Legile Fizicii din interiorul unei găuri negre trebuie să fie echivalente cu cele din exteriorul acesteia

Rezumarea primului mesaj :











Ce ziceți, am fost suficient de explicit?

Bun aşa! Zici că e vorba de interpretări greşite ale unor ecuaţii matemetice.
În regulă, să zicem că ar fi aşa: care sunt acele interpretări greşite, ale căror ecuaţii şi care ar fi interpretările lor din prisma ta?
Ale ecuaţilor lui Einstein, ale lui Schwarzschild, noa zi tu acuma, ce şi cum e greşit.

Întâi trebuie să-mi dovedești că ai înțeles principiul de care vorbesc aici. Ceea ce propui tu e cu totul alt subiect.

E ca și cum eu aș fi dovedit că legile lui Kepler sunt greșite, după care să vii tu și să-mi ceri să arăt unde sunt greșite legile lui Newton, care s-au inspirat din legile lui Kepler.

Ecuațiile lui Einstein au fost construite mult DUPĂ ce a fost formulat principiul său al echivalenței, pentru că numai pe baza acestui principiu s-au putut dezvolta mai apoi calculele.

Ori aici eu am demonstrat tocmai că principiul lui Einstein al echivalenței ESTE INCOMPLET și trebuie generalizat. Odată cu generalizarea vin și surprizele.

Pricepi acum?

Hai să o luăm de la început (prevăd şi o discuţie între noi de revelion ) sau poate nu;

Cum defineşti tu principiul echivalenţei? El, definit de Einstein este aşa: "efectul un câmp gravitațional local este imposibil de distins de efectul unei forţe ce imprimă o acceleraţie."

Da' nu înțeleg de ce vrei tu să abați discuția de la ceea ce propun eu aici. Dacă vrei să afli despre principiul de echivalență al lui Einstein, te pot ajuta, dar acesta nu este topicul pentru ajutor, ci este adresat acelora care l-au înțeles deja.

Păi nu tu ai plecat de la principiul echivalenţei în topicul tău? Nu despre el e vorba şi despre "generalizarea" lui? Cum abat discuţia?

La găurile voastre negre nu mă bag, deși din expunerea inițială a lui Abel nu prea reiese concluziile lui referitoare la găuricile astea, el mai degrabă are o problemă cu generalizarea și incompletitudinea, dar aș vrea, să nu mor prost Răzvane, dacă nu cumva e greșit enunțul "original" al principiului respectiv:

Razvan a scris: El, definit de Einstein este aşa: "efectul un câmp gravitațional local este imposibil de distins de efectul unei forţe ce imprimă o acceleraţie."

Eu cred că se poate stabili în mod clar dacă efectul este produs de un câmp gravitațional local sau de o forță care imprimă o accelerație.
În primul rând, aș zice eu, este vorba despre modul în care se realizează accelerația respectivă, iar în cazul gravitației fiecare particulă, să spunem, este atrasă simultan, în timp ce în cazul unei forțe care imprimă o accelerație, aceasta se transmite din aproape în aproape în corp, ca și cum l-ar comprima dacă forța "împinge" și dilata dacă forța "trage". Pe direcția acțiunii forței, bineînțeles.
Acest aspect duce la posibilitatea stabilirii genului de forță care produce acest efect.
Dar mai degrabă eu cred că este vorba despre echivalența situației nu despre imposibilitatea separării situațiilor.
Diferența poate fi clar stabilită experimental.

Măi curiosul, eu am impresia că tu confunzi efectul unui câmp gravitaţional local faţă de un câmp gravitaţional variabil pe o anumită distanţă. NU-i tot una. De-aia ţi-am şi zis ţie, personal, să urmăreşti tot clipul, că "bungheşti" acolo multe treburi, pe care, probabil şi unele, ar mai fi putut explicate de omuldinlună, de Geza, de mine, dacă mai aveam timp şi răbdare.

L.E.

http://cunoastere.forumgratuit.ro/t33-principiul-echivalentei

Razvan a scris:Păi nu tu ai plecat de la principiul echivalenţei în topicul tău? Nu despre el e vorba şi despre "generalizarea" lui? Cum abat discuţia?

Nu despre el este vorba, ci DOAR despre generalizarea lui. Conjuncția ȘI pe care ai adăugat-o face ca propoziția finală să fie o minciună. Deci, repet, discuția se adresează celor care AU ÎNȚELES deja principiul echivalenței.

Cei care au înțeles deja principiul echivalenței vor înțelege că observatorul din liftul lui Einstein nu poate distinge nici dacă se află aproape de un corp ușor sau se află departe de un corp masiv.

Oare acum ai priceput?

Razvan a scris:Măi curiosul, eu am impresia că tu confunzi efectul unui câmp gravitaţional local faţă de un câmp gravitaţional variabil pe o anumită distanţă.

Asta pe post de "La mulți ani!", Răzvane.
Nu, eu mă refer strict la efectul resimțit.
Adică, în liftul lui Einstein, situațiile sunt fie într-un lift aflat în "repaus" într-un câmp gravitațional, fie un lift aflat într-o mișcare accelerată într-un "loc" unde nu acționează un câmp gravitațional.

Pentru că, într-adevăr, nu poți să stabilești exact dacă tu ești cel care împinge cu picioarele în podeaua liftului, cazul în câmp, sau podeaua liftului împinge în picioarele tale, cazul accelerației.
Firește, efectul resimțit este identic, dar eu mă întrebam doar dacă există o modalitate prin care eu ca observator în lift, pot stabili dacă mă aflu într-un câmp gravitațional sau dacă liftul accelerează.

Și când le-am luat eu la rumegat, îmi veni în minte pendulul lui Foucault, experiment prin care poți să stabilești mișcarea de rotație a pământului fără ca tu să resimți niciun efect.

Mi-am imaginat ulterior, în liftul lui Einstein, tot un pendul agățat de tavanul liftului, unde verificăm perioada de oscilație a pendulului.
În cazul din câmp el se "belengăne" continuu, fără o diferență sesizabilă de încetinire a "belengănirii" lui.
În schimb, în cazul celălalt, când de fapt liftul este cel care accelerează, perioada de oscilație a pendulului va fi accelerat încetinită, până în momentul în care el va ajunge efectiv să stea "spânzurat" și să se alinieze pe direcția în care accelerează corpul, tocmai datorită principiului inerției.

La modul în care îmi imaginez eu situația, eu cred că se poate stabili clar dacă ești în câmp sau într-o mișcare accelerată.
În schimb, în ce privește echivalența, ea nu are treabă cu faptul că poți să pui sau nu în evidență în ce situație te afli, ci faptul că efectul resimțit este identic, iar în ce privește raza de lumină care traversează liftul, în ambele situații "curbura" traiectoriei razei este și rămâne valabilă.

curiosul a scris:Mi-am imaginat ulterior, în liftul lui Einstein, tot un pendul agățat de tavanul liftului, unde verificăm perioada de oscilație a pendulului.

Excelent! Este un exemplu de experiment pe care îl poate face observatorul din lift.

În schimb, în cazul celălalt, când de fapt liftul este cel care accelerează, perioada de oscilație a pendulului va fi accelerat încetinită, până în momentul în care el va ajunge efectiv să stea "spânzurat" și să se alinieze pe direcția în care accelerează corpul, tocmai datorită principiului inerției.

Asta nu-i adevărat. Dacă ar fi adevărat, atunci Einstein nu ar fi avut dreptate când a spus că prin NICI UN experiment nu se poate face diferența dintre cele două situații.

La modul în care îmi imaginez eu situația, eu cred că se poate stabili clar dacă ești în câmp sau într-o mișcare accelerată.

Cum de vă imaginați voi (și tu și Răzvan) cu atâta ușurință că alții greșesc așa ușor, fără să vă bateți prea mult capul?

Abel Cavaşi a scris:. . . . .

Cei care au înțeles deja principiul echivalenței vor înțelege că observatorul din liftul lui Einstein nu poate distinge nici dacă se află aproape de un corp ușor sau se află departe de un corp masiv.

Oare acum ai priceput?

Pana la urma dece are loc aceasta discutie ? Daca este adevarat
principiul la care te referi, ce dovedeste ? Ceva nou, sau tot cele
cunoscute ? Adica atractia fara suport material, campul
gravitational conservativ si alte astfel de exceptii de la logica
elementara ? A fost nevoie si de un lift pentru sustinerea acestor
fantezii ?

Dacă ai adăugat cuvântul „fantezii”, atunci nu mai meriți niciun răspuns...

Lasati fanteziile din lift, ca sunt ero-t-ice cand ramaneti blocat cu o GN.
In GN materia se distruge, se face praf de stele, de eter....  Ce vreti mai mult ?  Acolo sunt alte legi.  
Energia se tot creaza si se tot distruge prin intermediul GN.
Fiecare atom are foarte multe micro-GN, care creaza si distrug particule.

Abel Cavaşi a scris:

curiosul a scris:În schimb, în cazul celălalt, când de fapt liftul este cel care accelerează, perioada de oscilație a pendulului va fi accelerat încetinită, până în momentul în care el va ajunge efectiv să stea "spânzurat" și să se alinieze pe direcția în care accelerează corpul, tocmai datorită principiului inerției.

Asta nu-i adevărat. Dacă ar fi adevărat...

Ar cam putea fi, Abel, pentru că într-un caz pendulul este atras, în celălalt caz este tras, ceea ce duce la manifestări dinamice diferite.
Am să-ți fac mai târziu, dacă am timp și nu...mă bag în vreo gaură neagră, niște animații să vezi ce vreau să spun.
Este o diferență care ține de comportamentul inerțial în cazul accelerației.
Discutăm pe baza animațiilor.

Perioada pendulului nu depinde de sursa accelerației, ci doar de valoarea ei.

Abel Cavaşi a scris:Perioada pendulului nu depinde de sursa accelerației, ci doar de valoarea ei.

Păi da, Abel, dar vezi că în link concluzia este restricționată de "g", nu de "a", adică vorbim doar de cazul în câmp gravitațional.
Când pendulul este "tras" lucrurile se schimbă, oscilația are altă cauzalitate și altă formă de manifestare.
Când e "tras" desigur că-i este "imprimată" o componentă de viteză și pe direcție perpendiculară pe direcția accelerației, dar nu ca în cazul conservativ al câmpului gravitațional, când oscilația pendulului se realizează complet stânga-dreapta, să spunem.
În cazul când pendulul este tras se modifică direcțiile vectoriale, să zicem așa, ale componentelor vitezelor pe axele x-y, ceea ce duce la o altă manifestare dinamică în cazul accelerației.
Cred eu.
Dar vorbim.

Mai scriu două cuvinte, că n-am timp de animații azi, la mulți ani și ne auzim la anu'!

Presupunem direcția verticală ca fiind direcția pe care experimentăm oscilația unui pendul agățat cu un fir de tavanul liftului despre care vorbim.

Dacă liftul este în repaus în câmp gravitațional, oscilația pendulului va fi exact cea pe care o cunoaștem cu toții.

În schimb, dacă liftul accelerează, se schimbă situația, cred eu, din considerent inerțiale.
Dacă presupunem că aducem pendulul la 45 de grade spre dreapta față de verticală, accelerația liftului va imprima pendulului o mișcare spre verticala despre care vorbim, dar nu va mai aduce pendulul tot la 45 de grade în partea stângă, ca în cazul oscilației din câmp gravitațional.
Desigur, considerăm condițiile ideale, fără frecare sau alți factori care să frâneze mișcarea.

Când liftul accelerează, liftul trage continuu pendulul prin intermediul firului, pe direcția pe care se realizează accelerația, direcția verticală în cazul nostru, ceea ce și face ca alinierea pendulului pe direcția accelerației să se facă extrem de rapid și să nu mai permită pendulului să se ridice la aceeași înălțime de la care i s-a "dat drumul", tocmai pentru faptul că el este tras continuu de către tavanul liftului, prin intermediul firului, pe direcția și în sensul în care liftul accelerează.

Asta așa cum îmi imaginez eu acum manifestarea inerțială a situației, iar dacă este corectă, atunci în funcție de cum se realizează oscilația pendulului ne putem da seama în lift dacă suntem într-un câmp gravitațional care ne împinge în jos în podeaua liftului sau dacă liftul se află într-o mișcare accelerată în sens invers iar podeaua liftului împinge în picioarele noastre.

Nu știu dacă se înțelege ce vreau să spun și nici măcar dacă este corect ce vreau eu să spun, dar îmi bazez presupunerile pe faptul că modul în care se manifestă inerțial pendulul este diferit în cazul oscilației în câmp față de modul în care oscilează în momentul în care este tras prin fir aducându-l spre verticală, adică pe direcția pe care se realizează accelerația.

La mulți ani!
Aho, aho, copii și frați...

curiosul a scris:Când pendulul este "tras" lucrurile se schimbă, oscilația are altă cauzalitate și altă formă de manifestare.

Ți se pare. Lucrurile se produc la fel.

curiosul a scris:Dacă liftul este în repaus în câmp gravitațional, oscilația pendulului va fi exact cea pe care o cunoaștem cu toții.

În schimb, dacă liftul accelerează, se schimbă situația, cred eu, din considerent inerțiale.

Bineînțeles că, dacă la câmpul gravitațional mai adaugi accelerație, evident că lucrurile se schimbă.

Ești sigur că ai înțeles principiul echivalenței al lui Einstein?

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Asta nu-i adevărat. Dacă ar fi adevărat, atunci Einstein nu ar fi avut dreptate când a spus că prin NICI UN experiment nu se poate face diferența dintre cele două situații. . . . .

Fara a intra in subiect, modul de argumenare contra(ceva...) mi se
pare drăguț. Nu-i adevarat pentru ca(mai pe scurt) asa spune Einstein !!!
Ce atata cercetare cand avem la dispozitie tot ce e necesar.

Abel, ca şi concluzie:
generalizarea ta, prin care afirmi că "un câmp gravitațional din apropierea unui corp ușor poate fi echivalat cu un câmp gravitațional situat departe de un corp masiv" nu-mi pare corectă, deoarece în apropierea  corpului uşor poate fi pusă în evidenţă divergenţa câmpului gravitaţional. Şi prin asta putem stabili că nu ne aflăm într-un câmp de acceleraţii, ci în apropiere de un corp uşor.
Mai departe: legile fizicii nu trebuiesc reconstruite astfel încât să fie valabile şi în interiorul unei GN, deoarece ele sunt valabile şi acolo. Ce se schimbă este perspectiva  observatorului din  exteriorul găurii, faţă de un observator care traversează orizontul de eveniment, sau care se află în interiorul lui.

Şi pentru divertisment, o problemuţă întâlnită într-un curs de fizică relativistă (al lui Hartle, parcă):
Un călător, într-o capsulă, trece prin orizontul de eveniment al unei GN suficient de masive încât efetele mareice să nu devină sesizabile la acea distanţă. El pătrunde întâi cu picioarele şi mai apoi cu tot corpul. Întrebarea este: îşi poate zări pantofii, atunci când se află cu picioarele înăuntrul orizontului de eveniment şi capul în afara lui?
Răspunsul nu este atât de simplu pe cât ar părea la prima vedere

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Asta nu-i adevărat. Dacă ar fi adevărat, atunci Einstein nu ar fi avut dreptate când a spus că prin NICI UN experiment nu se poate face diferența dintre cele două situații. . . . .

Fara a intra in subiect, modul de argumenare contra(ceva...) mi se
pare drăguț. Nu-i adevarat pentru ca(mai pe scurt) asa spune Einstein !!!
Ce atata cercetare cand avem la dispozitie tot ce e necesar.

Păi, tu n-ai decât să mai cercetezi despre principiul lui Einstein, dacă nu ai încredere în el. Eu am. Ai ceva concret împotrivă? Ai ceva de cercetat în această privință? Mă îndoiesc, din moment ce nici nu l-ai înțeles...

Razvan a scris:Abel, ca şi concluzie:
generalizarea ta, prin care afirmi că "un câmp gravitațional din apropierea unui corp ușor poate fi echivalat cu un câmp gravitațional situat departe de un corp masiv" nu-mi pare corectă, deoarece în apropierea  corpului uşor poate fi pusă în evidenţă divergenţa câmpului gravitaţional.

Păi, cu asta ți-ai dat arama pe față și tu. Nici tu n-ai înțeles nimic, nici măcar din principiul echivalenței al lui Einstein. Ai auzit cumva de semnificația cuvântului „LOCAL”? Aceste principii sunt valabile LOCAL. Mai studiază.

Abel are mare dreptate, aceste principii sunt valabile si corecte doar LOCAL la el la Satu Mare, unde este gaura neagra.  In rest nu sunt valabile.  Aceasta recunoastere si apreciere o sa-l bucure tare mult si-i va da increderea ca se afla exact in buricul Universului, care era legat printrun cordon ombilical de Universul Mama.. Ce s-a intamplat ulterior cu ombilicul ?  A devenit gaura de vierme WORM-HOLE.  Acestea sunt notiuni de astrofizica inaintata, chiar foarte inaintata si ii sugerez sa deschida o discutie si pe acest subiect. Universurile comunica intre ele prin WORM-HOLE.  Asteptam sa cadem in extaz cand vom primi ecuatia viermelui gaurit, elaborata dupa ani de intense studii de vreun mare matematician.
https://www.space.com/20881-wormholes.html

Abel Cavaşi a scris:

curiosul a scris:
În schimb, dacă liftul accelerează, se schimbă situația, cred eu, din considerent inerțiale.

Bineînțeles că, dacă la câmpul gravitațional mai adaugi accelerație, evident că lucrurile se schimbă.

Ești sigur că ai înțeles principiul echivalenței al lui Einstein?

Pentru ultima întrebare, nu asta este important pentru că eu nu asta vreau să(-mi) clarific.
E o chestiune care, dpmdv nu are legătură cu principiul respectiv.

Referitor la răspunsul la citat, dacă la câmp mai adaugi și accelerație, sper că ne referim la o accelerație în sens invers sensului de acțiune al câmpului, caz în care, zici tu, este evident că lucrurile se schimbă, atunci se schimbă și în cazul cu "doar" accelerație.
Pentru că dacă într-un câmp mai adaugi și accelerație în sens invers este ca și cum te-ai afla într-un câmp mai puternic.
Câmpul este conservativ, indiferent de intensitatea lui oscilația este completă "stânga-dreapta", iar ceea ce s-ar modifica ar fi doar perioada de timp al unei "pendulări" complete.
Câmp puternic, perioadă mică de oscilare, câmp slab, perioadă mare de oscilare, dar indiferent de intensitatea câmpului, cu excepția cazului găurilor negre, "stânga-dreapta" oscilația este identică.

Cred totuși, dar revin în doi ore cu o animație, că în oscilația produsă de accelerația care trage pendulul de fir este diferită de oscilația prin care pendulul este atras.
Dar s-ar putea să ai, totuși, dreptate și pe parcurs ce schematizez animația să-mi dau seama că e greșit cum "văd" eu lucrurile.
Sper să nu fie offtopic aici, că eu nu mă refer direct la principiul acesta al echivalenței, dar le separi tu dacă ți se pare că dă cu virgulă.

Nu credeti ca normal ar fi fost ca, inainte e a cerceta legile, sa va fi preocupat de cum arata o gaura neagra, (din exterior, din interior), ce dimensiuni are, adancime, diametru, latime, masa, etc ? Si cat timp e activa, ce viata are. Atunci ati fi descoperit ca nu e tot una din ce pozitie sau unghi o privesti. Ecuatia ei o puteti lasa pe ultimul plan, deabea dupa ce-i stiti celelalte date.
Acum sa va vad, daca odata ce-i cunoasteti formula, cum va laudati, o puteti si desena, reprezenta ?
Unii zic c`au vazut GN cat o galaxie, altii cat o palarie, eu sunt convins ca sunt si cat o gamalie si chiar mult mai mici. O astfel de GN daca o fabricati aici pe pamant si o lasati libera, imediat se va scufunda pana in centrul pamantului. Posibil sa nu fie chiar atat de devoratoare si sa se sature in sfarsit, altfel ar putea sa plezneasca.
Daca totusi ce am spus sunt chestiuni minore neinteresante, dati-i inainte cu cercetarea voastra de inalt nivel.

Vad ca esti f.activ si interesat de tot ce scriu (chiar asa cifrat) inca de dimineata. Ce parere ai Abel ? La ce s-au referit oare savantii acum peste juma de secol, cand au lansat notiunea de GN?  Te mai informez ca era cunoscuta cu mult timp inainte, dar initial Maxwell i-a spus curl sau rotor.
Mai apoi au definit notiunile de spin si de divergenta, care s-au dovedit a fi de mai multe feluri, spre deosebire de GN, care e doar de doua feluri, in functie de semnul matematic al spinului ei.  De exemplu spinul este cu + sau - si up sau down.  GN nu poate avea spinul decat 1/2, ceva ii lipseste si este in cautare, daca nu gaseste, atunci moare. Dupa cum bine stiu unii, doi electroni ambii negativi fac pereche cupar (Cooper) pe aceeasi orbita numai daca au spini opusi.  Daca sunt singuri, ei tot rezista, dar explicatia este alta.
Deci si electronii pot fi considerati gauri negre minuscule cu dimensiuni fizice precum lungimea si diametrul.
Daca te destepti si devii alt om aici cat mai traiesti si mai traiesc si eu pe acest Pamant, poate iti dezvalui ce inseamna. Ca-i secret prea mare. DPDV fizic, nu matematic.  Nici Wikipedia nu are voie sa spuna. Dar Matematic se stie totul.

Abel Cavaşi a scris:

curiosul a scris:Când pendulul este "tras" lucrurile se schimbă, oscilația are altă cauzalitate și altă formă de manifestare.

Ți se pare. Lucrurile se produc la fel.
...
Ești sigur că ai înțeles principiul echivalenței al lui Einstein?

Ai dreptate!
Lucrurile se produc la fel!
Și mai mult, cred că se poate reduce la o problemă de matematică aplicată pentru această "problemă" fizică.
Oricum, doar pentru curiozitatea mea, vreau să te/vă întreb următorul aspect.
În cazul "pendulului", într-un câmp gravitațional "local" cu accelerație gravitațională g și masa pendulului m, care este accelerația pendulului, respectiv decelarația, pe traiectoria circulară a oscilației? Este tot g?

Am ajuns, într-adevăr, la concluzia că lucrurile sunt similare în celălalt caz, ceea ce nu face o distincție evidentă între masa inerțială și cea gravitațională.
Dar, pe lângă echivalența situației și rezultanta forței care duce la mișcarea corpului pe traiectoria circulară în ambele cazuri, e totuși o chestiune pe care nu o înțeleg complet în "pendularea" din cazul accelerației, nu al câmpului gravitațional.
Pe de altă parte, deși pendulul în lift apare ca mișcându-se pe traiectorie curbă/circulară, dintr-un sistem de referință exterior liftului, mișcarea aparține "teoriei zig-zag-oidale", dar nu complet în ambele cazuri, "văd" eu.

gafiteanu a scris:Vad ca esti f.activ si interesat de tot ce scriu (chiar asa cifrat) inca de dimineata. Ce parere ai Abel ? La ce s-au referit oare savantii acum peste juma de secol, cand au lansat notiunea de GN?  Te mai informez ca era cunoscuta cu mult timp inainte, dar initial Maxwell i-a spus curl sau rotor.
Mai apoi au definit notiunile de spin si de divergenta, care s-au dovedit a fi de mai multe feluri, spre deosebire de GN, care e doar de doua feluri, in functie de semnul matematic al spinului ei.  De exemplu spinul este cu + sau - si up sau down.  GN nu poate avea spinul decat 1/2, ceva ii lipseste si este in cautare, daca nu gaseste, atunci moare. Dupa cum bine stiu unii, doi electroni ambii negativi fac pereche cupar (Cooper) pe aceeasi orbita numai daca au spini opusi.  Daca sunt singuri, ei tot rezista, dar explicatia este alta.
Deci si electronii pot fi considerati gauri negre minuscule cu dimensiuni fizice precum lungimea si diametrul.

Vai de ea Fizică și exprimare! De unde scoți atâtea aberații?

curiosul a scris:
În cazul "pendulului", într-un câmp gravitațional "local" cu accelerație gravitațională g și masa pendulului m, care este accelerația pendulului, respectiv decelarația, pe traiectoria circulară a oscilației? Este tot g?

Nu. Accelerația, fiind un vector, se descompune în două componente reciproc perpendiculare, una după tangenta la traiectorie, care te interesează pe tine și care este nulă pe verticală, fiind proporțională cu sinusul unghiului pe care îl face pendulul cu verticala.

Am ajuns, într-adevăr, la concluzia că lucrurile sunt similare în celălalt caz, ceea ce nu face o distincție evidentă între masa inerțială și cea gravitațională.
Dar, pe lângă echivalența situației și rezultanta forței care duce la mișcarea corpului pe traiectoria circulară în ambele cazuri, e totuși o chestiune pe care nu o înțeleg complet în "pendularea" din cazul accelerației, nu al câmpului gravitațional.
Pe de altă parte, deși pendulul în lift apare ca mișcându-se pe traiectorie curbă/circulară, dintr-un sistem de referință exterior liftului, mișcarea aparține "teoriei zig-zag-oidale", dar nu complet în ambele cazuri, "văd" eu.

Numai să ai grijă să nu ieși din „localitate”. Trebuie să experimentezi mental (pentru că este vorba doar despre un experiment mental) în așa fel încât toate experimentele să aibă valabilitate locală, deci să dureze puțin și să fie efectuate pe distanțe suficient de scurte încât să nu trebuiască a fi luată în considerare divergența câmpului.

Abel Cavaşi a scris:
Principiul echivalenței pe care l-am formulat aici demonstrează fără putință de tăgadă că nu există aberantele găuri negre.

Dar ce exista?
De ce materia se comporta diferit in apropierea unei GN asa cum afirma astronomii si fizicienii ?

CAdi a scris:Dar ce exista?

Orice este posibil să existe, cu excepția găurilor negre, care NU POT să existe.

De ce materia se comporta diferit in apropierea unei GN asa cum afirma astronomii si fizicienii ?

Dă-mi exemple. Fiecare exemplu, luat separat, se poate demonta ușor cu explicații logice.

Dar, e interesant cât de greșit pui problema: în loc să aprofundezi principiul propus de mine, mai bine o dai cu ceea ce „afirmă astronomii și fizicienii”... Halal rațiune!

Exista mii de exemple ca acestea:

https://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/multimedia/black-hole-SagittariusA.html

https://www.nasa.gov/vision/universe/starsgalaxies/black_hole_description.html

Abel Cavaşi a scris:

CAdi a scris:Dar ce exista?

Orice este posibil să existe, cu excepția găurilor negre, care NU POT să existe.

Dar gaurile negre sunt creditate cu niste fluxuri axiale de particule
care au mare intensitate.
Nici astea nu exista, sunt numai minciuni, nu au fost detectate ?

Inca un link actual:

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/gaura-neagra-din-centrul-galaxiei-noastre-inghite-din-ce-in-ce-mai-multa-materie-1187455