SISTEME DE REFERINTA

Rezumarea primului mesaj :

Din infinitatea de corpuri din univers, totdeauna vor exista un numar de corpuri care respecta aceiasi lege de miscare, si care se afla in repaus unele fata de altele. Aceste corpuri desi raspandite, formeaza un sistem de referinta. Cum in univers sunt o infinitate de corpuri, totdeauna pot exista un  numar nedefinit de sisteme de referinta, care, fiecare respecta o anumita lege de miscare. Atunci cand un corp apartinand unui sistem de referinta, dintr-o anumita cauza isi modifica starea energetica, el paraseste sistemul de referinta initial, atasandu-se (energetic) altui sistem de referinta. Trecerea unui corp dintr-un sistem de referinta in altul se face cu consum, sau cedare de energie, dupa caz, fenomenul respectiv purtand denumirea de inertie. Rezultanta, tuturor legilor de miscare pentru toate sistemele de referinta din univers este nula din punct de vedere energetic. O raza de lumina emisa de catre un corp dintr-un sistem oarecare de referinta, este perceputa de toti observatorii din toate celelalte sistemele de referinta, dar cu frecvente diferite. Insa lumina se propaga cu aceiasi viteza in toate sistemele de referinta. Aceasta presupune ca diferenta de frecventa perceputa de celelalte sisteme de referinta, fata de sistemul care a emis raza, transmite informatii diferite fiecarui sistem, in functie de starea energetica a acestora, astfel ca masa, spatiul si timpul percepute de obsevatorii acestora vor fi diferite. Asa cred ca functioneaza teoria relativitatii a lui Eistein.

Dovedesti multa rabdare cu mine. Apreciez efortul facut pentru a-mi raspunde. La fel apreciez si incercarea de a explica relativitatea miscarii, apeland la un exemplu in care sa combini termeni si concepte tehnologice nu prea accesibile muritorilor de rand, si relativ mai greu de interpretat si analizat. Cum la fel apreciez foarte mult noul tau topic, electrogravitatia fiind un alt domeniu drag mie, insa in care nu voi interveni.

Revenind la ultimul tau mesaj, constat ca primul tau raspuns legat de conceptele de "dinamic" si "static" intareste idea unei relativitati a relativitatii. Adica nimic nu este concret, totul este aparent sau relativ, conceptual, si ne place sa ne mintim in continuare, crezand ca in acest fel mergem inainte. O mare amageala, dpmdv, deoarece "de dragul rezolvarii unor probleme..." se fac compromisuri, la fel cum se fac si in viata de zi cu zi, pentru ca toata tehnologia se bazeaza pe aceasta mentalitate, adica "de dragul....".

Al doilea tau raspuns, prin care incerci sa exemplifici determinarea relativa a unor caracteristici de zbor, prin eliminarea celui de al treilea referential, nu este exact ceea ce tu ai concluzionat la finalul lui. Prea multe presupuneri, aparent logice si firesti dar care conditioneaza spre un anumit mod de rationament, pe care eu il voi evita, anume ca sa pot rationa cat mai corect.

Si voi incepe prin a afirma ca altimetrul ofera informatia despre altitudine, aceasta indicatie fiind relativa la un referential (referentialul nr.1), si anume oceanul, iar radarul ofera indicatiile despre directia de zbor si viteza celuilalt avion, prima indicatie fiind relativa la un referential (referentialul nr. 2), si anume nordul magnetic, sau un alt reper extern avionului, iar a doua fiind relativa la propriul avion (referentialul nr. 3). Oricum, chiar si in acest caz descris de tine, cat si daca aceste doua avioane s-ar deplasa in spatiul intergalactic, unde nici altimetrul si nici radarul nu ar mai putea fi luate in calcul ca elemente de analiza a parametrilor miscarii relative la diferiti referentiali specifici, care sa le permita o pozitionare spatiala, nici unul din cei doi piloti nu are cum sa stie daca el se misca sau nu, doar raportat la celalalt avion.

Exemplul tau, poate fi plauzibil, relevant, poate sa aiba sens, insa nu este un raspuns la comentariul meu, legat de existenta cel putin a celui de al treilea referential, pentru a se putea determina miscarea proprie. Eu il consider un raspuns evaziv, care foloseste eronat termenii de relativ si concret, pentru a deturna atentia de la tema principala; cel de-al treilea referential in determinarea oricarei miscari.

In continuare, afirmatiile pe care le faci despre conventii, eu personal le consider corecte. Dar afirmatia ca "conventiile au rol in descrierea realitatii..." o consider total eronata. Cea care urmeaza este cea corecta si foarte, foarte adevarata, si anume "modelarea realitatii...". Si zic eu ca si tine "Convențiile NU neagă realitatea, nu a anulează și nu îi schimbă calitățile", cu un singur amendament; sa nu uitam ca realitatea o modelam noi permanent.

Nu accept conventiile de nici un fel, fara a sapa cat mai adanc la radacina lor, pentru ca nu sunt robot si nici idiot. Nici ale lui Einstein si nici ale altcuiva, nu pentru ca as fi un catar incapatanat si indolent, ci pentru ca "la inceput a fost cuvantul...", iar acesta modeleaza permanent mediul, realitatea asta aparenta a noastra. Si din pacate am uitat ca suntem co-creatori, iar ceea ce facem acum este sa modelam robotic realitatea dupa coventii impuse de altii. Poate sesizezi amploarea imaginii din spatele conventiilor scriptice, pe care vreau sa o sugerez.

Pleonasmul tau de final este tot unul aparent, realitatea nefiind reala sau altfel, ea doar fiind, permanent si dinamic modelata de noi toti, in general pe baza unor conventii general acceptate (mai corect general impuse), in folosul unora putini si in detrimentul celor multi.

Pentru că:

- */&^ ##$$$
- "'?&8%$ @@!”**)

Prefer să încetăm dialogul nostru.

Mă mir că ești de acord să scrii relativ relativ (adică cu scriere ce desemnează cuvinte - iată o mică căscăjioră de convenții) decât să faci ceva natural real sau real real sau real real real.
Amoeba de apă dulce nu face convenții. Ea tace, rumegă și... phuu. Nicio convenție.
Metabolism cinstit, sus și rar.

Modelarea realității se referă la a face modele care descriu realitatea.
Modelul atomului a lui Ghiță, Tiță sau Liță - ne-au ajutat să înțelegem cam cum stă treaba.
Modelul Universului în expansiune - iară.
Nici în atom nu poți face o excursie și nici la marginea Universului - ca să ne spui cum stă treaba real real real.... real_n.

Așa că cinstit cinstit cinstit îți spun - nu pot învăța nimic nimic nimic de la tine.

Rămas bun! Bun. Bun?

... pana ne reintalnim!

Eu inteleg si ce vrei tu sa spui tu sadang, si ce vrea sa spuna Thrakian.
Eu sunt de acord si cu ce spune el si cu ce spui tu.
Exista totusi "o piesa de legatura" lipsa, care v-ar da amandurora dreptate.Si pe care o mai caut si eu.
Eu zic totusi sa nu te opresti si sa incerci in continuare sa-ti dai seama ce lipseste si ce leaga realitatea si iluzia.
Eu cred ca e ceva care ne scapa.
Exista de toate: electron, atom, gravitatie, univers etc.
Ce nu intelegem inca este caracterul lor fizic, real sau iluzoriu ?
Eu cred ca si aceste meditatii ale tale au un rol destul de important.
Thrakian vrea sa inteleaga de ce pune mana pe ceva, iar noi vrem sa intelegem pe ce pune el/noi mana !
Eu zic sa nu te opresti.
Este foarte important si ce face Thrakian si ce faci tu.
El este mai indreptatit sa-si sustina afirmatiile pentru ca noi nu am gasit niciun rationament prin care sa-i demonstram ca fundamentul este altul, desi poate avea si dreptate in egala masura.
Are dreptate privind realitatea prin prisma conventiilor .
Pentru ca daca lasa un mar sa cada de un infinit de ori, de un infinit de ori marul cade.
Asta este o regula care are un caracter de certitudine.
Din acest punct de vedere are dreptate.
Insa ceea ce se intampla sunt lucruri pe care doar le observam.
Dar ce fel de certitudine este tot ceea ce observam ?
Cine/ce certifica substratul real al celor observate ?
Iar aici sunt de acord cu tine.
Si voi fi tot timpul.
Gandurile noastre nu au un substrat real, insa ele exista si suntem constienti de ele asa cum suntem constienti si de ceea ce observam.
Mi-as dori sa avem discutii particulare, in alta parte decat pe acest forum, unde sa incercam sa punem bazele acestor "certitudini".
Poate reusim sa intelegem si sa si explicam acest substrat real/iluzoriu care explica ce observa constientul de fapt.
Cu stima sadang.

Thrakian a scris:Așa că cinstit cinstit cinstit îți spun - nu pot învăța nimic nimic nimic de la tine.

Desigur, asta-i ori o glumă, ori o exagerare. Dacă chiar ai vorbit serios, atunci eu zic că deja ai avut ceva de învăţat de la sadang.

Abel Cavași a scris:

Thrakian a scris:Așa că cinstit cinstit cinstit îți spun - nu pot învăța nimic nimic nimic de la tine.

Desigur, asta-i ori o glumă, ori o exagerare. Dacă chiar ai vorbit serios, atunci eu zic că deja ai avut ceva de învăţat de la sadang.

Într-adevăr - e și o glumă și o exagerare.

Corect ar fi fost - ”nu cred că are rost să pierd timpul într-o astfel de conversație”.
On-topic e ”Sisteme de referință” nu ”Lumea - iluzie sau realitate” și nici ”viziunea lui cutărică despre lume și viață”.

Mă scoate din sărite o discuție de genul:
”Te-am sunat să-ți spun ceva despre Ion.
Ion, bă, de e prieten cu Gheorghe care, știi, a lucrat la Aerofină, unde - mai știi? - se producea aparatură de bord și era director Icsulescu... Ăla de o ardea pe Maricica, secretara aia beton, cu fi'su fotbalist. Am jucat cu el odată pe terenul fabricii de glucoză - n-ai fost și tu? - da' atunci era într-o pasă proastă... Ha! Apropos de pasă, ai văzut ce pasă a dat ăla în finală - be-lea!
Ar trebui să jucăm un fotbal odată... Da' ce ziceam?!
Ah da, de Ion... Și el mai juca fotbal din când în când, da' nu asta am vrut să-ți zic.
Da' îl mai ții minte pe văru-su? Ăla, bre cu nasu ăla mare, bă ce dăștept era ăla, frate.
... etc.
”

Cam asta e...

Desigur, asta-i ori o glumă, ori o exagerare. Dacă chiar ai vorbit serios, atunci eu zic că deja ai avut ceva de învăţat de la sadang.

Conversatia pe forum este ca miscarea Browniana, unul cu stiinta mai multa intr-un domeniu il lumineaza pe altul, care precis va impartasi lumina primita, cu altii mai putin luminati.
Dar nu se stie cand prealuminatul, va primi invataminte de la cel umil, pentru ca si intunericul are tainele lui.