Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 24 Ian 2012, 12:38

Rezumarea primului mesaj :

Ipoteză: deplasarea spre roşu a liniilor spectrale este un efect Doppler transversal, datorat rotaţiilor. Cu cât privim mai departe în Univers, cu atât vitezele transversale pe care le întâlnim sunt mai mari pentru că întâlnim corpuri care fac parte din sisteme mai mari.

Aş dori să ştiu care sunt părerile voastre despre această ipoteză. Având în vedere cele spuse de teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet, ar rezulta că şi Galaxia noastră se roteşte în jurul unui Centru comun, iar viteza de deplasare a Galaxiei pe orbita ei în jurul acestui Centru comun ar fi cu mult mai mare decât viteza de deplasare a Soarelui prin Galaxie. Desigur, tot în baza teoremei de recurenţă, şi acel Centru comun ar trebui să se rotească şi el (împreună cu noi) în jurul altui Supercentru, apoi Megacentru, Gigacentru şi aşa mai departe, în funcţie de ce denumiri le vom da noi în viitor.

Această ipoteză ar explica de ce corpurile mai îndepărtate apar şi mai deplasate spre roşu. De asemenea, ar prezice că există în Univers corpuri faţă de care ne rotim diferenţiat, aşa cum un om de pe suprafaţa Pământului se roteşte diferit faţă de centrul Pământului, apoi faţă de Soare şi apoi faţă de Galaxie.

Ce părere aveţi?

Scris de **CAdi** Sam 28 Ian 2012, 14:57

Da, dar dupa calculele facute conform teoriei tale ar rezulta
o viteza apropiata de viteza luminii
V=2.93*10^8 m/s=293.000Km/s
ori viteza calculata a Quasarului era de :
v=43.665Km/s
ceea ce contrazice teoria ta!

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 15:03

CAdi a scris:Da, dar dupa calculele facute conform teoriei tale ar rezulta
o viteza apropiata de viteza luminii

Aha. Ok, Păi, arată-mi calculele astea, că eu nu cred aşa ceva. Şi, apropo, „apropiată” de viteza luminii nu este totuna cu „depăşirea” vitezei luminii.

Scris de **CAdi** Sam 28 Ian 2012, 15:11

Ti le-am aratat la ora 14:41!
Urmareste cu atentie si link-ul!
cheers

La revedere!

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 15:22

CAdi a scris:Ti le-am aratat la ora 14:41!
Urmareste cu atentie si link-ul!

La revedere!

Adi, ce-i cu tine? Ce-i cu superficialitatea asta? Ne jucăm de-a mesajele? Calculele alea sunt cele pe care ţi le-am cerut eu? Nu cumva ţi-am cerut alte calcule? Ia vezi!

Scris de **CAdi** Sam 28 Ian 2012, 15:52

Eu ti le-am aratat pe ale mele.
Arata-le si tu pe ale tale.
Superficialitatea cred ca este din partea ta!
O teorie necesita si o demonstratie.

Scris de **Razvan** Sam 28 Ian 2012, 16:28

Abel Cavaşi a scris:Din punctul meu de vedere, Universul (maxim) este infinit, atât în spaţiu, cât şi timp. În plus, ipoteza de faţă vine să spună că orice parte finită a Universului se roteşte (şi, de asemenea, se translatează), oricât de mare ar fi ea. Ultima constatare derivă din teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet.

Şi ai mai spus că:

Numai faţă de un centru infinit de îndepărtat putem avea viteza luminii.

Atunci, un sistem de referinţă aflat la infinit faţă de al nostru (faţă de Pământ de exemplu) poate fi considerat ca având viteza luminii faţă de noi?

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 17:14

CAdi a scris:Eu ti le-am aratat pe ale mele.Arata-le si tu pe ale tale.Superficialitatea cred ca este din partea ta!O teorie necesita si o demonstratie.

Adi, tu mi-ai arătat calcule făcute independent de ipoteza mea. Apoi, ai spus că

CAdi a scris:Da, dar dupa calculele facute conform teoriei tale ar rezulta
o viteza apropiata de viteza luminii

. Eu ţi-am cerut aceste calcule, cele „făcute conform teoriei mele”, din moment ce tu afirmi că aceste calcule ar implica o viteză apropiată de viteza luminii. Ai făcut o afirmaţie gratuită şi eu ţi-am cerut s-o demonstrezi. Eu am emis o ipoteză. Ipotezele nu pot fi demonstrate, ci eventual contrazise (cu argumente solide, nu cu gratuităţi şi „la revedere”). În momentul în care poţi demonstra o ipoteză, ea devine teoremă. Eu am susţinut că este o ipoteză. Deci nu-mi cere s-o demonstrez, încă.

Razvan a scris:
Atunci, un sistem de referinţă aflat la infinit faţă de al nostru (faţă de Pământ de exemplu) poate fi considerat ca având viteza luminii faţă de noi?

Da.

Scris de **CAdi** Sam 28 Ian 2012, 17:38

Ti-am spus la revedere pentru ca am avut un vizitator acasa!
Scuza-ma,nu mi-am dat seama ca tu poti sa interpretezi altfel!

Argumentele mele pe care ti le-am prezentat ,nu prea le urmaresti cu atentie :

CAdi a scris:Ei bine Abel :
Efectul Doppler transversal este un caz particular al efectului Doppler relativist si se manifesta atunci cand directia de miscare a obiectului observat este perpendiculara pe directia sursei
(observatorului) (θ = 90°)
Insa eu am vrut sa spun ca la galaxiile indepartate, pe baza teoriei relativitații generale, deplasarea spre rosu este in mare parte rezultatul expansiunii spatiului, ceea ce inseamna ca, cu cat o galaxie este mai indepartata, cu atat mai mult s-a extins spatiul dintre ea și sursa din momentul cand lumina a plecat de la galaxie.
Deci cu cat s-a „intins” mai mult lumina, cu atat mai deplasata spre roșu este lumina receptată de noi !
Asta inseamna ca fotonii iși maresc lungimea de unda si deci se deplaseaza spre rosu din cauza ca spatiul prin care se propaga ei se dilata !(extinde).Si mai iseamna ca noi de fapt avem o iluzie ca viteza galaxiilor indepartate ar creste ...
Ceea ce inseamna ca ipoteza ta:
.... viteza de translaţie a Centrului de ordinul n faţă de Centrul de ordinul n+1 este mai mare decât viteza de translaţie a Centrului de ordinul n-1 faţă de Centrul de ordinul n
nu este reala!...

Deci este o iluzie ca viteza galaxiilor indepartate ar creste.
Ti-am dat si linkul cu acel Quasar cu viteza reala a lui(43665km/s) desi se afla la peste 2 miliarde ani lumina!
Calculele sunt efectuate de romani si merita toate felicitarile!:
http://observator.wikispaces.com/3C273

P.S.

Raspunsul meu este corelat si cu ce i-ai raspuns lui Razvan:
Razvan a scris:
Atunci, un sistem de referinţă aflat la infinit faţă de al nostru (faţă de Pământ de exemplu) poate fi considerat ca având viteza luminii faţă de noi?
Raspuns Abel Cavasi:
Da.
.

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 17:49

CAdi a scris:Ti-am spus la revedere pentru ca am avut un vizitator acasa!
Scuza-ma,nu mi-am dat seama ca tu poti sa interpretezi altfel!

Vrei să spui că eu interpretez altfel mesajele decât ar trebui? Trebuie să-mi spui „la revedere” când ai un vizitator acasă? De când crezi tu că eu n-aş putea să înţeleg că tu vei reveni fără să-mi spui „la revedere”?

Argumentele mele pe care ti le-am prezentat ,nu prea le urmaresti cu atentie :

Adi, eşti atât de sigur că nu le urmăresc cu atenţie? Nu crezi că mă cam jigneşti?

Arată-mi calculele cu care ziceai că ajungi la concluzii ce contrazic ipoteza mea.

Scris de **CAdi** Sam 28 Ian 2012, 18:00

Vad ca te-ai aprins !
La revedere inseamna doar la revedere si este un mod politicos de a spune ca vei reveni...
Daca tu interpretezi altfel este problema ta.
Calculele ti le-am prezentat la ora 14:41 nu mai reiau.

Scris de **Razvan** Sam 28 Ian 2012, 18:24

Abel Cavaşi a scris:
Razvan a scris:
Atunci, un sistem de referinţă aflat la infinit faţă de al nostru (faţă de Pământ de exemplu) poate fi considerat ca având viteza luminii faţă de noi?
Da.

Atunci, dacă un SR situat la distanţă infinită poate fi considerat că se deplasează cu viteza luminii faţă de Pământ, rezultă că şi Pământul se deplasează cu viteza luminii faţă de acel SR. Dar, atunci când un SR se deplasează cu viteza luminii faţă de altul, el se deplasează cu viteza luminii faţă de orice sistem de referinţă. Asta ar însemna ca Pământul să se deplaseze cu viteza luminii şi faţă de Soare, Galaxie, Lună, sau orice alt sistem de referinţă. Cum acest fapt nu este adevărat, rezultă că nici măcar un SR aflat la infinit nu poate avea viteza luminii faţă de vreun centru de translaţie.
Dar, conform teoriei tale, numai un SR aflat la infinit, faţă de un centru, poate avea viteza luminii. Însă, cum nici măcar acest lucru nu este posibil, rezultă că nici un SR nu se poate situa la distanţa infinit faţă de vreun centru sau alt sistem de referinţă. De aici rezultă că universul nu poate fi infinit în spaţiu.
Şi uite-aşa, ne întoarcem iar la teoria Big-Bang.
Ar mai fi şi un alt aspect: la scară mare, după ultimele observaţii, structura universului este filamentară. Conform teoriei tale, nu era de aşteptat să întâlnim structuri din ce în ce mai mari, similare ca formă unei galaxii, sau unui sistem planetar?
Şi alt aspect, despre care nu ai afirmat nimic: cum se explică prin ipoteza ta existenţa radiaţiei de fond?
Gândeşte-te la aspectele de mai sus; oricum, părerea mea o ştii: presupun ca adevărată teoria ta (de altfel poate explica deplasările diferite spre roşu în cazul unor quasari), dar numai în cadrul teoriei Big-Bang.

Scris de **CAdi** Sam 28 Ian 2012, 18:37

Culoarea Rosie este raspunsul tau Abel Cavasi?

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 18:42

Razvan a scris:Atunci, dacă un SR situat la distanţă infinită poate fi considerat că se deplasează cu viteza luminii faţă de Pământ, rezultă că şi Pământul se deplasează cu viteza luminii faţă de acel SR.

Corect până aici.

Dar, atunci când un SR se deplasează cu viteza luminii faţă de altul, el se deplasează cu viteza luminii faţă de orice sistem de referinţă.

Asta este greşit. Un sistem A se deplasează cu viteza luminii faţă de un sistem B doar dacă sistemul B nu are şi el la rândul său viteza luminii. Deci, Pământul se deplasează cu viteza luminii doar faţă de sistemele aflate la infinit. Restul concluziilor devin atunci eronate.

Ar mai fi şi un alt aspect: la scară mare, după ultimele observaţii, structura universului este filamentară. Conform teoriei tale, nu era de aşteptat să întâlnim structuri din ce în ce mai mari, similare ca formă unei galaxii, sau unui sistem planetar?

Consider că filamentele respective sunt părţi ale structurilor mari pe care le prevede ipoteza mea.

cum se explică prin ipoteza ta existenţa radiaţiei de fond?

Radiaţia de fond ar putea fi gazul structurilor mari.

părerea mea o ştii: presupun ca adevărată teoria ta (de altfel poate explica deplasările diferite spre roşu în cazul unor quasari), dar numai în cadrul teoriei Big-Bang.

În cadrul teoriei Big Bang nu mai este nevoie de ipoteza mea. Invers, în cadrul ipotezei mele nu mai este nevoie de Big Bang. Big Bangul este absurd pentru că încalcă legea de conservare a energiei, care spune că nu există momente de timp privilegiate.

Scris de **Razvan** Sam 28 Ian 2012, 18:48

Abel Cavaşi a scris:
Razvan a scris: Dar, atunci când un SR se deplasează cu viteza luminii faţă de altul, el se deplasează cu viteza luminii faţă de orice sistem de referinţă.
Asta este greşit. Un sistem A se deplasează cu viteza luminii faţă de un sistem B doar dacă sistemul B nu are şi el la rândul său viteza luminii.

Ce vezi greşit aici? Ia exemplul unui foton care se mişcă cu viteza luminii atât faţă de Pământ sau un alt reper, cât şi faţă de un alt foton care se deplasează tot cu viteza luminii.

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 19:09

Razvan a scris:
Abel Cavaşi a scris:
Razvan a scris: Dar, atunci când un SR se deplasează cu viteza luminii faţă de altul, el se deplasează cu viteza luminii faţă de orice sistem de referinţă.
Asta este greşit. Un sistem A se deplasează cu viteza luminii faţă de un sistem B doar dacă sistemul B nu are şi el la rândul său viteza luminii.
Ce vezi greşit aici? Ia exemplul unui foton care se mişcă cu viteza luminii atât faţă de Pământ sau un alt reper, cât şi faţă de un alt foton care se deplasează tot cu viteza luminii.

Este greşit când spui „orice”. Dacă sistemul B are şi el viteza luminii, nu mai rezultă că A are viteza luminii şi faţă de B. Mai precis, A nu are viteza luminii faţă de oricare alt sistem şi există sisteme faţă de care poate să nu aibă viteza luminii în vid. Asta rezultă din legea de compunere relativistă a vitezelor. Vezi cum se compun vitezele a doi luxoni şi vei constata că la un moment dat apare ca rezultat viteza 0/0 (caz de nedeterminare).

Scris de **Razvan** Sam 28 Ian 2012, 19:31

Bine, dacă nu eşti de acord că atunci când "ceva" se mişcă cu viteza luminii faţă de un SR atunci el se mişcă cu viteza luminii faţă de orice SR, conform şi unui citat de pe Wikipedia din subiectul Teoria relativităţii restrânse, "viteza luminii în vid este mereu măsurată ca fiind c, chiar și măsurată din sisteme multiple, mișcându-se cu viteze diferite, dar constante", atunci, acele corpuri situate la infinit faţă de Pământ, având masă, nu vor exercita o forţă de atracţie infinită faţă de centrul de translaţie? Asta nu va duce la o dilatare a spaţiului?

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 20:02

Razvan a scris:
acele corpuri situate la infinit faţă de Pământ, având masă, nu vor exercita o forţă de atracţie infinită faţă de centrul de translaţie?

Ba da. Foarte bună observaţie! Dar nu uita că forţa de atracţie infinită provine de la o distanţă infinită. Deci acceleraţia gravitaţională este din nou un caz de nedeterminare.

Asta nu va duce la o dilatare a spaţiului?

Eu cred că nu.

Scris de **Razvan** Sam 28 Ian 2012, 20:10

Bine!
Atunci, de dragul discuţiei şi pentru propria mea curiozitate, poţi calcula, conform teoriei tale, cam ce viteză trebuie să aibă un obiect situat la 13 - 14 miliarde de ani lumină (limita actuală a universului observabil), luând Pământul ca centru de translaţie? Sunt curios cam ce viteză ar rezulta.

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 28 Ian 2012, 20:30

Mi-ar plăcea şi mie să pot face asemenea calcule. Dar pentru asta ar trebui să am nişte date astronomice pe care să mă bazez şi să le coroborez cu teorema de recurenţă. Ar trebui să ştiu vitezele de rotaţie şi translaţie din Sistemul Solar, din Galaxie şi din alte părţi ale Universului. O asemenea muncă m-ar abate de la alte cercetări fundamentale pe care poate doar eu le pot face ca pionier în acest domeniu.

Scris de **CAdi** Dum 29 Ian 2012, 00:05

Dupa ce ti-ai prezentat teoria cu atata forta sper ca ne vei prezenta si noua rezultatele ei!

Scris de **Razvan** Lun 30 Ian 2012, 17:40

Nu pot să mă abţin şi să nu reiau spre analiză afirmaţia ta:

Mai precis, A nu are viteza luminii faţă de oricare alt sistem şi există sisteme faţă de care poate să nu aibă viteza luminii în vid. Asta rezultă din legea de compunere relativistă a vitezelor.

Cu asta nu pot să fiu de acord!

Tocmai, pe baza compunerii relativiste a vitezelor rezultă că (citat din Despre electrodinamica corpurilor in miscare – pag.11): “…viteza luminii nu poate fi alterată prin combinare cu o altă viteză mai mică decât c”.
Dacă luăm sistemul Pămînt-Lună, în care am presupus că Pământul se mişcă cu viteza c, iar Luna cu viteza v, viteza rezultantă V va fi, conform formulei de compunere relativistă a vitezelor, următoarea:

$Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$

După cum observi, rezultă exact ce am afirmat eu mai sus, că: dacă “ceva” se deplasează cu viteza luminii, c, în raport cu un sistem de referinţă, atunci acel “ceva” se va deplasa cu viteza c faţă de orice sistem de referinţă!
Afirmaţie adevărată şi rezultată exact din modul de compunere relativistă a vitezelor, conform teoriei lui Einstein. Şi nicidecum: “A nu are viteza luminii faţă de oricare alt sistem şi există sisteme faţă de care poate să nu aibă viteza luminii în vid”.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 30 Ian 2012, 22:02

Răzvan, mulţumesc pentru că îţi exprimi nedumeririle cu înverşunare! Chiar este obligatoriu să nu fi de acord cu ceea ce nu înţelegi.

Spuneam că există sisteme faţă de care un luxon nu are viteza luminii. Şi îţi recomandam să compui viteza a doi luxoni ca să vezi ce iese. Am uitat, însă, să fiu mai concret şi să menţionez că un luxon A poate să nu aibă viteza luminii în vid faţă de un alt luxon B care se deplasează în acelaşi sens cu luxonul A. Dacă faci această compunere, vei constata că ajungi la un caz de nedeterminare de genul 0/0.

De aceea, toate corpurile din vecinătatea Pământului pot fi considerate luxoni care se deplasează în acelaşi sens, în comparaţie cu centrul de la infinit la Universului. Aşadar, obiecţia ta nu demontează ipoteza mea.

Scris de **Razvan** Lun 30 Ian 2012, 22:27

Dacă avem două sisteme ce se deplasează în acelaşi sens, ambele cu viteza luminii, atunci compunerea relativistă a vitezelor celor două sisteme va fi:

$Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$

unde am luat $Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$ când ambele se deplasează în acelaşi sens, cu viteza luminii.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 30 Ian 2012, 22:33

Nu cumva va fi :

$Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$

?

Scris de **omuldinluna** Lun 30 Ian 2012, 22:54

De unde semnul minus? Teorema spune că dacă un sistem S' se deplasează cu viteza v față de sistemul S și o particulă are în S' viteza u', atunci viteza ei în S este dată de suma celor două împărțită la suma dintre 1 și produsul lor pe pătratul vitezei luminii, adică exact ce a scris Răzvan dacă cele două viteze sunt egale cu c. (evident, am presupus că atât particula cât și S' se deplasează în aceeași direcție, altfel ai formule diferite pentru compuneri pe mai multe direcții, dar în final tot c obții în modul).

Scris de **Razvan** Lun 30 Ian 2012, 23:55

Abel, în relaţia scrisă de tine trebuie să mai ţii cont că viteza este un vector, astfel, în funcţie de direcţia de deplasare a celor două SR-uri (se apropie sau se depărtează unul de altul) diferenţa c-c va deveni c-(-c) sau -c-c, deci vom obţine tot plus; la numitor, la fel.
De fapt, în relaţia dată de Einstein şi care poate fi găsită în link-ul indicat de mine cu câteva postări mai în urmă, este cu plus.
Ce vreau să subliniez este că teoria ta nu permite existenţa unui univers infinit în spaţiu.
Chiar dacă am avea nedeterminare, cum îţi iese ţie din calcule, tot nu implică existenţa unui univers infinit în spaţiu. Pentru asta ar trebui să obţii undeva la un numărător termenul infinit, sau la un numitor termenul zero; dar nu simultan, în aceaşi ecuaţie.
Mai mult decât atât, dacă la infinit avem SR-uri considerate a se deplasa cu viteza c faţă de câte un centru de translaţie, respectiv fiecare centru de translaţie poate fi considerat a se deplasa cu viteza c faţă de câte un SR situat la infinit, va însemna, pentru un univers infinit, că orice punct poate fi considerat centru de translaţie şi deci a se deplasa cu viteza c faţă de oricare alt punct.
Poţi accepta însă varianta unui univers finit în spaţiu, astfel încât nici un corp să nu fie suficient de departe de altul încât să poată fi considerat ca fiind la infinit, iar problema deplasării cu viteza c faţă de un SR dispare de la sine. În schimb, acel univers poate fi presupus ca fiind infinit în timp. În acest caz nu mai există Big-Bang, deoarece iluzia expansiunii universului va putea fi explicată conform teoriei tale.

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 31 Ian 2012, 10:30

omuldinluna a scris:Teorema spune că dacă un sistem S' se deplasează cu viteza v față de sistemul S și o particulă are în S' viteza u', atunci viteza ei în S este dată de suma celor două împărțită la suma dintre 1 și produsul lor pe pătratul vitezei luminii, adică exact ce a scris Răzvan dacă cele două viteze sunt egale cu c. (evident, am presupus că atât particula cât și S' se deplasează în aceeași direcție, altfel ai formule diferite pentru compuneri pe mai multe direcții, dar în final tot c obții în modul).

Într-adevăr, asta spune teorema. Dar în cazul acesta ea trebuie aplicată invers. Adică, ştim că particula are viteza c faţă de S şi ştim că S' are viteza c faţă de S şi vrem să determinăm viteza particulei faţă de S'. În cazul acesta vei înţelege de unde vine semnul minus.

Razvan a scris:
Abel, în relaţia scrisă de tine trebuie să mai ţii cont că viteza este un vector, astfel, în funcţie de direcţia de deplasare a celor două SR-uri (se apropie sau se depărtează unul de altul) diferenţa c-c va deveni c-(-c) sau -c-c, deci vom obţine tot plus; la numitor, la fel.

Vezi cum am răspuns pentru omuldinluna.

Chiar dacă am avea nedeterminare, cum îţi iese ţie din calcule

Ar fi bine să menţionezi explicit dacă eşti deja de acord cu cele spuse de mine privind nedeterminarea ca să ştim dacă putem trece liniştiţi mai departe şi dacă ne putem baza pe cele spuse deja.

tot nu implică existenţa unui univers infinit în spaţiu. Pentru asta ar trebui să obţii undeva la un numărător termenul infinit, sau la un numitor termenul zero; dar nu simultan, în aceaşi ecuaţie.

Nu este un contraargument satisfăcător. Căci aici ar putea fi vorba de o serie infinită de termeni, care la infinit ar putea converge către valoarea c.

Mai mult decât atât, dacă la infinit avem SR-uri considerate a se deplasa cu viteza c faţă de câte un centru de translaţie, respectiv fiecare centru de translaţie poate fi considerat a se deplasa cu viteza c faţă de câte un SR situat la infinit, va însemna, pentru un univers infinit, că orice punct poate fi considerat centru de translaţie şi deci a se deplasa cu viteza c faţă de oricare alt punct.

Acest raţionament este valabil numai pentru punctele de la infinit. Deci, va trebui să înlocuieşti în raţionamentul tău expresia „orice punct” cu „orice punct de la infinit”. Deci, din nou, raţionamentul tău nu contrazice ipoteza mea şi nu ne obligă să vorbim de un Univers finit.

Scris de **Razvan** Mar 31 Ian 2012, 11:08

Abel Cavaşi a scris:Ar fi bine să menţionezi explicit dacă eşti deja de acord cu cele spuse de mine privind nedeterminarea ca să ştim dacă putem trece liniştiţi mai departe şi dacă ne putem baza pe cele spuse deja.

Nu pot fi de acord cu tine în ce priveşte nedeterminarea. Din compunerea relativistă a vitezelor mie nu-mi iese aşa; îmi iese întotdeauna c, indiferent de direcţia de deplasare a sistemelor de referinţă.
De altfel, postulatul al doilea al lui Einstein ne spune că: viteza luminii este constantă şi independentă de starea de mişcarea sursei. Deci, faţă de orice SR am măsura viteza unui luxon aceasta va fi întotdeauna c. Apariţia unei nedeterminări ar contrazice tocmai al doilea postulat al lui Einstein şi de aceea nu pot fi de acord.

Aş vrea totuşi să aflu şi părerea ta cu privire la ultimul paragraf scris de mine:

Poţi accepta însă varianta unui univers finit în spaţiu, astfel încât nici un corp să nu fie suficient de departe de altul încât să poată fi considerat ca fiind la infinit, iar problema deplasării cu viteza c faţă de un SR dispare de la sine. În schimb, acel univers poate fi presupus ca fiind infinit în timp. În acest caz nu mai există Big-Bang, deoarece iluzia expansiunii universului va putea fi explicată conform teoriei tale.

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 31 Ian 2012, 13:43

Razvan a scris:
Nu pot fi de acord cu tine în ce priveşte nedeterminarea. Din compunerea relativistă a vitezelor mie nu-mi iese aşa; îmi iese întotdeauna c, indiferent de direcţia de deplasare a sistemelor de referinţă.

Aşa iese doar faţă de reperul S, nu şi faţă de reperul S'. Când vei înţelege asta, vei constata că a fost ceva banal.

De altfel, postulatul al doilea al lui Einstein ne spune că: viteza luminii este constantă şi independentă de starea de mişcarea sursei. Deci, faţă de orice SR am măsura viteza unui luxon aceasta va fi întotdeauna c. Apariţia unei nedeterminări ar contrazice tocmai al doilea postulat al lui Einstein şi de aceea nu pot fi de acord.

Sincer, nu ştiu cum să te fac să înţelegi fleacul acesta. Încearcă să-ţi imaginezi că faci compunerea vitezei luminii cu o viteză subluminică şi că pui viteza subluminică într-o ecuaţie. Cum obţii viteza subluminică din acea ecuaţie? Îţi va ieşi tot viteza luminii în loc de o viteză subluminică?

Poţi accepta însă varianta unui univers finit în spaţiu.

Credeam că atunci când am argumentat pentru un Univers infinit s-a înţeles că nu sunt de acord cu un Univers finit. Un Univers finit implică probleme filozofice insurmontabile. Eventual, aş putea accepta varianta unui Univers finit, dar numai în condiţiile în care s-ar demonstra experimental că legile fizicii nu sunt invariante doar la viteze şi acceleraţii, ci chiar şi la poziţii diferite. Altfel spus, într-un Univers finit ar trebui să avem o altă lege de compunere a distanţelor decât aceea banală.

Scris de **Razvan** Mar 31 Ian 2012, 14:09

Abel Cavaşi a scris:Încearcă să-ţi imaginezi că faci compunerea vitezei luminii cu o viteză subluminică şi că pui viteza subluminică într-o ecuaţie. Cum obţii viteza subluminică din acea ecuaţie? Îţi va ieşi tot viteza luminii în loc de o viteză subluminică?

Am arătat asta mai sus, în cazul Pământ - Lună, atunci când am considerat că Pământul se mişcă cu viteza $Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$ iar Luna cu viteza $Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$ faţă de Pământ. Exact cum ai spus tu, compunerea vitezei luminii cu o viteză subluminică:

$Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$

După cum observi, termenii ce conţin suma vitezelor, respectiv $Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$ se reduc. Deci, viteza relativă $Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$ nu va depinde de viteza $Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal - Pagina 2 Mimetex$ .

Hai să mai vedem şi alte păreri.

Scris de **virgil** Mar 31 Ian 2012, 16:17

Daca, de pe Pamant pleaca o nava cu viteza luminii, iar dupa un minut, de pe Pamant emit un semnal luminos,
observatorul din nava nu va percepe niciodata acel semnal, deoarece are un avans de un minut distanta.
La fel daca doua nave ce se deplaseaza cu viteza luminii, in sensuri inverse (una catre alta) si emite una catre cealalta un semnal cand navele se apropie, cealalta nava va primi semnalul tot cu viteza luminii dar deplasat spre violet.
Daca insa cele doua nave se departeaza fiecare avand viteza luminii, si trimite un semnal una catre alta, nici una nu va receptiona semnalul celeilalte.
Viteza luminii in orice sistem este constanta, cu conditia sa primesti semnalul a carui viteza vrei sa-l masori, pentru ca in cazul real nici o nava nu se deplaseaza cu viteza luminii, orice semnal va ajunge din urma orice nava, iar la perceptia semnalului, acesta va avea alta frecventa.

Scris de **CAdi** Mar 31 Ian 2012, 20:14

Problema care o pui tu Razvan este urmatoarea:
In teoria relativitatii restranse avem modul de compunere al vitezelor urmator :
Dacă observatorul din S vede un obiect care se mișcă intr-un sistem de axe oxyz, de-a lungul axei x cu viteza w , atunci un observator din sistemul S' -aflat in sistemul lui de referință ce se mișcă la viteza v in directia x în raport cu S- va vedea obiectul mișcându-se cu viteza w' dat de urmatoarea relatie:

W’=W-V/[1-(W*V)/C^2]

Numai daca un obiect care se misca cu viteza luminii in sistemul S (adica daca avem viteza W=C ) atunci el s-ar mișca cu viteza luminii și în sistemul S' .
Este foarte usor de facut calculul :
W=C avem:
W’=C-V/[1-(C*V)/C^2]=C-V/[(C-V)/C]= C ,ceea ce era de demonstrat
Adica viteza luminii este aceeasi in orice system si este un invariant.
Tu ai interpretat gresit ...luand si viteza sistemului in care se gaseste observatorul S'....ca fiind viteza luminii!

Scris de Continut sponsorizat

Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal

Re: Deplasarea spre roşu este efect Doppler transversal