemul[148].
          Definirea energiei interne s-a făcut, iniţial, cu ajutorul interacţiunii termomecanice a unui sistem cu exteriorul, pe baza schimburilor de lucru mecanic şi căldură cu exteriorul (experienţa lui Joule).
Prin extinderea interacţiunii la nivelul lucrului generalizat se ajunge la relaţia:
dU =∑ δLdef = Legi de conservare (2) - Pagina 22 Clip_image002j dXj, ,

 

conform căreia variaţia infinit mică a energiei interne a unui sistem este rezultanta schimburilor elementare de lucru ale acestuia cu exteriorul, unde :
-         Xi.- forţele (intensităţile ) generalizate;
-          dYj-deplasările (sarcinile )generalizate [148].
          Structura energiei interne a unui sistem  este dată de suma diferitelor tipuri de energie : energia cinetică a mişcării de translaţie şi rotaţie a moleculelor, precum şi a mişcării de oscilaţie a atomilor în moleculă ; energia electronilor ; energia nucleară ; energia de interacţiune între nucleul moleculei şi electron ; energia potenţială sau energia  de poziţie a moleculelor într-un câmp oarecare exterior de forţe ; energia oscilaţiei electomagnetice.
          Prin definiţie, fracţiunea maximă a unei forme de energie transformabile în energie mecanică-electrică reprezintă exergia energiei considerate, în timp ce anergia este acea parte minimă a unei energii care nu poate fi transformată în lucru mecanic-energie electrică.
 

 

3.4.1. Evaluarea şi concluzii referitoare la diagrama de idei a formelor de mişcare a materiei fluidului de lucru folosit de sistemul de propulsie (din camera de ardere)
 

          FMM11- Sistemelor de propulsie cu combustibil chimic le este proprie forma de mişcare termomecanică a materiei (produselor de ardere) din camera de ardere (forma de mişcare care interacţionând în sistem produce tracţiunea.       De remarcat apariţia formei de mişcare electrică (ionizare termică – proces endoterm ) la temperaturi mai mari de 3000o K. De asemenea, unele din sistemele de propulsie convenţională, cum ar fi cele (termo)nucleare cu fluid de lucru, electrotermice, cu laser şi termosolare folosesc pentru realizarea propulsiei (tracţiunii), în final, tot interacţiunile mişcării termomecanice a fluidului de lucru [45], [54], [62], [65], [75], [87], [113], [126], [131],
          FMM12- Aşa cum arătat anterior, un gaz de lucru este caracterizat prin două grade de libertate internă şi anume: termică şi mecanică. În condiţii obişnuite, gazele care compun un amestec de gaze nu reacţionează chimic între ele; la modificarea condiţiilor de presiune şi temperatură, aceste gaze pot participa la reacţii chimice, ceea ce presupune apariţia unui grad de libertate internă de natură chimică. De remarcat faptul că anumite reacţii chimice au loc la temperaturi mult mai reduse, decât de obicei, în condiţiile prezenţei unui curent electric prin gaze [91]. Dacă se are în vedere mecanismul intim de ardere
 

a combustibilului chimic se poate admite existenţa şi  formei de mişcare chimice a materiei în camerele de ardere a rachetelor cu combustibil chimic
[39-40].
          FMM13- Fenomenul de ionizare termică a produselor de ardere este un factor negativ şi duce la micşorarea energiei disponibile rămase ( energie termică ), care urmează a fi transformată în energie mecanică.  Când temperatura depăşeşte 3000-oK, disocierea este puternică, micşorând randamentul motorului..
Iata deci, că apare o limită superioară de performanţa pentru motoarele termice în general şi pentru cele rachetă în special, condiţionată de fenomenul de disociere (ionizare termică). De aici  apare necesitatea gasirii unor surse energetice neconventionale, si a unor motoare specializate care să înlăture aspectele negative şi limitative ridicate de disocierea chimica a produselor  de ardere.
Motoarelor rachetă electrice (ionice, cu plasmă, etc)  utilizează,  fluid de lucru caracterizat predominant prin mişcarea electrică a materiei [46], [88], [98], [102],[162], [192].
FMM14-Motoarele rachetă electromagnetice (cu plasmă) şi cele coloidale utilizează fluid de lucru caracterizat prin forme de mişcare a materiei electrică, magnetică, termică şi mecanică.
Sistemele de propulsie electromagnetice actuale realizează interacţiuni electrice şi magnetice  ale fluidului de lucru în dispozitivul de accelerare dar nu sunt capabile să realizeze interacţiuni cu mediul de propulsie (caracterizat prin forme de mişcare a materiei electrice, magnetice) care să ducă la creşterea tracţiunii [62], [120-122], [135], [138-139], [144], [146], [155], [161-163], [169-177].
          FMM15 - Energia nucleară degajată în timpul reacţiilor de fisiune, de sinteză sau prin dezintegrarea elementelor radioactive poate fi folosită în motorul rachetă, principial, în mai multe moduri ; pentru obţinerea nemijlocită a forţei de tracţiune, utilizând cantitatea de mişcare a produselor rezultate în timpul reacţiilor respective sau, aşa cum s-a prezentat anterior, pentru obţinerea energiei termice necesare încălzirii unui fluid de lucru. La  motoarele atomice  cu flux de particule  fluidul de lucru este generat de reacţia nucleară din sistemul de propulsie în urma căruia rezultă particule α şi fragmente de fişiune. O particulă α , cu o energie de 1 MeV, are o viteză de 7.106m/s, ceea ce corespunde la o deplasare, după axa longitudinală a motorului, cu un impuls specific egal cu 7.105 s. Deazavantajul principal este că la realizarea jetului nu participă toate particulele care se formează, deorece direcţia lor de deplasare nu poate fi , deocamdată, dirijată după axul sistemului de propulsie [46], [55],
[104], [125],[138-141]
FMM16-  Forma de mişcare termică este carateristica care însoţeste toate  celelelte forme de mişcare a materiei . Reacţiile nucleare sunt însoţite cu degajarea unei mari cantităţi de căldură, astfel că aceste două forme de mişcare (termoatomică) a materiei sunt conjugate.   Energia nucleară degajată în timpul reacţiilor de fisiune, de sinteză sau prin dezintegrarea elementelor radioactive poate fi folosită în motorul rachetă, principial, în mai multe moduri  [46],[102], [125], [169 -177] .
-pentru obţinerea nemijlocită a forţei de tracţiune , utilizând cantitatea de mişcare a produselor rezultate în timpul reacţiilor respective (motor rachetă atomic cu flux de particule);
-pentru obţinerea energiei termice necesare încălzirii unui fluid de lucru, care în urma procesului de evacuare (destindere) din motor sub formă de jet, realizează forţa de tracţiune (MRA cu fluid de lucru);
- pentru obţinerea nemijlocită a forţei de tracţiune concomitent cu obţinerea căldurii necesare încălzirii fluidului de lucru evacuat din motor (MRA cu flux de particule şi fluid de lucru).
Realizările practice  şi cercetările teoretice (variantele NERVA, puse la punct de S.U.A.) [102], au scos în evidenţă două condiţii principale pentru obţinerea unei viteze de ejecţiei mari a fluidului de lucru, şi anume:
-temperatura fluidului să fie cât mai ridicată;
-să se folosească un fluid de lucru cu greutatea moleculară cât mai
 mică, de    exemplu hidrogenul sau heliul.
Sub aspectul valorii impulsului specific cele mai avantajoase sunt
 motoarele nucleare cu flux de particule în care ca sursă de particule sunt folosiţi fie izotopii radioactivi, fie reacţia de fisiune, iar în ceea ce priveşte valoarea raportului dintre forţa de tracţiune şi greutate, cele mai avantajoase sunt motoarele nucleare cu fluid de lucru;
Toate tipurile de motoare nucleare pot asigura zboruri interplanetare şi
 zboruri cuaterizare pe planete iar motoarele nucleare cu flux de particule, în principiu, pot asigura şi zboruri cosmice interstelare;
În prezent eforturile principale sunt îndreptate în direcţia realizării motoarelor nucleare cu fluid de lucru şi reactor solid, existând preocupări intense şi în domeniul realizării motoarelor nucleare cu fluid de lucru cu reactor gazos şi în domeniul realizării motoarelor cu izotopi radioactivi şi fluid de lucru.
        FMM17 - Motoarele rachetă termonucleare folosesc produsele  reacţiei de fuziune. Produsele reacţiei de fuziune (plasma) sunt accelerate prin interacţiune de tip (lectro)magnetic în ajutajul magnetic din partea posterioară a rachetei [85], [102], [125], [131].
          FMM18 - Fomele de mişcare a materie din fluidul de lucru rezultat în urma conversiei energiei termonucleare (de natură electrică, nucleară, etc.) după o serie de transformări , în final, pentru realizarea tracţiunii,   se regăsesc în  forma  termo-mecanică (de presiune). Ca de altfel, la toate celelalte sisteme de propulsie neconvenţionale, nu se foloseşte acelaşi tip de energie pe tot traiectul energetic din sistem, de unde rezultă şi un randament scăzut [37], [66].
          FMM19 - Formă de mişcare cuantică a materiei este prezentă în camerele de ardere a rachetelor cu laser ( sursa fiind exterioară sistemului de propulsie) ; în prezent  , nu există   posibilităţi tehnice pentru obţinerea unor fluxuri de fotoni ce ar produce forţa de reacţie  [62], [67], [135], [147], [157], [162 -163], [169 – 177].
 

          Concluzii            
          1. Motoarele rachetă convenţionale utilizează combustili chimici care dezvoltă predominant, în camera de ardere, forme de mişcare ale materiei mecanică, termică şi chimică. Interacţiunile mecanice, termice şi chimice ale produselor de reacţie din camera de ardere şi  dispozitivul de evacuare clasice determină mişcarea rachetei .          Motoarele rachetă convenţionale nu  utilizează interacţiunile formelor de mişcare a materiei din jetul ejectat cu formele de mişcare din mediu pentru îmbunătăţirea tracţiunii.
  Procesul de ionizare termică a produselor de ardere ( proces endoterm) la temperaturi în camera de ardere mai mari de 3000O C  stabileşte limită superioară de performanţa pentru motoarele termice în general şi pentru cele rachetă în special. De aici apare necesitatea găsirii unor surse energetice neconvenţionale, şi a unor motoare specializate care să înlăture aspectele negative şi limitative ridicate de disocierea chimică a substanţelor de ardere.     
3.  Motoarele rachetă neconvenţionale utilizează pentru producerea energiei, în principal, interacţiuni de natură electrică, atomice, nucleare şi cuantice care, în final, în urma proceselor de conversie,  se regăsesc în  interacţiuni termomecanice interne  care realizează mişcarea rachetei.
 Noi posibilităţi de  utilizare a formelor de mişcare a materiei.
[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
Utilizarea formei de mişcare a materiei electrice (reziduală, datorată ionizării termice a produselor de ardere la temperaturi  ridicate- proces endoterm) prezentă în camerele de ardere ale motoarelor cu combustibil chimic pentru obţinerea unui spor al forţei de propulsie.

[*]
Arderea  fracţiunilor de combustibil nearse  ejectate; se  realizează, astfel,  un procent cât mai mare din combustibil transformat în forme de mişcare a materiei utilă interacţiunilor ce produce  forţa de propulsie a rachetei.

[*]
Limitarea apariţiei formelor de mişcare electrice (ioni)   la produsele de  ardere prin autorăcirea sistemului datorită configuraţiei  de ejecţie.

[*]
Recombinarea produselor disociate ejectate prin crearea condiţiilor realizării acestei reacţii de către interacţiunile jetului cu mediul.
 
3.4.2 Evaluarea şi concluzii referitoare la diagrama de idei a interacţiunilor fundamentale a formelor de mişcare a materiei din dispozitivul de evacuare-accelerare

[/list]

 

IME11-IME12.  Majoritatea sistemelor de propulsie (convenţionale şi neconvenţionale) realizează, pentru obţinerea tracţiunii, interacţiuni mecano-entropice  ale fluidului de lucru (corespunzător formelor de mişcare termică şi mecanică a materiei din camera de ardere şi dispozitivul de evacuare) .
Dispozitivele de evacuare convergent-divergente (LAVAL) realizează, în convergent, viteze până la viteza critică (sunetului) ordonând mişcarea particulelor (stare neentropică –compresie) prin reducerea continuă a secţiunii de trecere, apoi viteze supersonice prin mărirea secţiunii de trecere a fluidului (creşterea entropiei fluidului –destindere). Dispozitivul de evacuare al sistemelor de propulsie al rachetelor realizează interfaţa dintre formele de mişcare a materiei din camera de ardere  şi mediul de propulsie.
          Funcţional dispozitivele de evacuare trebuie să realizeze interacţiuni cu produsele finale de reacţie ale combustibilului (fluidului de lucru) care să ducă la obţinerea unei forţe de propulsie cât mai mari prin realizarea de viteze de ejecţie maxime, debit mare şi o repartiţie a presiunii pe corpul rachetei care să avantajeze propulsia. [107],  [125-126], [154]. Ajutajul Laval realizează  interacţiuni mecanice (de presiune), entropice şi termice cu produsele de ardere care în final se regăsec în parametrii de mişcare ai rachetei. Prin configuraţia sa actuală, dispozitivul de evacuare convergent -divergent nu poate asigura decât interacţiuni mecano-entropice ale fluidului de lucru; interacţiunile de natură electrică, magnetică, etc. corespunzătoare  eventualelor forme de mişcare a materiei  electrice, magnetice. etc. din fluidul de lucru al motorului rachetă cu combustibil chimic nu se regăsesc în creşterea   tracţiunii.
          Ajutajele cu corp central, realizează şi ele interacţiuni de natură mecanică  şi termică ca şi ajutajele LAVAL combinate cu utilizarea efectului de perete realizat de conul central pe porţiunea divergentă.  Nu sunt utilizate în propulsia rachetelor fiind folosite cu succes la obţinerea forţei de reacţie  la  aeroreactoare [38-41].
          De remarcat că nici unul din dispozitivele de evacuare nu realizează efecte care să limiteze procesul de ionizare termică a gazelor de ardere prin reacţii de recombinare (proces endoterm). De asemenea, nici unul din dispozitivele de evacuare nu asigură utilizarea formei de mişcare electrică a materiei rezultată în urma ionizării termice prin interacţiuni de aceiaşi natură în ajutaj sau în mediul de propulsie.
          Ajutajele clasice care utilizează diminuarea sau mărirea secţiunii de trecere pentru accelerarea fluidului de lucru nu pot asigura interacţiuni electrice (care să se regăsească în creşterea valorii tracţiunii) corespunzător  formei de mişcare  electrică existente în fluidul de lucru.
 IME12 - Ejectoarele tip Coandă (interiore, exterioare)   sunt capabile să realizeaze interacţiuni mecano-entropice  pentru accelerarea fluidului de lucru până la viteza sunetului şi, în continuare,   fluidul ejecta sub formă de pânză,  realizează interacţiuni mecano-entopice şi masice cu mediul de propulsie atmosferic care stau la baza mişcării aparatelor de zbor lenticulare [42-45].
 Este singurul caz de sistem de propulsie  care  foloseşte pentru mişcarea aparatului de zbor preponderent interacţiunile mecanice (de presiune) şi masice cu mediul
IMEI3 -Interacţiunile mecano-entropice şi electrice   sunt caracteristicele fundamnetale ale  fluidelor de lucru acceerate de   dispozitivele de accelerare a motoarelor rachetă electrice [125]. Gradele de libertate internă a fluidelor cresc pe seama interacţiunilor masice specifice acestor dispozitive de accelerare astfel încât sporeşte energia sistemului (prin mărirea cu 1 a interacţiunilor fluidului). Motoarele rachetă electrice folosesc fie câmpurile electrice fie cele  magnetice (forme de mişcarea a  materiei corespunzătoare formelor de mişcare existente în fluidul de lucru). Grupa motoarelor electrice cuprinde :
          -motoarele rachetă electrotermice ;
          -motoarele rachetă electrostatice ;
          -motoarele rachetă electromagnetice (cu plasmă) [102].
IME14-Interacţiunile mecano-entropice, electrice şi magnetice sunt caracteristice fluidelor de lucru în dispozitivelor de accelerare magnetice şi sistemelor de propulsie ai căror pereţi sunt izolaţi termic prin câmp magnetic[102]. Puterea sistemului de propulsie creşte având în vedere creşterea numărului interacţiunilor fluidului în cadrul dispozitivului de evacuare (accelerare)
 

Concluzii
 

1. Rachetele chimice (şi multe din rachetele neconvenţionale propuse a se utiliza) se caracterizează prin aceea că, în final, realizează în dispozitivul de evacuare numai interacţiuni mecano-entropice ale fluidului de lucru (interacţiuni corespunzătoare formelor de mişcare termică şi mecanică). Pentru cazul când are loc ionizarea termică a gazului de lucru (proces endoterm) şi apare astfel şi forma de mişcare electrică, dispozitivul de evacuare nu realizează interacţiuni  de natură electrică şi nici nu creează condiţii de ejecţie a fluidului pentru ca această interacţiune să se producă, eventual, şi cu particulele din mediul de zbor în beneficiul mişcării rachetei
2. Motoarele rachetă neconvenţionale nu utilizează interacţiuni mecanice şi termice pentru accelerarea agentului de lucru ci utilizează, în principal, interacţiunile de natură electrică (cuantice) ale agentului de lucru cu dispozitive generatoare de câmpuri electrostatice, magnetice şi electromagnetice propice obţinerii propulsiei.
........
Noi posibilităţi de  generare şi accelerare a particulelor fluidului de lucru pentru propulsia rachetelor:

 




Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Joi 16 Iul 2020, 07:05

Subiectul despre motorul racheta, nu a fost determinat de
cautarea cunostintelor superioare, pe care ni le-ati oferit.
Este binevenit ce ati postat mai sus pentru cine intelege, este
interesat si doreste sa faca o cariera in acest domeniu.
Pentru mine sunt prea multe cuvinte si mi-am pierdut rabdarea
de a incerca sa decriptez ce citesc. Cine reuseste poate va aprecia.
Problema noastra a pornit de la discutia despre motorul
EmDrive. Eu am afirmat in esenta ca este un motor racheta cu
actionare electrica, avand ca fluid de lucru si masa ejectabila
eterul, pe care il capteaza din mediu.
Asa cum face de exemplu orice propulsie cu elice.
Rolul apei sau al aerului este preluat in spatiu de eter, iar motorul
de actionare a elicei este inlocuit de un magnetron(sau un
dispozitiv similar), care il ejecteaza sub forma de flux(fascicol ?).
In ce masura vi se pare o explicatie de luat in discutie ?

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7725
Puncte : 30475
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Clarificare/ precizari-

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Joi 16 Iul 2020, 19:52

Ceea ce ziceti nu poate fi o baza de discutie /

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Actiune/interactiune sistem/extrasistem

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Joi 16 Iul 2020, 20:18

Din ce este alcatuita o gaura neagra?
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Scris de virgil_48 la data de Lun 13 Iul 2020, 17:42


@gafiteanu a scris:Da, intradevar, ai dreptate.  Ai dat un raspuns foarte subtil.
Gaura neagra subtilizeaza orice materie prinde.  Cum o prinde, imediat o subtilizeaza.
Intai o impresura, apoi o presura si o sparge in milioane de particule originale numite eter. Ca urmare nu mai ramane nimic pipaibil.  Cam asa cum se face cafeaua fin macinata si ambalata in vid, sau orice altceva la moara fara noroc.   Gaura neagra e o moara, care te omoara.  Functioneaza pe baza energiei vanturilor eterice.  Chiar si mai mult, din gaura neagra permanent ies alte vanturi eterice.  Este cum s-ar spune "la rascruce de vanturi".
Am gasit pe cineva receptiv la cursul despre FOIP si regenerarea lui
in Univers ! Dom Profesor primeste un calificativ bun . Poate si o
dunga rosie !

Raspuns
Din FERICIRE asa zisa "gaura neagra" este din punct de vedere fenomenologic/structural/organizational tocmai inversul a ceea ce se "crede" (si afirmati mai sus). Totul devine pipaibill (structura,organizare, functii) urmare a CONVERGENTEI LUMINII. Vezi, electroconvergenta.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Tractiunea rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Vin 17 Iul 2020, 10:09

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Scris de scanteitudorel Ieri la 15:45


@virgil_48 a scris: Functionarea rachetei se bazeaza pe impulsul indus unei mici mase  de materie(gaz, particule de ardere) ce ies din motor sub forma de  jet, cu viteza foarte mare.
Asta   inseamna  forta  de  reactie  = densitatea   fluidului  x  viteza  la  patrat   x  suprafata  .
Si  daca   particulele  care  se  deplaseaza  cu aceasta  viteza  despre  care  ai  scris intanlesc  in  fata  lor  alte   particule  statice  cu densitate  mai  mare ,  (  spre  ex. apa  )  ce  se  intampla ?

Creste  sau   scade  randamentul  motorului  ?

Raspuns:
TRACTIUNEA este caracteristica principala a motorului racheta, deoarececonstituie marimea care determina utilitatea sa in scopuri de propulsieAnaliza miscarii rachetei pe o traiectorie oarecare se poate face in baza ipotezei privind neglijarea efectului campurilor de forta din mediu(gravitational, electrostatic, ...,).
T= dm/dt.W +Ae(pe-pa)= Td+Ts =lamda dm/dt.W +Ae(pe-pa),  coeficientul lamda difera functie de profilul ajutajului

- dm/dt.w-   component dinamica, masa (variabila in timp) a rachetei, unde w -viteza in sectiunea de iesire di ajutaj a fluidului de lucru/gazului
Ae(pe-pa) - componenta static, Ae- aria sectiunii de iesire a Ajutajului, pe- presiunea gazului in sectiunea de iesire, pa- presiunea mediului corespunzator altitudinii.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Vin 17 Iul 2020, 21:27

Crivoi 002D. Creatia tehnica in propulsia rachetei, ed OMNIA S.A.S.T. Brasov, 2002












[list="list-style-type: decimal; direction: ltr; mso-bidi-font-size: 16.0pt;"]
[list="list-style-type: decimal;"]
[list="list-style-type: decimal;"]
[*]Evaluarea şi concluzii referitoare la diagrama de idei a
principiilor fizice care stau la baza propulsiei rachetelor.
 
          PFP11. - Principiul mişcării prin reacţie [vezi  Anexa 2 – Aparate lenticulare)
Acest principiu îşi găseşte aplicarea la obţinerea forţei de mişcare (tracţiune) cu ajutorul motoarelor cu propulsie prin reacţie. La aceste motoare, un fluid de lucru este accelerat în interiorul motorului şi apoi expulzat, sub forma  unui jet masiv, cu mare viteză pe direcţia mişcării corpului în sens opus deplasării; ca rezultat se produce o forţă egală şi de sens contrar, care asigură mişcarea corpului în sensul de zbor.
 
Concluzii:
[/list]
[/list]
[/list]

[list="list-style-type: decimal; direction: ltr; mso-bidi-font-size: 16.0pt;"]
[*]
Principiul acţiunii şi reacţiunii este utilizat atăt la baza propulsia rachetelor cu combustibil  convenţional cât şi la baza propulsia rachetelor cu combustibil neconvenţional;

[*]
Forţa de tracţiune apare, în urma aprocesului de ardere a combustibilului în camera de ardere şi (în finalul proceselor) ca urmare a dezechilibrului puternic dintre presiunile de pe pereţii interiori ai rachetei  şi cei exteriori, urmare a interacţiunilor formelor de mişcare a materiei din interiorul rachetei (cameră de ardere şi ajutaj). Excepţie la cele afirmate anterior o fac proiectele de rachetă cu propulsie cuantică , cum ar fi:
-racheta laser cu explozie- care poate folosi şi aerul atmosferic pentru interacţiuni de presiune;
- racheta cu velă solară - care foloseşte presiunea fluxului de fotoni solari asupra corpurilor spaţiale;
- racheta termosolară - care  utilizează energia solară pentru încălzirea propulsantului şi care in final, are la baza mişcării  tot impulsul datorat ejecţiei  fluidului de lucru;
-sistemul bazat pe folosirea exploziei bombelor nucleare în atmosferă şi  la care sunt utilizate interacţiunile de presiune  (pentru mişcarea rachetei  în mediul atmosferic) şi interacţiunea electrică în cazul mişcării (exploziei)  în mediul cosmic [102], [125].

[*]
La rachetel actuale, contribuţia esenţială la realizarea forţei de propulsie o au interacţiunile de natură termo- mecano-entropică a fluidului de lucru  în camera de arderem şi în ajutaj ( ajutaj şi  mediu în cazul ejectoarele tip Coandă), interacţiunile  formelor de mişcare a materiei din fluid (mecanice, electrice, atomice, etc.) cu formele conjugate de mişcarea a materiei din mediul de propulsie neregăsindu-se în îmbunătăţirea forţei de propulsie ;

[*]
La rachetele convenţionale, datorită fenomenului de disociere chimică foarte puternic, care are loc la temperaturi de peste 3000-oK, , apare o
 limită superioară de performanţa     pentru motoarele rachetă chimice  condiţionată de fenomenul de ionizare termică. De aici apare necesitatea găsirii unui sistem de propulsie care să înlăture consecinţele negative asupra tracţiunii date de procesul de ionizare termică (prin realizarea şi interacţiunii electrice benefice tracţiunii sau anularea cauzelor care duc la apariţia ionizării termice).
  
PFP12. Principiul navigator al aparatelor lenticulare (principiul Coandă)
 
          Referitor la principiul navigator al machetei sale experimentate în anul 1925 la Paris, Coandă nota (vezi Anexa nr. 2):
“...În afară de folosirea principiului lui Arhimede , acela de împingere de jos în sus ce ne permite să ne menţinem în aer, fără a face mişcări ca păsările, s-ar putea căuta,  eventual a se crea o diferenţa de presiune între partea superioară a voletului ( extrados ) şi cea inferioară a sa  ( intrados), al unui corp staţionar”. “...,, Cu alte cuvinte, va trebui realizat un gradient de presiune statică în jurul unui corp, astfel încât suma presiunilor coacţionare luate cu semnele lor sa dea o rezultantă, cel puţin egală cu forţa gravitaţionala a corpului însa orientată în sens contrar acesteia realizând astfel flotarea corpului dorit”. ...,,În realitate am cautat sa obţin o mare depresiune pe extradosul unui profil de aripă şi să menţin o presiune constantă sub intradosul ei.” 
          Ulterior, după alte experimentări ale modelului,  H. Coandă, declară.
... Am reluat experimentarile cu o macheta a  farfuriei zburătoare  pe care o mai încercasem în anul 1925, tot la Paris în micuţul meu atelier din apropierea Gării de Est. Atunci, încercările mele au fost mai concludente şi s-au materializat prin aceea că, macheta decolând la verticala locului a crăpat plafonul din beton armat al încăperii unde efectuam experimentul. Bineînţeles că totul a fost fotografiat, iar în respectivele poze se observă clar că jetul ce părăsea fanta şantă era deviat prin efectul de perete, fiind aspirat de extradosul profilului lenticular al voletului, unde se genera o foarte mare depresiune”(citat din ziarul francez “I.C.A.R.E. - Revue des pilotes de lignes” nr. 32/1965, interviu aparut sub titlul “ Am inventat farfuria zburatoare “).
          Soluţiile originale privind propulsia aparatelor de zbor care stau la baza brevetelor de inventie obtinute de  H.Coanda în perioada interbelică (brevet nr. 762688/1934-Paris- Aerodina lenticulara , brevet nr. 796843/15.01.1935 –Bucuresti-Discoplan autopropulsat ) au deschis noi orizonturi de cercetare în domeniul zborului [62].
  
  
Concluzii

Accelerarea fluidului de lucru se realizează utilizând efectul de perete (interacţiune termomecanică  cu un perete solid);

[/list]


  • Fluidul accelerat este sub formă de pânză fluidică şi nu sub formă de venă masivă.;

  • Potrivit lui Coandă propulsia aparatelor lenticulare ce utilizează acest principiu de navigaţie are la bază interacţiunile  pânzei cu  pereţii corpului (pentru accelerare şi direcţionare)  şi cu mediul …”pentru a  crea o diferenţa de presiune între partea superioară a voletului ( extrados ) şi cea inferioară a sa  ( intrados), al unui corp staţionar”… “ Cu alte cuvinte, va trebui realizat un gradient de presiune statică în jurul unui corp, astfel încât suma presiunilor coacţionare luate cu semnele lor sa dea o rezultantă, cel puţin egală cu forţa gravitaţionala a corpului însa orientată în sens contrar acesteia realizând astfel flotarea corpului dorit”.

  • Este folosit fenomenul de implozie (depresiune pe extrados) pentru realizarea propulsiei simultan cu fenomenul de creştere a presiunii pe intrados (explozie);

  • Se impune cu acuitate aprofundarea studiului generării şi interacţiunilor     pânzelor de fluid cu mediul atmosferic (fluid compresibil), cu mediul  plasmatic periterestru şi în vid şi, mai ales, evidenţierea aspectelor şi a altor interacţiuni care  pot duce la creşterea forţei de propulsie.




    Legi de conservare (2) - Pagina 22 Clip_image001





      
      Noi posibilităţi de mişcare a rachetelor
    1. Combinarea celor două principii de propulsie analizate mai sus; principiul de reacţie clasic bazat pe accelerarea fluidului prin interacţiuni termomecanice (compresie-destindere) şi principiul de navigare Coandă care să folosească interacţiuni mecanice cu mediul care să valorifice impulsul particulelor ejectate în sensul îmbunătăţirii parametilor de mişcare a corpului propulsat;
    2.  Mai mult decât atât, prin utilizarea unui dispozitiv de evacuare adecvat să se realizeze condiţii pentru ejecţia fluidului (pânzei) sub o formă care să realizeze interacţiuni cu mediu care să ducă la  :




    [list="list-style-type: decimal;"]

    • obţinerea de efecte complementare, de natura celor obţinute de Coandă (depresiune pe extrados şi presiune pe intrados)  ;
    • realizarea condiţiilor în mediul din jurul rachetei care să permită apariţia  ,,fenomenului de transport  care presupune refacerea echilibrului spaţial din sistem, zona de ejecţie şi mediul imediat apropiat  prin:


        • - conducţie electrică- transport de sarcină din sistem şi din mediu
        •  - frecare internă (viscozitate) la curgere - transport de impuls din sistem şi din mediu (Principiul  navigator Coandă);
        • - conducţie termică-transport de energie din sistem şi din mediu;
        • - difuzia - transport de particule (materie) din sistem şi din mediu;
           
          3.4.4. Evaluarea şi concluzii referitoare la diagrama de idei a tipurilor de transferuri (de interacţiuni fundamentale) ce modifică energia unui sistem de propulsie (rachetei)





[/list]





Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Cum functioneaza o racheta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 18 Iul 2020, 15:08

@scanteitudorel a scris:
@virgil_48 a scris: Functionarea rachetei se bazeaza pe impulsul indus unei mici mase  de materie(gaz, particule de ardere) ce ies din motor sub forma de  jet, cu viteza foarte mare.
Asta   inseamna  forta  de  reactie  = densitatea   fluidului  x  viteza  la  patrat   x  suprafata  .
Si  daca   particulele  care  se  deplaseaza  cu aceasta  viteza  despre  care  ai  scris intanlesc  in  fata  lor  alte   particule  statice  cu densitate  mai  mare ,  (  spre  ex. apa  )  ce  se  intampla ?

Creste  sau   scade  randamentul  motorului  ?

Comentariu
Regimurile de functionare ale ajutajului motorului racheta
- regim nominal, daca se realizeaza conditia pe=pa;
- regim nenominal cand pe(presiunea in sectiunea de iesire) este diferita de pa (presiunea ATMOSFEREi/MEDIULUI, si anume;
               -regim nenominal de subdestindere, pt pepa, jet reactiv complex cu trei situatii:[/b]
                             - pe>mari, are loc desprinderea curentului de la peretii divergentului, apar unde de soc oblice, in Se curentul supersonic estye franat brusc, viteza We scade brusc, Ec a gazelor transformandu-se in energie potential inregistrandu-se un salt de presiune, s.a.
                               -daca pa>presiunea in sectiunea critica, rezulta curgere subsonica pe intreaga lungime a ajutajului.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Sam 18 Iul 2020, 16:45

Crivoi D a scris:. . . . .

Comentariu
Regimurile de functionare ale ajutajului motorului racheta
- regim nominal, daca se realizeaza conditia pe=pa;
- regim nenominal cand pe(presiunea in sectiunea de iesire) este diferita de pa (presiunea ATMOSFEREi/MEDIULUI, si anume;
              -regim nenominal de subdestindere, pt pepa, jet reactiv complex cu trei situatii:
                            - pe>mari, are loc desprinderea curentului de la peretii divergentului, apar unde de soc oblice, in Se curentul supersonic estye franat brusc, viteza We scade brusc, Ec a gazelor transformandu-se in energie potential inregistrandu-se un salt de presiune, s.a.
                               -daca pa>presiunea in sectiunea critica, rezulta curgere subsonica pe intreaga lungime a ajutajului.
Parerea mea este ca CAdi a inaugurat topicul "Cum functioneaza o
racheta" in legatura cu cele scrise in paralel pe topicul EmDrive,
pentru a pune in discutie natura controversata a acelui motor.
Acolo este vorba de "violarea" principilului III al lui Newton.
Se intreaba si el daca EmDrive este tot un motor racheta si in ce fel.
Faptul ca jucatori de seama din stiinta mondiala repeta inca acesta
gluma sinistra cu "violarea", nu poate decat sa confirme manipularea
stiintei pentru sustinerea unor interese sau grupuri.
EmDrive nu "violeaza" nimic. El nu poate fi decat tot un motor racheta,
care probabil ejecteaza eter cosmic in fascicol concentrat. Iar daca
eterul nu este recunoscut de TRG, se spun tot felul de prostii din
motive evidente. Dar sunt multi oameni care stiu deja adevarul.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7725
Puncte : 30475
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 22 Iul 2020, 22:31

3.4.4. Evaluarea şi concluzii referitoare la diagrama de idei a tipurilor de transferuri (de interacţiuni fundamentale) ce modifică energia unui sistem de propulsie (rachetei)
 

IME11, IME 12, IME13, IME14-Rachetele clasice clasice cît şi aparatele lenticulare realizează mişcarea prin transfer de lucru între  fluid şi corpul rachetei (când se foloseşte principiul acţiunii şi reacţiunii –dispozitiv de evacuare Laval) . De remarcat, că aparatele lenticulare dotate cu ejectoare pe baza efectului de perete realizează mişcarea şi pe baza gradientului de presiune din jurul aparatului (extrados) [42-45].
Propulsia rachetelor în mediul atmosferic şi în cosmos utilizând unda de şoc (respectiv undele electomagnetice) rezultate la explozia unei bombe (termo)nucleare au, în final, la bază transferul de lucru mecanic (de presiune) între mediu (zona de explozie) şi rachetă Rachetele cu velă solară se mişcă pe baza energie mecanice de impact (de presiune  ) a fotonilor emişi de Soare[102] .
IME15- Transferul de căldură (entropie) la distanţă prin  radiaţe termică  în care intervine temperatura absolută ca parametru intensiv  este folosit pentru modificarea energiei sistemului de propulsie la racheta termosolară [102], [125], [169-177].
IME16-Transferul de energie cuantică  (tip laser) către  sistemul de propulsie (de la un laser poziţionat pe Pământ sau spaţiul cosmic) este utilizată de racheta cu laser [126], 174]
IME17- Transferul energetic de tip cuantic (gravitaţional) este presupus a fi la baza deviaţiilor de la traiectoria calculată  a rachetelor şi sateliţilor ce evoluează în zona corpurilor masive din Univers. Până la descoperirea naturii forţei gravitaţionale mecanismul intrisec al acestui presupus transfer energetic va fi o mare  necunoscută [56-62].
 

Concluzii
[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
Transferurile energetice din mediu de propulsie către sistemul de propulsie este efectiv posibil la racheta termosolară care principial foloseşte pentru încălzirea propulsantului radiaţia termică a Soarelui sau a oricărei alte stele. De asemenea, racheta cu laser are ca principiu transferul energetic de natură cuntică către sistemul de propulsie ;

[*]
Transferul de lucru între corpul rachetei (nu către sistemul de propulsie) şi alt corp sau câmp (fluid de lucru, unde şoc, unde electromagnetice, fotoni) realizează rachetele  chimice clasice,       ejectoarele pe baza efectului de perete (în plus acestora li se transferă lucru şi prin        intermediul forţelor mecanice ) ;

[*]



Legi de conservare (2) - Pagina 22 Clip_image001





Sistemele de propulsie actuale nu realizează interacţiuni cu mediul de natură electrică, magnetică, mecanică (presiune) şi termică care să se regăsească, în final, în creşterea vitezei de ejecţi a fluidului de lucru. De asemenea ansamblul rachetă, fluid de lucru ejectat, nu realizează interacţiuni cu mediul de propulsie ( caracterizat prin  formele temice, mecanice, chimice, electrice) corespunzător formelor de mişcare a fluidului prezente în sistemul de propulsie (mişcare termică, mecanică, chimică, electrică) care să se regăsească în creşterea forţei de tracţiune.
 
Noi posibilităţide transferuri (interacţiuni fundamentale) pentru modificarea energiei sistemului de propulsie (puterii de interacţiune)
 
1. - prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor mecanice (în particular de presiune) realizat prin o configurare adecvată a ejecţiei fluidului de lucru;

[size=19]2.-  transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor electrice;

[/size]
3. - transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor magnetice;
4.-  transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor electromagnetice;
5.-  transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul undelor progresive.
6. – transfer de căldură (entropie) între corpuri aflate în contact direct - prin conducţie şi convecţie termică;
7.- prin transfer de căldură (entropie) pentru corpuri aflate la distanţă prin radiaţie termică în care intervine temperatura absolută în calitate de parametru intensiv;
[size]
8.-  transfer de masă între corpuri sau părţi ale aceluiaşi corp în care intervine potenţialul chimic φ în calitate de parametru intensiv.
 
[/size]
3.4.5 Evaluarea şi concluzii referitoare la diagrama de idei a principalelor părţi componente ale convergentului ale dispozitivelor de evacuare (accelerăre) a   fluidului de lucru.

[/list]

 

          CDE11, CDE13, CDE15, CDE16 - Dispozitivul de evacuare al sistemelor de propulsie al rachetelor realizează interfaţa dintre formele de mişcare a materiei din camera de ardere  şi mediul de propulsie.
          Funcţional dispozitivele de evacuare trebuie să realizeze interacţiuni cu produsele finale de reacţie a combustibilului (fluidului de lucru) care să ducă la obţinerea unei forţe de propulsie cât mai mari prin viteze de ejecţie maxime, debit mare şi o repartiţie a presiunii pe corpul rachetei care să avantajeze propulsia [126].
          Ajutajul Laval realizează  înteracţiuni mecanice (de presiune), termice şi entropice cu produsele de ardere realizându-se viteze de ejecţie supersonice având la baza accelerării fluidului fenomenul de compresie şi destindere a gazului. Prin configuraţia sa actuală nu poate  să realizeze interacţiuni  ale fluidului în dispozitivul de evacuare şi cu mediul de propulsie corespunzător formelor  de mişcare a materiei de sorginte electrică
( ionizarea termică a gazelor din camera de ardere a).
          CDE12, CDE14, CDE117, CDE18  -Ajutajele cu corp central şi ejectorele de tracţiune clasice, realizează şi ele interacţiuni de natură mecanică  şi termică ca şi ajutajele LAVAL combinate cu utilizarea efectului de perete realizat de conul central pe porţiunea divergentă; unt folosite cu succes la obţinerea forţei de reacţie  la  aeroreactoare [129].
          CDE19, CDE20- Ejectorele ce utilizează efectul Coandă realizează ejecţia sub formă de pânză ceea ce creează condiţii de interacţiune mecanică cu mediul atmosferic de propulsie [42-45].
 

Concluzii
1. De remarcat că nici unul din dispozitivele de evacuare clasice nu realizează interacţiuni care să utilizeze ioni rezultaţi în urma  procesului de ionizare termică a gazelor de ardere (proces endoterm). De asemenea, nici unul din dispozitivele de evacuare clasice nu asigură utilizarea formei de mişcare electrică a materiei prezentă la motoarele neconvenţionale ( ajutajul realizând doar  interacţiuni mecano-entropice).




Legi de conservare (2) - Pagina 22 Clip_image002




Noi posibilităţide realizare a dispozitivelor de evacuare clasice .

 

[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
Configurarea corespunzătoare a secţiunii de ieşire  a dispozitivului astfel încât să genereze o formă a fluidului ejectat care să realizeze interacţiuni cu mediul corespunzător formelor de mişcare termică, chimică, mecanică, electrică şi magnetică.

[/list]
3.5. Aplicarea metodei matricelor morfologice de idei Zwicky-Moles pentru găsirea de noi soluţii tehnice constructive pentru sisteme de propulsie la rachete

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 27 Iul 2020, 22:00

CAPITOLUL 3

 

APLICAREA METODELOR DE CREAŢIE TEHNICĂ ÎN DOMENIUL PROPULSIEI RACHETELOR

 

         

Principalele etape ale aplicării metodelor logico-combinatorice deductive sunt:

  • Definirea principalelor morfologii ale  domeniului  sistemelor de propulsie pentru rachete;

  • Vizualizarea elementelor morfologiilor definite în domeniul sistemelor de propulsie pentru rachete

  • Cercetarea prin diagrame de idei în vederea definirii de noi soluţii şi variante constructive în domeniul sistemelor de propulsie pentru rachete

  • Evaluarea rezultatelor şi concluzii

  • Aplicarea metodei matricelor morfologice de idei Zwickz-Moles pentru găsirea de noi soluţii pentru propulsia  rachetelor.
     



[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[list="list-style-type: decimal;"]
[*]
Definirea principalelor morfologii ale  domeniului  sistemelor de propulsie pentru rachete;
 
[/list]
[/list]

3.1.1  Listarea componentelor de bază a dispozitivelor de evacuare


 


  • Ajutaj convergent
    [list="list-style-type: decimal;"]
  • convergentul ajutajului (confuzor)



[*]
Ajutaj convergent-divergent (Laval)
[list="list-style-type: decimal;"]
[*]
convergentul ajutajului (confuzor)
[*]
divergentul ajutajului (difuzor)
[*]
secţiune de intrare
[*]
secţiune critică
[*]
secţiune de ieşire
[/list]


[/list]

·        Ajutaj cu corp central
[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
carcasa ajutajului

[*]
palete periferice (voleţi)

[*]
corp central

[*]
montanţi

[*]
organe de comandă
 
 

[/list]


  • Ajutajul de reacţie tip ejector



[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
ajutaj (convergent, convergent-divegent)

[*]
camera de amestec

[*]
carcasa ejectorului (difuzor)

[/list]


  • Reversorul tracţiunii
    [list="list-style-type: decimal;"]
  • reţea de palete
  • clapetă
  • organe de comandă
     



[/list]

3.1.2 Morfologia principiilor fizice de funcţionare ale sistemelor de propulsie (dispozitive de evacuare) Σ1


                                                                                                  

A) Ansamblul formator al gradelor de libertate internă a fluidului de lucru (corespunzătoare formelor de mişcare ale materiei din sistemelor de propulsie)
A.1. -termică  şi mecanică (de   presiune);
A.2.- termo - mecanică şi chimică (interacţiune la nivel atomolecular);
A.3.- termo - mecanică , chimică şi electrică (interacţiune la nivel atomic);
A.4.- termo - mecanică , chimică , electrică şi  magnetică
A.5.- atomică (interacţiune la nivel atomic –flux de particule) ;
A.6. – termoatomică ;
A.7. – termonucleară;
A.8. – termonuclearo mecanică;
A.9.-  cuantică (fotonică).
 

B) Ansamblul formator al tipurilor de interacţiuni fundamentale a formelor de mişcare a materiei din dispozitivul de evacuare  (de accelerare)   ale sistemului de propulsie.        
 

B.1.-  mecano- entropică;
B.2.-  mecano-entropică-masică

B.3.- mecano-entropică-masică -electrică
B.4.- mecano-entropică-masică –electrică-magnetică.
 

C)  Ansamblul formator al principiilor fizice care stau la baza propulsiei rachetelor (formei fluidului ejectat)
 

                C.1.- principiul acţiunii şi reacţiunii (fluid sub formă de venă masivă)
      C.2.-principiu navigator al aparatelor lenticulare (pânză fluidică)                                                                                                                                                                                                                              

                  

 

D) Ansamblul formator al tipurilor de transferuri (de interacţiuni fundamentale) ce modifică energia unui sistem  (puterea de interacţiune)
 

D.1.- prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin

 intermediul forţelor mecanice (în particular de presiune);

D.2.-  prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor electrice;
D.3. -prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor magnetice;
D.4.- prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul forţelor electromagnetice;
D.5.- prin transfer de lucru între corpuri, dar şi cu câmpuri prin intermediul undelor progresive.
D.6. – prin transfer de căldură (entropie) între corpuri aflate în contact direct - prin conducţie şi convecţie termică;
D.7.- prin transfer de căldură (entropie) pentru corpuri aflate la distanţă prin radiaţie termică în care intervine temperatura absolută în calitate de parametru intensiv;
D.8.- prin transfer de masă între corpuri sau părţi ale aceluiaşi corp în care intervine φ ca parametru intensiv.
 

E) Ansamblul formator al gradelor de libertate externă a fluidului de lucru (corespunzătoare formelor de mişcare ale materiei din mediul de propulsie) din sistemele de propulsie
 

E.1. termică şi mecanică (de  presiune);

E.2.- termo - mecanică şi chimică;
E.3.- termo - mecanică , chimică şi electrică);
E.4.- termo - mecanică , chimică , electrică şi  magnetică;
E.5.- atomică;
E.6. – termoatomică ;
E.7. – termonucleară;
E.8. – termonuclearo- mecanică;
E.9.- cuantică (fotonică).
 

3.1.3  Morfologia principalelor părţi componente ale dispozitivelor de evacuare Σ2


         

          A. Ansamblul formator al convergentului
                   A.1.- convergent tronconic (trunchi de piramidă);
                   A.2.- convergent inelar.
 

B. Ansamblul formator al secţiunii critice

B.1.- secţiune critică circulară (pătratică, dreptunghiulară);
B.2.- secţiune critică inelară.

 

C. Ansamblul formator al divergentului
C.1.- divergent tronconic (trunchi de piramidă);
C.2.-divergent inelar;
C.3.-divergent din jet supersonic liber parţial.
 

D. Ejector clasic
D.1.- ejector pentru mărirea tracţiunii;
D.2.-ejector interior pe baza efectului de perete;
          D.3.-ejector exterior pe baza efectului de perete.

 

3. 1.4 Ansamblul formator al principalelor condiţii tehnice-economice şi funcţionale ale sistemelor de propulsie.S3


 

A.1. Stabilitatea  în funcţionare a sistemului la variaţiile

parametrilor mediului de propulsie ;

A.2. Stabilitatea la şocuri şi vibraţii ;

A.3. Stabilitatea pe traiectorie ;

A.4. Dimensiuni de gabarit ;

A.5. Impuls specific ;

A.6. Funcţionarea la regim nominal;

A.7. Sarcina utilă ;

A.8. Fiabilitatea ;

A.9. Preţul de cost ;

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 28 Iul 2020, 16:34



 

4.

Efect Green-Rivlin

Fluid  nenewtonian care curge prin secţiune eliptică

Fluid nenewtonian

Dezvoltarea  vârtejurilor

Efectul constă în dezvoltarea vârtejurilor într-un tub de secţiune eliptică în care se mişcă un fluid nenewtonian.

 

Fondul informaţional de efecte fizice utilizate în domeniul propulsiei rachetelor


Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

 

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul material

 

Scurtă descriere a fenomenului fizic


 

5.

 Efectul 

fenomenul) de      transport

Refacerea echilibrului spaţial din sistem

 gaze, lichide, solide, şi plasmă.

Apariţia ,,feno-menelor de tran-sport” în sistem:

-difuzia –trans-port de particule          (materie)

-conducţie termică-transport                               de energie;

-frecare internă (viscozitate) la curgere - transport de impuls;

-conducţie electrică transport de sarcină

Atomii, respectiv moleculele, în gaze, lichide şi solide, precum şi purtătorii de sarcină (electronii, ionii, golurile) în plasme gazoase, electroliţi, semiconductoare şi metale se află în permanentă mişcare termică. Dacă în afară de aceasta mai intervine şi un dezechilibru spaţial, de ex. o diferenţă de densitate a particulelor, o diferenţă de temperatură, o diferenţă de viteză sau ( în cazul purtătorilor de sarcină electrică) o diferenţă de potenţial electric, atunci apar curenţi de particule, sarcini, etc., care sunt îndreptaţi astfel încât să înlăture dezechilibrul (gradientul) care i-a produs. În sistemele cu multe particule se produc prin urmare procese ireversibile de refacere a echilibrului, procese tratate sub denumirea generală de ,,fenomene de transport” din care fac parte:

-difuzia –transport de particule(materie); -conducţie termică-transport de energie;

-frecare internă (viscozitate) la curgere - transport de impuls; -conducţie electrică- transport de sarcină.

 

6.

Efectul Magnus

Apariţie unei forţe normale pe direcţia deplasării fluidului şi axei cilindrului

Cilindru de revoluţie ce se roteşte în jurul axei în curent de fluid

Deplasarea cilindrului în sensul vârtejului

 

 

 

Efectul constă în faptul că dacă un cilindru de revoluţie solid se roteşte în jurul axei sale, perpendiculara pe direcţia unui curent de fluid, asupra cilindrului se exercită cu o forţă normală pe axa sa şi pe direcţia curentului. Efectul e datorat frecării, viteza fluidului fiind mai mare în partea suprafeţei cilindrului unde viteza acesteia are sensul vitezei curentului de fluid, astfel încât asupra fluidului apare o forţă dirijată înspre acea parte.

 


 

Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

 

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul material

 

Scurtă descriere a fenomenului fizic

 

7.

Efectul electromagnetic

Ampère

Câmp magnetic omogen

Curent electric

Conductori solizi

Apariţia forţei mecanice

Apariţia forţei mecanice care acţionează asupra unui conductor prin care trece curentul electric la amplasarea acestuia într-un câmp magnetic exterior.

 

8.

Efect Toms

Adaos de macromolecule

Fluid în mişcare turbulentă

Micşorarea rezistenţei

Micşorarea rezistenţei hidrodinamice în mişcarea turbulentă datorită unor mici adaosuri de macromolecule ca polimeri sau polizaharide.

 

9.

Efect Ranque

Mişcare elicoidală

Fluid compresibil

Separarea fluidului funcţie de temperatură

Separarea unui fluid compresibil care execută o mişcare elicoidală sau în  spirală într-o parte centrală, cu temperatură mai joasă şi o parte exterioară caracterizată printr-o temperatură mai înaltă.

 

10.

Efect Poynting-Robertson

Presiune de radiaţie

Corp în mişcare în cosmos

Frânarea corpului

Efect manifestat prin forţa exercitată de presiunea de radiaţie a Soarelui asupra unui corp.   John Henri Poynting (1852-1914)  în 1903 face primele consideraţii asupra efectului manifestat prin forţa de presiune de radiaţie a Soarelui asupra unui corp, iar Robertson , în 1937, a calculat efectul asupra unui corp în mişcare. Efectul are ca urmare o frânare a mişcării corpului considerat, în apropierea orbitei Pământului, el echivalând cu mişcarea într-un mediu de densitate 10-16g/cm3. Un efect analog s-a stabilit (1950) şi pentru presiunea de radiaţie a planetelor.

 

11.

Principiul lui Arhimede

Modificarea densităţii locale

Obiect fizic

Deplasarea pe verticală

Corpurile scufundate total sau parţial într-un lichid omogen greu sunt împinse în sus de o forţă dirijată pe verticală, egală cu greutatea lichidului deslocuit  şi aplicată în punctul solidului care ar corespunde centrului de masă al lichidului omogen înlocuit.

 


 

Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

 

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul material

 

Scurtă descriere a fenomenului fizic

 

12.

Paradox  hidrodinamic

Fluid în mişcare relativă faţă de o suprafaţă solidă

Conductă bifurcată sub formă de T

Apariţia unei forţe de sucţiune  (nu de apăsare) în zona de impact de sens contrar vitezei fluidului

Paradoxul constă în apariţia unei forţe,  în cazul în care un fluid se găseşte în mişcare relativă faţă de o suprafaţă solidă, într-un sens contrar celui la care ne-am fi aşteptat. De exemplu, dacă o conductă C se bifurcă în două conducte C1 şi C2, atunci peretele din dreptul lui C nu e supus unei forţe de apăsare din partea fluidului care o atacă, ci unei forţe de sucţiune, de sens contrar vitezei fluidului din C.

 

13.

Emisia  autoelectronică

Câmp electric constant

Conductori solizi şi lichizi

Flux de electroni

Eliberare de electroni de către corpurile solide şi lichide sub acţiunea unui câmp electric exterior de înaltă tensiune, la suprafaţa acestora.

 

14.

Efectul Coulomb

Câmp electric, încărcare

punctiformă,

intensitatea

câmpului

Încărcare

punctiformă

Forţa mecanică

Apariţia, sub acţiunea câmpului electric, între două sarcini punctiforme, a unei forţe proporţionale cu produsul sarcinilor şi invers proporţionale cu pătratul distanţei dintre ele

 

15.

 

Efectul Lorentz

(Forţa Lorentz)

Câmp magnetic, inducţia mag-netică, viteza

Particule încărcate

Forţă mecanică

Apariţia, datorită câmpului magnetic şi a deplasării, a unei forţe care acţionează asupra unei particule încărcate, forţă perpendiculară pe vectorul inducţiei magnetice a câmpului şi pe vectorul viteză de deplasare

 

16.

Inducţia electromagnetică

Câmp magnetic, flux magnetic variabil

Circuit electric în mişcare/fix dacă câmpul Magnetic este constant/variabil

Câmp electric

Forţă electromotoare variabilă

 

Apariţia unei forţe electromotoare induse sub acţiunea unui flux magnetic variabil în timp şi care trece prin suprafaţa mărginită de circuitul electric

 

 


 

Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul  material

 

Scurtă descriere fenomenului fizic

 

17.

Efect Cerencov

Radiaţie electromagnetică      

Mediu dispersiv

Luminiscenţă electromagnetică

Un electron (particulă încărcată electric) care se mişcă printr-un mediu dispersiv (corpuri solide transparente) cu o viteză mai mare decât viteza de fază a luminii prin acel mediu, emite radiaţie electromagnetică vizibilă (în interiorul unui con a cărui axă se confundă cu direcţia de mişcare a particulei.


Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Sam 01 Aug 2020, 09:53

....................


 

Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

 

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul material

 

Scurtă descriere a fenomenului fizic

 

1.

Cavitaţie

Curgerea unui fluid prin îngustarea unui tub

Fluid

Scăderea presiunii statice locale sub presiunea de vapori a lichidului

La curgerea prin îngustarea unui tub (sau la un corp mişcat foarte repede printr-un lichid) presiunea statică locală pe scade sub presiunea de vapori a lichidului pv

 

2.

Efectul

Bernoulli

 

Curgerea unui fluid ideal fără vârtejuri prin-tr-o conductă

Fluid ideal

Suma presiunilor statică, hidrostatică şi dinamică este constantă

 

 

3.

Efectul Coandă

Antrenare, deviere şi accelerare

Fluidul de lucru şi particulele din mediu

Modificarea parametrilor de mişcare (viteză, direcţie) şi fizici (temperatură, densitate, etc.)

Un jet practic bidimensional, tangent în secţiunea de ieşire la o suprafaţă solidă convexă tinde să urmeze curbura suprafeţei. Jetul poate rămâne lipit de suprafaţă pe o lungime mare şi poate fi deflectat cu un unghi considerabil, în unele cazuri până la aproximativ 180o

 

4.

Efect Green-Rivlin

Fluid  nenewtonian care curge prin secţiune eliptică

Fluid nenewtonian

Dezvoltarea  vârtejurilor

Efectul constă în dezvoltarea vârtejurilor într-un tub de secţiune eliptică în care se mişcă un fluid nenewtonian.

 


Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Dum 02 Aug 2020, 07:47

Considerati ca EmDrive se poate incadra intr-o categorie
de propulsoare pe baza unuia dintre efectele enumerate
de dvs. mai sus ?

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7725
Puncte : 30475
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 03 Aug 2020, 21:31



 

18.

Efectul de capcană magnetică

Câmp magnetic crescător

plasmă

Reflectarea particulelor în zona de câmp magnetic intens către zona cu valori mai mici

Particulele încărcate electric în câmpuri magnetice neomogene sunt reflectate sau ,,expulzate’’ de către regiunile de câmp mai intens ( datorită anulării componentei paralele cu câmpul a vitezei particulei in zona de câmp intens)

 

19.

Efectul de oglindă magnetică

 

Câmp magnetic variabil cu valori maxime la capete

plasmă

Reflectarea particulelor încărcate între capcanele magnetice (realizate la capete)

Dacă se aşează faţă în faţă două ,,oglinzi magnetice’’, particulele se vor reflecta de la una la alta, pendulând între regiunile de câmp magnetic intens.

 

20.

Efect pelicular

Curent electric

plasmă

Creşterea rapidă şi concentrarea curentului la suprafaţa plasmei

După stabilirea legăturii la sursa de înaltă tensiune curentul în circuit creşte rapid, concentrându-se într-o peliculă subţire la suprafaţa plasmei.

 

21.

Efect Pinch

 

 

Curent de plasmă

 plasmă

Câmp magnetic inelar

Energie termică

Curentul de plasmă însăşi creează în jurul său un câmp magnetic inelar, care strânge plasma radial, către axa sistemului. Plasma se izolează astfel de perete şi se încălzeşte pe seama energiei produse prin contracţie şi prin efectul Joule.

 

 

 

 

 


 

Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

 

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul  material

 

Scurtă descriere fenomenului fizic

 

22.

Inducţia electrostatică

Câmp electric constant, tensiune

Conductori dielectrici

Densitate de suprafaţă a sarcinii electrice

Apariţia, sub acţiunea câmpului magnetic exterior, pe suprafaţa conductorului sau dielectricului a unor sarcini electrice egale şi de sens contrar.

 

23.

Autoinducţia

Curent electric, variaţia intensităţii

Conductor electric închis

Câmp electric

Forţă electromotoare

Apariţia unei forţe electromotoare de inducţie într-un conductor închis, la modificarea curentului electric care parcurge conductorul.

 

24.

Curenţi Foucault

Câmp magnetic

Flux magnetic variabil

Conductori

masivi

Curent electric în scurt circuit, Intensitatea curentului

Apariţia curenţilor electrici închişi în conductoare masive la modificarea fluxului magnetic care străbate aceste conductoare

 

 

25.

Efectul câmpului electric asupra unei bucle electrice

Câmp magnetic omogen, inducţie magnetică, câmp electric constant

intensitate

Contur închis (buclă)

Momentul forţei

Apariţia unui moment care tinde să rotească bucla de curent ca urmare  a dispunerii acesteia într-un câmp magnetic omogen

 

26.

Rezonanţă paramagnetică

sonoră

Undă acustică ultrasonoră, câmp constant, inducţie magnetică

Substanţe para-

magnetice

Puterea undei acustice ultrasonore

Absorbţie rezonantă a energiei undei acustice ultrasonore de o anumită frecvenţă, transmiterea acesteia printr-un cristal paramagnetic, aflat într-un câmp magnetic constant

 

27.

Ionizarea gazelor sub acţiunea câmpului electric

Câmp electric, intensitate, Depăşirea valorii critice

Gaze

Flux de electroni şi ioni., densitatea fluxului

Apariţia ionilor pozitivi şi negativi şi a electronilor liberi din atomii neutrii şi din moleculele gazului, sub acţiunea unui câmp electric intens

 


 

Nr.

Crt.

 

Efectul fizic

 

Acţiunea

Obiectul supus acţiunii

 

Punctul  material

 

Scurtă descriere fenomenului fizic

 

28.

Polarizarea substanţelor

Câmp electric, intensitate,

Substanţe

dielectrice

Capacitatea de polarizare

Apariţia unui moment spaţial dipolar al substanţei dielectrice sub acţiunea câmpului electric. Pe suprafaţa dielectricului apar sarcini legate (polarizate).

 

29.

Emisia explozivă de electroni

Câmp electric, intensitate, depăşirea valorii critice

Catod metalic ascuţit

Flux de electroni,

Densitatea fluxului

Emisia intensă de electroni, determinată de trecerea substanţei catodului din faza solidă în plasmă, ca rezultat al supraâncălzârii locale sub acţiunea unui câmp electric foarte intens.

 

30.

Descărcarea în arc

Câmp electric, diferenţă de potenţial

Gaze

Curent electric,

Iono-electronic, intensitate curent

Descărcarea pseudostaţionară în gaze care se menţine la orice presiune, la o diferenţă de potenţial; între electrozi constanţă sau variabilă cu o frecvenţă joasă.

 

31.

Descărcare prin scânteie

Câmp electric, intensitate

Gaze

Curent electric

Iono-electronic Intensitatea curentului

Descărcare electrică nestabilă în gaze care apare în urma ionizării acestora pe toata lungimea spaţiului dintre electrozi

Se caracterizează prin transmiterea curentului electric prin canale înguste, în zigzag, intens luminoase

 

31.

Descărcarea Pening

Câmp magnetic-inducţie Magnetică

Câmp electric -dife-

renţă  de potenţial

Gaze

Curent electric

Electrono-ionic

Descărcare electrică naturală staţionară în gaze într-un câmp magnetic longitudinal

 

33.

Descărcare coronară

Câmp electric neomogen-

Tensiunea câmpului

Gaze

Curent electric electrono-ionic

Apariţia unei descărcări electrice naturale la înaltă tensiune în gazele la înaltă presiune, într-un câmp electric neomogen, în apropierea electrozilor cu o mare curbură a suprafeţei.

 

34.

Descărcare lentă

Câmp electric, diferenţă de potenţial

Gaze

Curent electric-

tensiune

Descărcare electrică în gaze care apare la mici diferenţe de

 potenţial între electrozi şi la presiuni mari ale gazului

                                                                                                                                                          Anexa  nr. 2


Specificul creaţiei tehnice în domeniul propulsiei rachetelor oglindit în demersurile euristice implicate în descoperiri, invenţii şi experienţe


Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Profunzimile cunoasterii

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 04 Aug 2020, 22:39




Virgil 48

 POATE MA CORECTEAZA CINEVA.

Comentariu
Se stie ca "legatura" Lunii cu Soarele este mult mai puternica decat "legatura" (dipolica) cu globul terestru. Asa ca,...., ramane "legata" (electrostatic) de Soare.


The force exerted by  the Sun on the Moon is much stronger than the force of the Earth on the Moon. The electrostatic interaction of the Sun with The Moon  is stronger, so it have a face permanent oriented to the Sun; in a sense, The Moon orbits the Sun more than it orbits the Earth.T he Moon’s path is everywhere concave toward Sun. Only by substracting out the solar orbital motion of the Earth-Moon system do we see the Moon orbiting the center of mass of this system.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil_48 la data de Mier 05 Aug 2020, 07:18

Din Wikipedia : Zi lunara.
O zi lunară este perioada de timp în care Luna Terrei realizează o rotație în jurul axei sale în raport cu Soarele. Datorită rotației sincrone, este – de asemenea – timpul necesar Lunii pentru a realiza o orbită în jurul Pământului și a reveni la aceeași fază. O lună lunară este perioada dintre două luni noi. O lună lunară durează aproximativ 29,5 zile solare pe Pământ.
. . . . .
Ca urmare, lumina zilei pe un punct dat pe Lună ar dura aproximativ două săptămâni de la început până la sfârșit, urmată de aproximativ două săptămâni de noapte.
Dar durata zilei lunare nu raspunde la simularea propusa, in
conditiile disparitiei instantanee a Terrei.

virgil_48
Foarte activ
Foarte activ

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 7725
Puncte : 30475
Data de inscriere : 03/12/2013

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de virgil la data de Mier 05 Aug 2020, 09:45

Momentul cinetic al Lunii se conserva chiar si la disparitia Pamantului, deci durata zilei Lunare nu se modifica. Daca Pamantul dispare se schimba doar traiectoria Lunii, devenind satelitul altei planete, sau chiar mai rau.

virgil
Moderator
Moderator

Mulţumit de forum :
Legi de conservare (2) - Pagina 22 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Legi de conservare (2) - Pagina 22 Right_bar_bleue
Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10072
Puncte : 45054
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.

Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 05 Aug 2020, 13:56

Conform electroconverentei satelitului natural (parte a unui dipol de corpuri naturale), momentul cinetic (ENERGIA) Lunii este functie de  interactiunea fluxurilor ce o impacteaza (cea/INTERACTIUNEA FORMELOR DE MISCARE CONJUGATE a MATRICEI corpului de influenta preponderenta este definitorie). "Scoaterea " Lunii din matricea entropica a globului terestru modififica ENERGIA LUNII (NU MAI ESTE PARTE a interactiunii cu formele de miscarea aferente dipolului/MATRICEI/lor Pamant-Luna,), s.a.m.d. Nu -I productiva stiintific considerarea ipotezelor /efectelor  drept "argumente" /CAUZE.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty "Profunzimile cunoasterii"

Mesaj Scris de crivoidumitru la data de Vin 07 Aug 2020, 21:17

Scris de virgil Astazi la 17:13


@virgil_48 a scris:
@virgil a scris:. . . . .
Sunt necesare suruburile fiind realizata artizanal, cum era sa faca etansarea spatiului in care are loc emisia undelor EM, in care ar putea fi apa distilata, sau alt lichid prin care viteza undelor sa fie cat mai mica fata de viteza luminii. Cu cat viteza de propagare este mai mica, cu atat forta de tractiune este mai mare.
Daca discutam despre aparatul facut artizanal, care a
inaugurat topicul, ideea ca ar avea apa in el ma distreaza.
In cate minute crezi ca fierbe apa in el si face explozie ?
Poate asa dobandeste ceva miscare !?       Legi de conservare (2) - Pagina 22 Icon_lol
Nu crezi ca "proiectul" tau se complica prea mult ?

Este vorba de un circuit de apa (sau alt lichid poate azot lichid) care are si rolul de racire si de mediu de propagare a microundelor. Artizanal nu are nevoie de circuit pentru e suficient sa functioneze cateva zeci de secunde ca sa observi impulsul si directia lui. In cateva secunde sau minute, galeata aia de apa nu se incalzea prea mult.

Cc
Suntet "aproape"!

crivoidumitru
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Profunzimile cunoasterii

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Lun 10 Aug 2020, 19:02

D-l Virgil:
Miller și-a început activitatea în legătură cu interferometria eter-derivă și fasciculul luminos cu Edward Morley, din 1902 până în 1906, folosind un aparat de trei ori mai sensibil decât interferometrul inițial folosit de Michelson-Morley în 1887
Comentariu







Despre efectul Allais, creativitate și paradigma de cercetare

About the Allais effect, creativity and the research paradigm

                                            Dr. ing. Crivoi Dumitru
(EXTRAS)

Abstract

This paper exposes some aspects of the relationship between the results of the experiments performed with the paraconical pendulum, creativity and the research paradigm used for the construction of the experiment, data collection and interpretation of results.Materia din Univers este într-un continuu proces de  transformare (mișcare/creare).[...]

.....................................................................................................................................................
 

Este bine cunoscut și recunoscut faptul cã rezultatele cosmologiei/ astronomiei au contribuit hotãrâtor la fundamentarea conceptiei filozofice despre lume. Cunoașterea materiei la scarã cosmicã  este limitatã atât de nivelul de dezvoltare a tehnologiei de observare cât și de metoda, respectiv, paradigma utilizatã pentru construcţia, colectarea datelor și interpretarea rezultatelor mãsurãtorilor EXPERIMENTULUI. De-a lungul timpului au fost experimente cu rezultate ale masuratorilor care nu erau conforme cu predicţiile paradigmei cu care opereazã știinţa la un moment dat. O anomalie este orice lucru ori fapt care este neobișnuit, straniu, sau unic. De asemenea, anomalie poate fi consideratã discrepanţa ori devierea rezultatelor de la  regulile stabilite, tendinţã, ori model.
.....................................................................................................................................................................................
[size=16]
2. Mecanisme specifice pentru salvarea ipotezelor știinţifice.

[/size]
Știința funcționează conform schemei: ipoteză - predicție - negare - respingere a ipotezei. Istoria știinţei  evidenţiazã numeroase cazuri  când eșafodajul unor  ipoteze știinţifice a fost serios zdruncinat atunci când datele de observare contraziceau postulatele modelului propus. Amintim în acest sens descrierea mișcãrilor corpurilor ceresti  cu ajutorul ecuantului, epiciclului și deferentului   de cãtre Hiparch și Ptolomeu  pentru salvarea modelului geocentric al Universului.
...............................................................................................................................

Datele de observare sunt corecte la ambele experimente/dispozitive, chiar daca paradigma de constructie a experimentului este eronata; Interpretarea rezultatelor/ datelor trebuie facuta in alta paradigma de interactiune a palierelor de interactiune a corpurilor naturale implicate..

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 11 Aug 2020, 15:05


3.5. Aplicarea metodei matricelor morfologice de idei Zwicky-Moles pentru găsirea de noi soluţii tehnice constructive pentru sisteme de propulsie la rachete

 

Metoda matricelor morfologice de idei Zwickz-Moles presupune parcurgerea a trei etape principale
a) Definirea morfologiilor şi a ansamblelor formatoare plecând de la:
[list="list-style-type: decimal; direction: ltr;"]
[*]
-formele de mişcare a materiei fluidului de lucru;

[*]
-interacţiunile realizate de  fluidului de lucru în dispozitivele de evacuare;

[*]
- principiile de propulsie a rachetelor;
4.  - tipurile de transfer ce modifică energia unui sistem (formele de mişcare a materiei din afara sistemului de propulsie (vezi cap.   3.1);
b) Analiza combinatorie, adica parcurgerea etapei de cercetare morfologică utilizând una din metodele prezentate în capitolul 1.
c)  Evaluarea soluţiilor în vederea eliminării soluţiilor incompatibile şi stabilirii soluţiilor optime.
 
3. 5. 1 Cercetarea morfologică secvenţial selectivă.
          Se aplică morfologiei S1 în vederea reducerii numărului soluţiilor constructive prin eliminarea soluţiilor incompatibile şi reţinerea soluţiilor valoroase pentru a fi utilizate în cadrul altei metode de creaţie.
Morfologia S1 este definită conf. 3.1.2. astfel: S1: {A,B,C,D,E}.
Biasamblarea {A, B} este examinată în figura 3.1.
Combinaţiile selectate A2B2 şi A3B2 formează o altă biasamblare împreună cu ansamblul formator C reprezentată în figura 3.2. Selecţia a avut la bază faptul că reprezintă soluţiile cele mai folosite de sisteme de propulsie şi prezintă limitări ale performanţelor date de procesul de ionizare termică (proces endoterm). Se procedează la fel şi pentru combinaţiile selectate în această fază şi rezultă o altă biasamblare reprezentată în figura 3.3.
Se remarcă reducerea drastică a soluţiilor reţinute în număr de 14 faţă de 192 soluţii posibile, ceea ce este unul din avantajele metodei utilizate.
 
Soluţiile reţinute în final sunt următoarele:
 
A2B2C2D1 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează
 interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor de presiune;

[/list]

A2B2C2D2 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor electrice;
A2B2C2D3 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează inter-
acţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor magnetice;
A2B2C2D4 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor EM.
A2B2C2D5 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere carac-terizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interac-ţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul undelor progresive;
A2B2C2D6 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul  se realizează şi prin conducţie şi convecţie termică (la contact direct mediu-corp rachetă) sau prin transfer de  căldură (entropie) prin radiaţie termică  pentru corpurile aflate la distanţă .
A2B2C2D8 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul tranferului de masă cu mediul în care intervine potenţialul chimic φ ca parametrul intensi ;
A3B2C2D1 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor de presiune ;
A3B2C2D2 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice  în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se va realiza şi prin intermediul forţelor electrice ;
A3B2C2D3 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropico  în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor magnetice;
A3B2C2D4 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor electromagnetice;
A3B2C2D5 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul undelor progresiv;  
A3B2C2D6 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electrice) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin conducţie şi convecţie termică (la contact direct mediu-corp rachetă) sau prin transfer de de căldură (entropie) prin radiaţie termică  pentru corpurile aflate la distanţă .
A3B2C2D8 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropico-electrice în dispozitivul de  accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul tranferului de masă cu mediul în care intervine potenţialul chimic φ ca parametrul intensiv.
 

3.5.2. Evaluarea soluţiilor selectate


 

Evaluarea va fi făcută prin prisma temelor de creaţie care pot selectate, a ceea ce se numeşte ,,inventarea temei de creaţie,,. Procesul de creaţie apare din această perspectivă ca un subproces al procesului de creaţie tehnică. Pentru cazul când   temele de proiectare sunt definite anterior criteriile de evaluare sunt date de satisfacerea condiţiilor constructive, funcţionale şi de mediu impuse  sistemului tehnic de proiectat.
 

Soluţii existente.
 

A2B2C2D1 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor de presiune. Sunt sisteme de propulsie chimice echipate cu ejectoare tip interior şi exterior ce folosesc efectul Coandă pentru propulsie ;  
A2B2C2D2 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor electrice.Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile cu mediul atât pentru accelerarea pe bază electrică a pânzelor continuie definite pe contur închis cât şi pentru interacţiunea electrică a ansamblului pânză-rachetă şi mediul de propulsie. Actualmente, numai rachetele laser îşi propun funcţinarea pe baza  transferului  energiei electrice (cuantică). De asemenea, există şi posibilitatea electrizării prin frecare a fluidului ejectat în mediul compresibil, creindu-se astfel condiţii (forma de mişcare electrică) de interacţiune electrică cu mediul.
A2B2C2D6 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin conducţie şi convecţie termică (la contact direct mediu-corp rachetă) sau prin transfer de de căldură (entropie) prin radiaţie termică  pentru corpurile aflate la distanţă . Soluţia este folosită la  sisteme de propulsie termosolare.
            Prin configurarea corespunzătoare a pânzei se pot realiza interacţiuni cu
 mediul atât pentru accelerarea pe baza imploziei  a pânzelor continuie definite
 pe contur închis cât şi pentru răcirea sistemului de propulsie în zona depresionară (vidată) realizată la fundul dispozitivului de evacuare ( pentru eliminarea ionizării termice a produselor de ardere).
A2B2C2D7 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul tranferului de masă cu mediul în care intervine potenţialul chimic φ ca parametrul intensiv. Soluţie utilizată de ejectoarele ce utizează efectul de perete pentru creşterea debitului de fluid de lucru.
 

 Soluţii compatibile
 

Sunt soluţiile care au în sistem fluid de lucru cu forme de mişcare ale
materiei electrice, magmetice, termice, mecanice,etc. şi datorită configuraţiei de ejecţie (pânză) sunt capabile să realizeze interacţiuni cu forme similare de mişcare ale materiei din mediul de propulsie
A3B2C2D1 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 4 grade de  libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce
realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare) 
a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi  prin intermediul forţelor de presiune; este cazul rachetelor chimice care prezintă fenomenul de ionizare termică (proces endoterm), dispozitivele Laval nu realizează interacţiuni de natură electrică ia interacţiunile electrice cu mediul nu pot duce la sporirea forţei de tracţiune (datorită formei fluidului ejectat). Tema de proiectare ar putea avea în vedere soluţii pentru  înlăturarea efectului negativ al ionizării termice sau proiectării unui dispozitiv de evacuare care să realizeze şi interacţiuni electrice ; sunt sisteme de propulsie chimice ce vor utiliza pentru propulsie ejecţia pânzele continuie definite pe contur închis şi care vor realiza interacţiuni electrice cu mediul pentru creşterea forţei de tracţiune.  
A3B2C2D2 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Creatia tehnica in propulsia rachetei

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mar 11 Aug 2020, 15:16


 

 Soluţii compatibile
 

Sunt soluţiile care au în sistem fluid de lucru cu forme de mişcare ale
materiei electrice, magnetice, termice, mecanice,etc. şi datorită configuraţiei de ejecţie (pânză) sunt capabile să realizeze interacţiuni cu forme similare de mişcare ale materiei din mediul de propulsie
A3B2C2D1 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 4 grade de  libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce
realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare) 
a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi  prin intermediul forţelor de presiune; este cazul rachetelor chimice care prezintă fenomenul de ionizare termică (proces endoterm), dispozitivele Laval nu realizează interacţiuni de natură electrică ia interacţiunile electrice cu mediul nu pot duce la sporirea forţei de tracţiune (datorită formei fluidului ejectat). Tema de proiectare ar putea avea în vedere soluţii pentru  înlăturarea efectului negativ al ionizării termice sau proiectării unui dispozitiv de evacuare care să realizeze şi interacţiuni electrice ; sunt sisteme de propulsie chimice ce vor utiliza pentru propulsie ejecţia pânzele continuie definite pe contur închis şi care vor realiza interacţiuni electrice cu mediul pentru creşterea forţei de tracţiune.  
A3B2C2D2 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimic şi electric) ce
realizează interacţiuni mecano-entropice-electrice în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se va realiza şi prin intermediul forţelor electrice.
Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile cu mediul atât pentru accelerarea pe bază electrică a pânzelor continuie definite pe contur închis cât şi pentru interacţiunea electrică a ansamblului pânză-rachetă şi mediul de propulsie.
A3B2C2D3 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de  libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropice  în  dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor magnetice.
Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile magnetice  cu mediul atât pentru accelerarea pe bază magnetică a pânzelor continuie definite pe contur închis cât şi pentru interacţiunea magnetică a ansamblului pânză-rachetă cu mediul de propulsie pentru realizarea mişcării.
A3B2C2D4 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor electromagnetice.
Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile cu mediul atât pentru accelerarea pe bază electromagnetică a pânzelor continuie definite pe contur închis cât şi pentru interacţiunea electromagnetică a ansamblului pânză-rachetă cu mediul de propulsie pentru realizarea mişcării.
A3B2C2D5 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 4 grade de libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropice în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi
prin intermediul undelor progresive.
Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile cu mediul atât pentru accelerarea pe bază undelor progresive a pânzelor continuie definite pe contur închis cât şi pentru interacţiunea  a ansamblului pânză-rachetă şi mediul de propulsie.
A3B2C2D6 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 4 grade de  libertate (termo-mecano- chimico-electrice) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice)  în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin conducţie şi convecţie termică (la contact direct mediu-corp rachetă) sau prin transfer de de căldură (entropie) prin radiaţie termică  pentru corpurile aflate la distanţă .
 Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile cu mediul
 atât pentru accelerarea pe baza imploziei  a pânzelor continuie definite pe contur închis cât şi pentru răcirea sistemului de propulsie în zona depresionară (vidată) realizată la fundul dispozitivului de evacuare, sau pentru încălzirea combustibilului.
Poate fi folosită pentru rezolvarea unei temei de proiectare, în sensul răcirii sistemului de propulsie chimic astfel încăt să nu mai fie posibil procesul endoterm de ionizare termică a produselor de ardere
          A3B2C2D8 – sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere caracterizat prin 4 grade de  libertate (termo-mecano- chimico-electric) ce realizează interacţiuni mecano-entropico-electrice în
dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din
 mediul se realizează şi prin intermediul tranferului de masă cu mediul în care
 intervine potenţialul chimic φ ca parametrul intensiv.
 Sunt sisteme de propulsie chimice care vor folosi interacţiunile cu mediul atât pentru creşterea debitului pânzei cât şi pentru obţinerea unor reacţii chimice endoterme a produselor disociate.
 

Soluţii aparent incompatibile
 

A2B2C2D3 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor magnetice. Soluţie incompatibilă (nu există forma de mişcare magnetică în pânză)
A2B2C2D4 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul forţelor electromagnetice. Soluţie incompatibilă (nu există forma de mişcare electrică în pânza ejectată).
A2B2C2D5 –sistem de propulsie cu fluid de lucru în camera de ardere
 caracterizat prin 3 grade de libertate (termo-mecano- chimic) ce realizează interacţiuni mecano-entropice (termice) în dispozitivul de accelerare (evacuare)  a pânzei  iar transferul energetic din mediul se realizează şi prin intermediul undelor progresive.  Soluţie incompatibilă (nu există în fluidul ejectat forma de mişcare conjugată electrică). 
 

Notă
Soluţiile sunt aparent  incompatibile  deoarece se pot găsi soluţii pentru
 configurarea corespunzătoarea a produselor de ejecţie şi folosirea impulsului total al particulelor ejectate în mediul pentru  crearea formelor de mişcare electrice, magnetice, etc. în pânză capabile de interacţiuni cu formele conjugate de mişcare din mediu şi astfel să fie poşibil creşterea puterii sistemului.     Se poate opta pentru o variantă care să realizeze  interacţiunile cu mediul de propulsie corespunzătoare formelor de mişcare a materiei fluidului  din sistemele de propulsie chimice (chimică, termică, mecanică, electrică) având în vedere criteriile obţinerii unui impuls specific cât mai mare, preţului de cost şi al gabaritului cât mai mic.

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Profunzimile cunoasterii/electroconvergenta

Mesaj Scris de Crivoi D la data de Mier 12 Aug 2020, 15:35

Cauzele rezultatului negativ al experientei lui Michelson.


1.Interferometrul masoara "variabile" luminii la locul de amplasare.
2.Variabile luminii masurate sunt functie de parametrii  fluxului de intrare in interferometru.
3. Fluxul luminos local (diurn) este variabil functie de pozitia meridianului locului fata de sfera cereasca (corpurile ceresti - sursa a fluxului de lumina si nu numai). DE ASEMENEA,rasaritul/apusul, tranzitul, conjunctia,..., corpurilor de pe sfera cereasca "modifica" fluxul/variabilele luminii. 


Intrebare:
Este mai important ETHER-ul (corp natural fara matrice de interactiune cu LUMINA) in modificarea variabilelor luminii (evidentiate de franjele de interferenta) decat "sursele" ceresti ce interactioneaza la un moment dat la locul de amplasare a senzorului de "lumina"?

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Profunzimile cunoasterii/electroconvergenta

Mesaj Scris de Crivoi D Ieri la 21:15

Cum se traduce o astfel de exprimare?
"Materia întunecată nu a putut fi văzută cu niciun telescop și nici măsurată cu vreun detector. Ea însă reprezintă 85% din materia din Univers."
Nu am vazut, nu poate fi detectata, dar stiu ca exista. Au visat noaptea si a doua zi au stiut ca exista?
Macar eu am facut niste calcule si mi-a dat o densitate enorma a spatiului gravitational, care se conjuga cu celelalte proprietati fizice ale corpurilor cosmice;
Comentariu:
In ipoteza  ca in Univers exista doar gravitatie, astrofizicienii au observat neconcordante mari cu legea newtoneana a atractieii  la miscarile corpurilor din zonele apropiate de asa zisa materie neagra ; aceste "anomalii" le-au rezolvat prin atribuirea functiei de atractie /interactiune gravitationala acestor zone "nemasice".
Realitatea este ca "izvorul" fluxurilor non/masice (emergent masice) sunt in aceste zone cu proprietatii de frontiera iar electroconvergenta acestora pe traiectul catre zonele cu densitate/"masa" asigura generarea/transformarea acestora (palierele de interactiune cunoscute dintre corpurile naturale).

Crivoi D
Vizitator


Sus In jos

Legi de conservare (2) - Pagina 22 Empty Re: Legi de conservare (2)

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 22 din 22 Înapoi  1 ... 12 ... 20, 21, 22

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum