Aparitii la momentul mortii

Rezumarea primului mesaj :

Page 174, Case #310: A reverend Fagan, his cousin Christopher, and a Major Collis all heard the name “Fagan” called from a source they could not determine. Two of them said the voice was like the voice of Captain Clayton. The next morning a telegram arrived saying that Captain Clayton had died on the same day and hour as the voice was heard, from an accident while playing polo.

Page 178, Case #312: Georgiana Polson reported seeing a woman who she thought was “something unnatural” and exclaimed, “Oh, Caroline.” The woman was dressed in black silk “with a muslin 'cloud' over her head and shoulders,” and was seen to glide fast and noiselessly. At the same time, a “little nursery girl” was terrified of going into a room where she saw a similar strange figure, “in black, with white all over her head and shoulders.” Gorgiana later found that Caroline had died on the same day the apparition was seen.

Page 179-180, Case #313: A son was awoken in the middle of the night by a feeling of terror. His mother said that on that night she had seen an "apparition" of Susan appear in her bedroom. After feeling a cold chill, the mother fainted. It was soon found that Susan had died unexpectedly (apparently on the same night).

Page 182, Case #315: A Mr. de Guerin reported that in 1854, he saw something that “appeared like a thin white fog, a misty vapour....after a few moments I plainly distinguished a figure which I recognized as that of my sister Fanny.” He said “the vision seemed to disappear gradually in the same manner as it came.” He later learned that “on the same day my sister died – almost suddenly.” Mr. de Guerin immediately mailed a description of what he had seen to another sister, Mrs. Elmslie, who lived far away; “but before it reached her, I had received a letter from her, giving me an almost similar description of what she had seen the same night, adding 'I am sure dear Fanny is gone.' ” She reported that the apparition disappeared.

Page 227, Case #340: While in England, the mother of W.L heard a mysterious voice which the mother identified as the voice of her son, who was in America. The voice, also heard by her husband, said, “As I cannot come to England, mother, I have come now to see you.” It was later found that the son had died on the same day.

Page 235, Case #345: A Mrs. Cox was told by a nephew that he had just seen his father (Mrs. Cox's brother), who was thought to be far away in Hong Kong. Mrs. Cox told the boy this was nonsense, but then saw the same apparition of her brother. She reported that the apparition called her name three times. She soon found out that her brother had died on the same day the apparition was seen.

Page 241-242, Case #349: In 1845 while at college Philip Weld died in a boating accident. The president of the college immediately set out to travel to the father of Philip to deliver the bad news. Arriving the next day, he was surprised to hear the father say that yesterday he and his daughter had recently seen Philip walking between two persons, one wearing a black robe. “Suddenly they all seemed to me to have vanished,” said the father. Later, the father saw a portrait that he identified as one of the men who he had seen with the apparition of his son. The portrait was of a saint who had died long ago.

Page 248-249, Case #352: At quarter to 7 on July 11, 1879, Samuel Falkinburg observed his son exclaim “Grandpa!” Samuel looked up toward the ceiling and “saw the face of my father as plainly as I ever saw him in my life.” Soon thereafter he found out that his father died on July 11, 1879, at quarter to 7.

Page 259, Case #357: Seeing something strange while in America, John Sherbrooke exclaimed, “God bless my soul, who's that?” Colonel Wynyard said, “That's my brother, John Wynyard, and I am quite certain he is dead.” Later “a letter from Mr. Rush, the surgeon, announced the death of John Wynyard at the moment, as near as could be ascertained, when the figure appeared.” Two and a half years later John Sherbrooke saw someone who he thought resembled the figure he had seen when the “apparition sighting” occurred. The man turned out to be a man who looked so much like John Wynyard that he had often been mistaken for him.

Page 449-450, Case #485: While in Russia, a man saw an apparition of his fiance who was in England. He saw a kind of bluish vapor that turned into the form of his fiance. The apparition "seemed to melt away into the vapour, which also disappeared." The man then found that his fiance "died of inflammation of the brain, on the same day, and about the same time, as I mentioned having seen the apparition."

Page 451-452, Case #487: When she was a young girl, a woman saw her brother by her bedside, looking wet. When she called his name, the figure vanished. She later learned that her brother had died in India, of drowning in wet quicksand.

Page 452-453, Case #488: While in Gloucester, England a William Garlick saw an apparition of his brother, who was far away heading for the East Indies. The apparition seemed to slowly fade away. William later found that his brother had died, and said "the date and hour of his death, as nearly as could be calculated, coincided exactly with that of his appearance to me."

Page 453-454, Case #489: A Mrs. Nind said that she saw next to her bedside the figure of her father-in-law, who spoke a few words and then disappeared. She soon found that her father-in-law had suddenly died about eight hours earlier.

Page 455, Case #491: On the morning of her father's death, a Mrs. Clarke said that she saw at her bedside an apparition of her father, which appeared for five minutes. Her father died in another location.

Page 456, Case #492: A Mrs. George Gordon saw an apparition of her father, who was far away in India. Months later she received word from India that her father had died on the same day.

Page 458, Case #494: H. Atkins reported that while at sea he saw a crew member who said that he saw his mother on the deck. H. Atkins told the man that this was quite impossible. The crew member later learned that his mother had died "that very night."

Page 459, Case #495: In America, George Waddington awoke to find the figure of his great aunt in front of him. "She died early that morning," said George, and the death occurred in England.

Page 460-461, Case #498: Mrs. Chermside said two lovers were parted when the man announced he had to take troops to Canada. One night the woman (E.B.) saw the man in her bedroom, apparently dressed in "grave clothes." She asked why he was dressed that way, and he said, "Do not laugh; this is my new uniform." According to Mrs. Chermside, "A month later she received word that he had died on that very night, and that the last word he uttered was her name."

Page 462, Case #500: On December 18, 1872 a woman saw her husband appear, and "he as suddenly disappeared." She later received a "letter by the Australian mail" that her husband had died on that very day.

Page 473-474, Case #509: A Mrs. Sprauge awoke at about 3 o'clock on June 14, 1868 to find her mother at the foot of her bed. Rising up from the bed, Mrs. Sprauge then found her mother was gone. She later received a telegram saying that her mother had died far away. Upon questioning the nurse, Mrs. Sprauge found that her mother had given her "last sign of life" at the same hour and day as the apparition, dying three days later.

Page 474-475, Case #510: A Samuel Mendicott saw an Archbishop appear at the foot of his bed. He later found that the Archbishop had died at the same hour and day.

Page 475-476, Case #512: A man saw at his bedside a Mr. Mercier, who "showed me the left side of his head, all bloody, and covered with his brains." The figure "ascended, as it were, through the ceiling." A day or two later the newspaper reported that Mercier had died. Further inquiry showed that he was struck on the left side of the head by a church bell.

Page 486, Case #523: A Mrs. B reported that her father had come down one morning, saying that a certain male, known to be sick, had appeared at his bedside. Later she found out "he had died at the same hour that my father had said he had a visit from him."

Page 694, Case #696: On a Sunday R. Markam Hill reported that a man rushed into the room he was in. Hill reported that the "apparition" disappeared, and that he thought the man was his uncle. The next day a telegram came announcing the death of his uncle on that Sunday.

Page 695-696, Case #697: A man's wife woke her husband to report an intruder in her bedroom at about 1 AM, but the man could not be found. The next work day the man found out that a Mr. Z. had died at about 1 AM, the same time the wife's report was made. When the man said he had some sad news to report to his wife, the wife said she knew it was that Mr. Z had died, for that was the one who she saw in the bedroom.

Page 703, Case #702: A Mr. Griffin reported that he woke up and saw an old lady friend of his, who spoke to him. He later "heard of the old lady's death, at the same date and hour," receiving notification by mail.

Sursa: https://****.blogspot.com/2019/03/scientific-americans-very-lame-ghost.html

De acord cu CAdi. La multi oameni in jurul corpului pluteste o mireasma anume, de-ti stramba nasul inca de la cativa metri.  Va rog sa introduceti in desenul de mai sus si aceasta aura, inca nu stiu cum s-o denumesc. Poate "invelis subtil" sau duhoare, care vine de la duh.. Se stie ca sfintii nu se spalau niciodata, exceptie fiind ziua botezului si cu asta gata..
La unii primul invelis subtil poate sa fie un strat hard de jeg gros de cativa milimetri.
La altii exista si un invelis spirtual-etilic ce se simte de la cativa metri.
Desigur ca invelisurile subtile pot ajunge departe pana la dimensiuni inimaginabile.  Unii ii pot "mirosi" pe altii de la mii de km., dupa cum se exprima si gandesc pe forumuri sau facebookuri.
Interesanta era aura lui Iisus si a unor sfinti, care se manifesta ca o lumina numai in jurul capului. Am mai intalnit-o doar in Egipt la faraonul Akhenaton si Nefertiti, care chiar purtau la slujbele religioase in jurul capului sau pe cap o tipsie de aur ca o oglinda.

Ai citit si tu de Akhenaton? (Egipteanul)

CAdi a scris:Invelisurile subtile ale corpului uman :

Astea sunt aiureli ale hindușilor induși în eroare după ce ingerează tot felul de droguri inclusiv așa zisele psihedelice!
Sufletul unui om produce radiații deoarece sufletul unui om este de fapt de natura unei plasme reci.Așa se explică și faptul că dacă un om are o mână amputată parțial sau total el încă mai simte că ar avea mâna întreagă și asta deoarece sufletul lui este de formă umanoidă.Cu niciun fel de cuțit sau cu vreun laser nu se poate tăia sufletul.Sufletul unui om poate trece prin orice fel de materiale dar nu poate trece prin orice fel de corpuri plasmatice care au temperaturi prea mari.Sufletul unui om se poate deplasa cu orice viteză chiar și mai mare decât viteza luminii.

Dacu a scris:

CAdi a scris:Invelisurile subtile ale corpului uman :

Astea sunt aiureli ale hindușilor induși în eroare după ce ingerează tot felul de droguri inclusiv așa zisele psihedelice!    
Sufletul unui om produce radiații deoarece sufletul unui om este de fapt de natura unei plasme reci.Așa se explică și faptul că dacă un om are o mână amputată parțial sau total el încă mai simte că ar avea mâna întreagă și asta deoarece sufletul lui este de formă umanoidă.Cu niciun fel de cuțit sau cu vreun laser nu se poate tăia sufletul.Sufletul unui om poate trece prin orice fel de materiale dar nu poate trece prin orice fel de corpuri plasmatice care au temperaturi prea mari.Sufletul unui om se poate deplasa cu orice viteză chiar și mai mare decât viteza luminii.

Dacule, nu te baga in discutii pe care nu le stapanesti, pentru ca amesteci probemele.

virgil a scris:

Dacu a scris:

CAdi a scris:Invelisurile subtile ale corpului uman :

Astea sunt aiureli ale hindușilor induși în eroare după ce ingerează tot felul de droguri inclusiv așa zisele psihedelice!    
Sufletul unui om produce radiații deoarece sufletul unui om este de fapt de natura unei plasme reci.Așa se explică și faptul că dacă un om are o mână amputată parțial sau total el încă mai simte că ar avea mâna întreagă și asta deoarece sufletul lui este de formă umanoidă.Cu niciun fel de cuțit sau cu vreun laser nu se poate tăia sufletul.Sufletul unui om poate trece prin orice fel de materiale dar nu poate trece prin orice fel de corpuri plasmatice care au temperaturi prea mari.Sufletul unui om se poate deplasa cu orice viteză chiar și mai mare decât viteza luminii.

Dacule, nu te baga in discutii pe care nu le stapanesti, pentru ca amesteci probemele.

Eu cred că trebuia să dai replica la afirmațiile mele și anume:
"Sufletul unui om produce radiații deoarece sufletul unui om este de fapt de natura unei plasme reci.Așa se explică și faptul că dacă un om are o mână amputată parțial sau total el încă mai simte că ar avea mâna întreagă și asta deoarece sufletul lui este de formă umanoidă.Cu niciun fel de cuțit sau cu vreun laser nu se poate tăia sufletul.Sufletul unui om poate trece prin orice fel de materiale dar nu poate trece prin orice fel de corpuri plasmatice care au temperaturi prea mari.Sufletul unui om se poate deplasa cu orice viteză chiar și mai mare decât viteza luminii."
Tu ești de-acord cu acele așa zise învelișuri subtile ale corpului uman? Eu nu sunt de-acord dar sunt de-acord că sufletul unui om se află în interiorul trupului acelui om și emite radiații așa cum soarele emite radiații de mai multe tipuri....Ce este Soarele?
Hai să cercetăm și să discutăm constructiv...

Mana aia fantoma inca o ai nu pentru ca suflet ci pentru ca oricum si mana actuala e tot o idee in constiinta.

Dar însăși ideea în conștiință e tot o idee în conștiință?
Sau unde/când trebuie să ne oprim în "axiomatizarea" convingerilor?

Forever_Man a scris:Mana aia fantoma inca o ai nu pentru ca suflet ci pentru ca oricum si mana actuala e tot o idee in constiinta.

Nu este doar o idee, ci este o proiectie fizica in spatiul cerebral. Atat timp cat pe scoarta cerebrala exista aceasta proiectie cu toate sinapsele respective, mana va exista in constiinta omului chiar si dupa amputare.

Măi Forever, hai s-o luăm așa, ca la clasa I.

Eu cred că tu trebuie să elimini din "conștiința" ta toată ideea de conștiință.
Repet, publicitatea este o formă de a vinde, nu de a face cunoscut.
Chiar este necesar să scriu asta cu majuscule?

Filozofic vorbind, că tot o formă de filozofie este și ceea ce încerci tu să faci, trebuie să alegi și accepți realitatea pe care o trăiești, nu cea pe care ți-o dorești!

Că atunci când ... ești bolnav, spre exemplu, tre' să iei pastile dacă vrei să mai fi capabil să percepi vreo formă de conștiință.
Și pastilele alea ce fac?
Normal, produc în tine niște reacții chimice, ceea ce face ca, într-un final, noi înșine să nu putem putem fi altceva decât o sumedenie de reacții chimice.
Tot reacțiile alea chimice determină chiar și imaginația asta bogată pe care o avem, gândurile noastre și chiar percepția asupra propriei conștiințe.

Totuși, ceva, ceva spui tu, dar n-are treabă cu conștiința, cu logica, cu matematica, fizica sau Dumnezeu.
Tot ceea ce gândim se rezumă efectiv la o serie de reacții chimice și fenomene fizice de la nivelul creierului nostru, iar simplul fapt că nu poți percepe în mod concret și simultan acest aspect te și face să crezi că ceea ce ești tu este ceva mai mult decât o serie/succesiune de fenomene fizice.

Până când n-ai să poți percepe efectiv faptul că orice..."qualie" de-a ta, să te citez, este doar o pură reacție chimică și nimic altceva, n-ai să te poți nici detașa de convingerea că totul este o reflexie a imaginii din conștiință.

Și pun pariu că nici măcar nu înțelegi ce vreau să spun, deși tu crezi că ai înțeles!

Culoarea roșie, de exemplu, nu este lumină care are o anumită lungime de undă, ci acea lumină cu acea lungime de undă produce în creierul nostru anumite (niște) fenomene fizice și/sau reacții chimice.
Deci ce-i lumina roșie?
O serie de fenomene fizice din creierul nostru.
Dar fenomene fizice din creierul nostru pot avea loc și fără existența unor stimuli exteriori, cum ar fi în exemplul de mai sus, care explică în aceeași manieră gândurile noastre.
Că ce-i conștiința noastră?
Da' gândurile?

Exact ce-am spus mai sus! Pure reacții chimice și/sau fenomene fizice! Nimic mai mult!

Adică culoarea roșie e o reacție chimică?
DA!!!
Poți să percepi asta?
NU!!!

Aici e baiul!
Percepția asupra propriei percepții!

"Reactie chimica" este o idee in constiinta.

Stiti cumva pe unde iese sufletul in momentul mortii ?
Putem face ceva sa-l oprim sa iasa ?

Nu exista suflet. Exista constiinte. In momentul mortii, sistemul actual de constiinte se destrama si se revine probabil la starea Eului primordial de iubire absoluta, apoi de acolo se incepe o alta viata.

Forever_Man a scris:Nu exista suflet. Exista constiinte. In momentul mortii, sistemul actual de constiinte se destrama si se revine probabil la starea Eului primordial de iubire absoluta, apoi de acolo se incepe o alta viata.

Ai si argumente la astfel de afirmatii?

virgil a scris:Ai si argumente la astfel de afirmatii?

Vezi articolele mele, in principal cele din seria despre emergenta. In momentul in care vezi cum constiinta e structurata emergent, ajungi si la concluzia ca primul nivel al holarhiei emergentei este nivelul Eului, iar acel nivel este etern. Deci tot ce se poate intampla la momentul mortii e ca structura emergenta superioara sa fie distrusa, dar Eul ramane mereu.

Forever_Man a scris:"Reactie chimica" este o idee in constiinta.

Eu nu te contrazic, ci doar privesc complet contradictoriu ceea ce spui.
Că dacă mă întreb de ce există "conștiințe" contradictorii, ajung să-mi dau seama că încurcăm marfa cu ambalajul.
Te-am mai întrebat și, scuze, n-am sesizat răspunsul tău.
Insăși ideea în conștiință este tot o idee în conștiință?
Indiferent de răspuns, există o versiune interpretativă prin care conștiința și logica se bat cap în cap, adică fie accepți una, fie o accepți pe cealaltă, dar în niciun caz ambele simultan.
Pentru că îndreptându-ne către self-referențialiatatea ideii de conștiință, ceva face ca însăși modul în care conștiința se privește pe ea însăși, în ce ne privește pe noi ca observatori, să fie și self-contradictorie.
Deci fie logica cu care o "luăm la întrebări" nu-i bună, fie conștiința nu-i ceea ce credem noi că este.

Iar eu zic așa, și asta este o chestiune de percepție olecuțâcă mai greu ... perceptibilă, indiferent de modul în care mă exprim.

Părerea mea este că trebuie să te supun unui experiment.
Uită-te în jurul tău.
Vezi ceva.
La nivelul creierului tău, locul care procesează informațiile, acel ceva este DOAR o succesiune de fenomene electromagnetice, reacții chimice și ce mnezo o mai fi pe acolo.
Nu asta mă interesează, ci doar faptul că ceea ce percepi se traduce la nivel de activitate cerebrală doar la o formă de ... evenimente electromagnetice, cuantice și de care or mai fi.
Asta este important.
Iar când te întrebi acum, ce sunt percepțiile tale, indiferent de ce natură sunt, gânduri (concluzii/convingeri), emoții, sentimente, culori, sunete, mirosuri și mirese etc, acestea sunt pure REACȚII CHIMICE. Nimic altceva!

Problema în sine în ce privește accepțiunea ideii de conștiință se rezumă la faptul că nu putem percepe în mod direct self-referențialitatea "metalimbajului" cerebral și considerăm că cineva/ceva intermediază activitatea fizică cerebrală efectivă și percepția concretă.
Dar ce te faci dacă nu există acest "interpret", iar două aspecte diferite în percepția noastră înseamnă de fapt unul și același lucru?

E o chestiune de percepție foarte dificilă, dacă nu cumva chiar imposibilă, de explicat în cuvinte!

S-apoi, mai e faza cu realitatea concretă și constanța legilor naturii independente de vreun fel de conștiință.
Bun, tu acum ai să spui că toate sunt idei în conștiință!
Am mai spus, dacă ar fi așa, conștiința asta nu intervine și nu modifică în niciun fel ideile din ea, iar constanța modului în care funcționează natura nu demonstrează că n-ar fi adevărat ce spui, dar duce la o concluzie în care natura și conștiința sunt independente una de alta și nu se influențează una pe alta în niciun fel.
Situație în care eu personal, aleg natura, nu conștiința.
De ce?
Pentru că în percepția mea, logica mi se pare mult mai utilă decât orice fel de "fata morgana"!
Dar logica însăși este tot o formă de percepție, și lucrurile s-ar reduce simplu la...
realitatea este cea pe care o experimentez în mod DIRECT!

Forever_Man a scris:

virgil a scris:Ai si argumente la astfel de afirmatii?

Vezi articolele mele, in principal cele din seria despre emergenta. In momentul in care vezi cum constiinta e structurata emergent, ajungi si la concluzia ca primul nivel al holarhiei emergentei este nivelul Eului, iar acel nivel este etern. Deci tot ce se poate intampla la momentul mortii e ca structura emergenta superioara sa fie distrusa, dar Eul ramane mereu.

Totul se afla stocat in memoria genetica a fiintei vii, iar dupa moarte raman doar faptele si amintirile despre cel care a fost. Pana si legaturile dintre membrii unei specii, sau legaturile dintre specii diferite sunt memorate in codul genetic al acestora. Astfel anumite insecte isi planteaza ouale in interiorul gargaritelor, si astfel noua larva va avea cu ce se hrani pana la maturitate, pentru ca lectia asta se afla inscrisa in codul genetic. La fel cucul isi pune ouale la clocit in cuibul pitulicei, si odata eclozat puiul de cuc ii arunca din cuib pe puii pitulicei, ramanand singurul pui ce va fi hranit pana la maturitate. Si exemple din astea sunt multe, si in toate cazurile codul genetic detine toate informatiile comportamentului fiintei. Omul este si el un animal care din intamplare a ajuns in varful piramidei trofice, si se impauneaza cu idei marete despre sine, spirit, zeitati, constiinta si altele. Tot ce are omul, au si celelalte fiinte, adica toate se nasc cu insusirile necesare pentru a trai si a prolifera. Se spune despre om ca foloseste uneltele, ca isi creaza singur microclimatul, ca modifica natura, s.a.m.d. Pana si umilul castor isi creaza microclimatul doborand copacii si construind baraje pe rauri care le asigura nivelul constant de apa la nivelul culcusului, fara sa aiba studii despre hidroamelioratii. Si el isi face provizii pentru iarna, si toate celelalte. De ce doar omul se foloseste  de foc spre deosebire de celelelalte animale? pentruca a degenerat pierzandu-si blana si sistemul de termoreglare a temperaturii. De ce omul a facut toate descoperirile si a ajuns pe Luna? pentru ca a avut un comportament de grup mult mai puternic decat a multor fiinte, si mult mai agresiv si vesnic nemultumit de sine si de cei din jur, distrugand totul in jurul lui, ajungand dusmanul naturii inconjuratoare, fiind mereu in cautare de noi spatii vitale. Acest lucru se afla inscris in codul genetic al omului. De ce? probabil pentru ca asta este cursul firesc al evolutiei materiei, de la mic la mare si de la simplu la complex, indiferent ca este vorba de materia minerala sau de materia vie, desigur fiecare cu specificul ei.
Asa ca Eul, Sinele, Spiritul, Sfantul duh, toate isi au intelesuri care mai de care mai sofisticate, desi simtamintele omului privind aceste entitati isi afla radacina tot in codul genetic, in dezvoltarea excesiva a creierului comparativ cu celelalte animale, avand astfel dotarea intelectuala superioara, pentru asimilarea experientelor de viata si construirea mentala de noi strategii legate de existenta si evolutie, avand capacitatea de dezvoltare a limbajului de comunicare si stocare a datelor, cat si capacitatea infernala de interconectare a subconstientelor intre membrii unei comunitati, generand astfel aparitia ideilor despre entitati supranaturale, tocmai pentru ca scapa de controlul simturilor constiente. D-zeu se afla in noi insine, face parte din noi atat la nivel de individ cat si la nivel de grup. El este imaterial pentru ca este de natura informationala, El inseamna suma legilor naturii, a celor patru forte cunoscute si cine stie cate altele necunoscute, legile biologice, algoritmele vietii fiecarei fiinte, dar are nevoie de suportul fizic adica de materia minerala sau vie, de codul genetic, pentru a se manifesta fizic. In lipsa materiei nu exista nimic, pentru ca nu se poate manifesta nimic.

curiosul a scris:REACȚII CHIMICE. Nimic altceva!

"Reactii chimice" este o idee in constiinta.

curiosul a scris:
Insăși ideea în conștiință este tot o idee în conștiință?

Procesul e ca ai o experienta directa, vezi rosu sa zicem, apoi acestei experiente directe ii atribui un cuvant "rosu". Atat experienta cat si cuvantul careia ii atribui, au loc in constiinta. Problema e cand in constiinta ai experienta "vad un creier si se simte ca si cum ar fi in afara mea" si deduci din aceasta experienta ca intr-adevar ar exista vreun creier in afara ta, intocmai precum si simti in experienta. Dar insasi senzatia de "in afara mea" e o senzatie in constiinta. Defapt, ca sa eliminam cu totul dihotomia "in afara"/"inauntru", ambele fiind la randul lor senzatii in constiinta, cel mai bine le numim forme de manifestare ale constiintei. Cand simti ca ceva e in afara ta, acea senzatie e o forma pe care constiinta ta/TU o iei. Cand simti ca tu esti inauntrul capului, acea senzatie e o alta forma pe care constiinta ta o ia. Ca sa eviti astfel de capcane prin care confunzi continutul epistemic al unei stari de constiinta (de exemplu, vad un unicorn) cu o realitate ontologica (vad unicorn, deci unicornul exista!), cel mai bine pe cat putinta e sa incerci sa nu gandesti in cuvinte ca sa zic asa, ci sa gandesti direct in experiente. Astfel, chiar si atunci cand vei formula o teorie in cuvinte, acele cuvinte vor fi doar simboluri care vor sta pentru stari directe de constiinta si nimic mai mult. Astfel, teoria ta nu va face confuzii ontologice, si astfel se va referi mereu la realitatea reala: experientele in constiinta.

Astfel, gandind in stari de constiinta, vei realiza ca "reactii chimice" e doar un continut epistemic al unei stari de constiinta. Sa extrapolezi apoi si sa zici ca reactiile chimice chiar exista, e sa faci confuzia clasica intre continut epistemic si statut ontologic.
La fel cu toate povestile materialiste cu creier si alte chestii... astea sunt doar imagini/ganduri pe care constiinta ta le ia ca si continuturi epistemice. Sa le extrapolezi apoi in afara a ceea ce sunt, e sa faci un pas ontologic nepermis.
Pe cand daca gandesti in stari de constiinta, de exemplu comparand alb-si-negrul si culorile, ajungi la concluzia corecta ca culorile includ in ele alb-si-negru. Concluzia e corecta pentru ca in procesul de a ajunge la ea nu faci niciun salt ontologic in afara starilor de constiinta despre care teoretizezi. Concluzia "culorile includ alb-si-negru" este o concluzie care se refera in mod direct la culori si alb-si-negru ca si stari de constiinta, nu ca si chestii sclipitoare in care sunt vopsite "obiectele fizice". Prin urmare, este o concluzie corecta.

virgil a scris:Totul se afla stocat in memoria genetica a fiintei vii

Depinde ce intelegi prin memorie genetica. Exista cu siguranta asa ceva. Dar nu e aia de zic materialistii cu gene, ADN, ci altceva se intampla. Nimeni nu stie, e o problema deschisa. Pe care si voi o puteti aborda in loc sa va risipiti vietile pe povesti gen atomi si forte si spatiu si timp, lol.

Forever_Man a scris:

virgil a scris:Totul se afla stocat in memoria genetica a fiintei vii

Depinde ce intelegi prin memorie genetica. Exista cu siguranta asa ceva. Dar nu e aia de zic materialistii cu gene, ADN, ci altceva se intampla. Nimeni nu stie, e o problema deschisa. Pe care si voi o puteti aborda in loc sa va risipiti vietile pe povesti gen atomi si forte si spatiu si timp, lol.

Povesteste pe scurt o intamplare, care sa te determine sa crezi in ce sustii.

Măi Forever, eu înțeleg ce spui tu.
Dar cred că invers nu-i valabil.

În primul rând, nu poți să departajezi ideea de conștiință intrinsecă de faptul că aceasta ar putea fi doar rezultatul unui mod de gândire.
Tu nu dovedești că ești nici măcar capabil să analizezi varianta obiectivității convingerilor tale.
Te-ai obișnuit tu să gândești așa, iar "realitatea" asta e atât de bine întipărită în mintea ta încât pierzi din caracterul obiectiv al modului în care tratezi problema.

Eu ți-am ridicat un semn de întrebare și ți-am expus o "variantă alternativă", mai palpabilă, dar mai dificilă de perceput.

virgil a scris:
Povesteste pe scurt o intamplare, care sa te determine sa crezi in ce sustii.

Cum adica o intamplare ? Toata viata, fiecare clipa, iti arata asta.

Forever_Man a scris:

virgil a scris:
Povesteste pe scurt o intamplare, care sa te determine sa crezi in ce sustii.

Cum adica o intamplare ? Toata viata, fiecare clipa, iti arata asta.

Am mai intrebat pe cineva, si te intreb si pe tine; Jocul de sah este un joc ce presupune un consum mare de energie psihica, contine strategie, atentie, siretenie, initiativa, calculul anticipat al fiecarei mutari, previziune. Ce parte a mintii crezi ca este folosita in acest joc atat de complex?

E ambigua intrebarea ta. Dar raspunsul e ca in mare parte nu stiu cum functioneaza constiinta, asa ca nu stiu cum anume poate sa joace sah. Poti incerca tu singur sa gasesti raspunsuri. Sunt atatea probleme nerezolvate despre constiinta ca milenii de acum incolo sa se tot castige premii Nobel in domeniu.

Forever_Man a scris:E ambigua intrebarea ta. Dar raspunsul e ca in mare parte nu stiu cum functioneaza constiinta, asa ca nu stiu cum anume poate sa joace sah. Poti incerca tu singur sa gasesti raspunsuri. Sunt atatea probleme nerezolvate despre constiinta ca milenii de acum incolo sa se tot castige premii Nobel in domeniu.

Cand ai sa poti raspunde la intrebarea mea, atunci ai sa afli mai mult despre cum functioneaza constiinta.

virgil a scris:

Forever_Man a scris:E ambigua intrebarea ta. Dar raspunsul e ca in mare parte nu stiu cum functioneaza constiinta, asa ca nu stiu cum anume poate sa joace sah. Poti incerca tu singur sa gasesti raspunsuri. Sunt atatea probleme nerezolvate despre constiinta ca milenii de acum incolo sa se tot castige premii Nobel in domeniu.

Cand ai sa poti raspunde la intrebarea mea, atunci ai sa afli mai mult despre cum functioneaza constiinta.

La răspunsul lui Forever, virgile, nu așa se răspunde.
E un pic de psihologie la mijloc, iar psihologie este tot o formă de interpretare logică.
Și interpretarea răspunsului lui Forever are un aspect contradictoriu și unul care concluzioneză instinctul care-l dirijează.
Îl iau mai tare, dar consider că trebuie să "scoatem mănușile".

În primă fază, reiese nesiguranța lui.
Adică e atât de sigur pe convingerile lui, dar (/deși) nu știe cum funcționează conștiința.
Nu dezvolt mai mult aici.

Alt aspect este menționarea premiilor Nobel.
De regulă, menționăm aspecte pe care le gândim, iar faptul că el a menționat asta, vorbește despre "scop".
Chiar dacă scopul scuză mijloacele, pentru a-l atinge mai repede și mai simplu, el s-a orientat către o variantă "nedemonstrabilă", care tratează o "problemă" aparent complicată, dezvoltată într-o manieră aproape complet copilărească, făcându-i publicitate, cum am mai spus, doar pentru a se face cunoscut, nu pentru a face cunoscut, într-o manieră care perturbă atenția de la concret spre fictiv.

Idei în conștiință...

Dar dacă, prin reducere la absurd, nu există așa ceva, cum explicăm rațional faptul că ceea ce percepem este complet diferită de ceea ce  produce percepția (sunet, culoare, miros etc)?
Eu nu zic că este corect ce spun eu, ci doar că este mult mai plauzibil!
Oricum n-ajută la nimic, dar când încerc să-mi explic ce-i percepția, ce-i sunetul dincolo de a fi vibrație, ce-i culoarea dincolo de a fi lungime de undă, ce-i mirosul dincolo de a fi moleculă etc, concluzia mea este că DACĂ nu există acel ceva care face "interpretarea", atunci în percepția noastră, senzația este una și același lucru cu ceea ce o produce.

Mă rog, nu toată lumea aude fără ochelari...

Curiosul a scris;
Dar dacă, prin reducere la absurd, nu există așa ceva, cum explicăm rațional faptul că ceea ce percepem este complet diferită de ceea ce  produce percepția (sunet, culoare, miros etc)?
Eu nu zic că este corect ce spun eu, ci doar că este mult mai plauzibil!
Oricum n-ajută la nimic, dar când încerc să-mi explic ce-i percepția, ce-i sunetul dincolo de a fi vibrație, ce-i culoarea dincolo de a fi lungime de undă, ce-i mirosul dincolo de a fi moleculă etc, concluzia mea este că DACĂ nu există acel ceva care face "interpretarea", atunci în percepția noastră, senzația este una și același lucru cu ceea ce o produce.

Mă rog, nu toată lumea aude fără ochelari...[/quote]

Orice stimul pe care il percepem prin intermediul organelor de simt, care sunt la randul lor niste traductori, este transformat in impulsuri bioelectrice, care sunt de fapt codificate in limbajul "bio cibernetic" al scoartei cerebrale, astfel incat interpretarea stimulului sa poata fi stocata, comparata si prelucrata (procesata) de procesorul biologic al fiintei vii, pe baza caruia apoi ia deciziile compatibile cu viata. Nu exista nimic supranatural in acest lucru, doar mirific, fiind rezultatul evolutiei naturii in miliarde de ani, de cand s-a nascut primul virus si prima celula vie.

curiosul a scris:
În primă fază, reiese nesiguranța lui.
Adică e atât de sigur pe convingerile lui, dar (/deși) nu știe cum funcționează conștiința.

Stiu anumite lucruri super limitate. Restul sunt probleme nerezolvate. De exemplu, poti stii ca qualiile de culori includ qualiile de alb-negru fara a stii cum functioneaza telepatia. Poti stii ca suntem unul si acelasi Eu, fara sa stii cum functioneaza reincarnarile, etc.

virgil a scris:
Orice stimul pe care il percepem prin intermediul organelor de simt, care sunt la randul lor niste traductori, este transformat in impulsuri bioelectrice, care sunt de fapt codificate in limbajul "bio cibernetic" al scoartei cerebrale, astfel incat interpretarea stimulului sa poata fi stocata, comparata si prelucrata (procesata) de procesorul biologic al fiintei vii, pe baza caruia apoi ia deciziile compatibile cu viata. Nu exista nimic supranatural in acest lucru, doar mirific, fiind rezultatul evolutiei naturii in miliarde de ani, de cand s-a nascut primul virus si prima celula vie.

Astea sunt doar povesti pe care le-ai invatat la scoala si le-ai inghitit pe negandite. Dar nimic din ce insirui tu acolo n-are sens. Ce-i aia "organ de simt", ce-i aia "impuls bioelectric", ce-i aia "scoarta cerebrala", ce-i aia "interpretare, comparare, prelucrare" ? O gramada de cuvinte goale care nu transmit niciun fel de intelegere.

Forever_Man a scris:

virgil a scris:
Orice stimul pe care il percepem prin intermediul organelor de simt, care sunt la randul lor niste traductori, este transformat in impulsuri bioelectrice, care sunt de fapt codificate in limbajul "bio cibernetic" al scoartei cerebrale, astfel incat interpretarea stimulului sa poata fi stocata, comparata si prelucrata (procesata) de procesorul biologic al fiintei vii, pe baza caruia apoi ia deciziile compatibile cu viata. Nu exista nimic supranatural in acest lucru, doar mirific, fiind rezultatul evolutiei naturii in miliarde de ani, de cand s-a nascut primul virus si prima celula vie.

Astea sunt doar povesti pe care le-ai invatat la scoala si le-ai inghitit pe negandite. Dar nimic din ce insirui tu acolo n-are sens. Ce-i aia "organ de simt", ce-i aia "impuls bioelectric", ce-i aia "scoarta cerebrala", ce-i aia "interpretare, comparare, prelucrare" ? O gramada de cuvinte goale care nu transmit niciun fel de intelegere.

- Ochii, urechile, limba, pielea toate sunt organe de simt, mai complexe de cat crezi.
- Orice stimul se transmite prin nervi pana la creier sub forma de impulsuri bioelectrice, adica prin sinapse se transmit ioni si nu electroni. Volta a demonstrat pentru prima data cum se contractau picioarele de broasca sub influienta curentului electric.
- Este demonstrat cu mii de experimente ca scoarta cerebrala are un rol determinant in buna functionare si coordonare a fiintei vii. Intreaga fiinta isi gaseste corespondentul (proiectia) pe scoarta cerebrala.
- Daca bagi o mana in apa rece si cealalta in apa calda, in acelasi timp, nu poti spune exact care mana este in apa rece si care este in apa calda. Deci acesti stimuli trebuiesc interpretati, si pentru interpretarea corecta este necesara o comparare cu experientele anterioare stocate in memorie. Acest moment presupune o prelucrare a datelor in urma carora se va lua decizia de a da un raspuns corect.
Cred sincer ca esti departe de adevar.
Spre exemplificare atasez mai jos o poza cu unele proiectii ale corpului pe scoarta cerebrala.

Stiinta incepe sa devina un mister.  Pentru majoritatea, dar nu chiar pt toti.
A apărut "Almanahul Lumea Misterelor", îl găsiți la chioșcurile cu ziare și în punctele de vânzare presă din magazinele Inmedio, punctele de vânzare presă Octagon și în rețeaua Tabac Xpress. Preț 19 lei. Puteți comanda direct la redacție, la numărul de telefon: 0724.388.335 sau pe www.bioinfomagazin.ro
Mortii traiesc si se zbenguie printre noi.  Forumistii, care au dat in primire si au trecut in lumea de dincolo, sunt invitati sa-si declare noul statut si noua locatie. Altfel nu vad, de unde stiu ei cu atatea amanunte, ce se intampla in momentul mortii.
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/s960x960/80587901_100476158133704_1061522942690590720_o.jpg?_nc_cat=107&_nc_ohc=NEMERedFInIAQmV6qCXOQzKE3QHYLkHhIdVcTISd4vchV-jhvElY282mA&_nc_ht=scontent.fotp3-1.fna&oh=5d5e264e957ab2e042b7a451ea10cd03&oe=5E770EA9

virgil a scris:
- Ochii, urechile, limba, pielea toate sunt...

...idei in constiinta.

Te invarti in cercuri si nu intelegi de ce sunt toate povesti. Toate chestiile alea de le enumeri tu acolo nu exista. Sunt doar idei in constiinta. Nu e niciun semnal care sa se transmita de la organele de simt la creier pentru simplul motiv ca organele de simt si creierul nu exista. Evident, e o problema valida de ce anume ne apar imaginile astea cu organe de simt si creiere, de ce imaginile care ne apar nu ar fi putut fi direct acelea de spirite plutitoare. Dar alta tresa fie explicatia pentru imaginile astea, nu povestea de o zice preotul profesor materialist la elevii enoriasi. De exemplu in NDE si OBE, oamenii pot sa vada si fara organe de simt. Deci de ce in viata de zi cu zi a aparut necesitatea asta de a avea imaginea organelor de simt ? Ba chiar sunt studii cu orbi din nastere care in momentul NDE-ului au vazut: https://www.near-death.com/science/evidence/people-born-blind-can-see-during-nde.html