Felix Ehrenhaft - Discutii Libere

Aici se pot discuta toate aspectele teoriilor si experimentelor lui Felix Ehrenhaft.

Frumos subiect Sadang !
Nu am apucat sa citesc totul ,dar se pare ca mai exista si alte fenomene fizice nestudiate corespunzator si neaprofundate suficient ,cum este cel de disocierea apei fara curent electric numai sub influenta acelor magneti :
O2 fiind la Nord !
Voi comenta mai multe, dupa ce voi studia si restul materialului postat ....

Sper sa placa la cat mai multi, pentru ca dupa opinia mea, Ehrenhaft are mare dreptate cand afirma ca exista si curenti magnetici nu doar electrici. Insa pe parcurs, pas cu pas, voi aduce si documentele care sa confirme teoretic si experimental aceste afirmatii ale lui. Si completez eu, si ale altora! Dar toate pe rand, ca nu-i zor!

Pe topicul „Felix Ehrenhaft - Curentul Magnetic”

sadang a scris:Comentariile pozelor:
1. Ce le face sa se roteasca? Particulele de grafit, expuse luminii solare, creaza frumoase spirale rotitoare in vacuum.

Se ştia încă de pe atunci de aşa ceva? Dumnezeule! Ce ne facem? De ce durează atâta punerea în practică a unor asemenea observaţii?

Şi apropo, când avem de gând să nu mai facem confuzie între elice şi spirală? Acolo nu se creează spirale, ci se creează elice, oameni buni! Elice închise! Nu cumva această confuzie întârzie progresul? Nu cumva incapacitatea fizicienilor de a înţelege teoria matematică din spatele fenomenelor întârzie progresul? Nu cumva faptul că nu se cunoştea teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet este cauza neluării în seamă a unor asemenea fenomene fizice clare?

Mie imi place punctul tau de vedere. Unde exista spirala e musai sa existe si elicea si viceversa. Una descrie dinamica particulelor constituente, cealalta a intregului ansamblu. Ambele insa intotdeauna o dinamica. Diferenta o face doar observatorul, prin focusarea pe dinamica ansamblului sau a partilor componente. Dar nu am inteles de ai subliniat elicea ca fiind inchisa, eu o vad total deschisa. Cat despre recurenta lui Fermat, atat timp cat nu o cobori explicit in limbajul muritorului de rand, ramane acolo o idee abracadabranta folositoare in ultima instanta doar celor ce-o inteleg.
------ Completare ------
Cineva mi-a atras atentia ca am folosit Fermat. Greseala neintentionata. Cred ca s-a inteles ca la Frenet am vrut sa fac referire. Scuze!

sadang a scris:Unde exista spirala e musai sa existe si elicea si viceversa. Una descrie dinamica particulelor constituente, cealalta a intregului ansamblu. Ambele insa intotdeauna o dinamica. Diferenta o face doar observatorul, prin focusarea pe dinamica ansamblului sau a partilor componente.

Din păcate, eu nu pot fi de acord cu estomparea pe care o propui tu pentru sensul în care înţelegem elicea. Consider că elicea este atât de importantă încât mă văd nevoit să-ţi atrag încă o dată atenţia asupra diferenţei fundamentale între elice şi spirală. Nu poţi considera elicea ca fiind spirală doar pe motivul că un anumit observator ar putea vedea elicea ca fiind spirală, aşa cum nu poţi considera că spirala ar fi doar un punct deşi există un observator care poate vedea spirala un punct (observatorul care se deplasează odată cu mobilul ce descrie spirala).

Alt argument care scoate profund în evidenţă elicea în detrimentul spiralei este faptul demonstrat în teorema de recurenţă că lancretianul (parametru caracteristic), şi nu vreun alt parametru, este fundamental în studiul curbelor.

Dacă lancretianul este constant, atunci traiectoria este o elice. Dacă lancretianul variază uşor, atunci curba descrisă nu mai este o elice, ci este o curbă puţin mai complicată, dar ea va fi însoţită de o elice (curba se va roti în jurul unei elice), elice descrisă de vectorul lui Darboux asociat curbei, vector de o importanţă capitală în studiul curbelor. Şi aşa mai departe... (în sensul că dacă lancretianul curbei nu variază atât de uşor încât vectorul lui Darboux să descrie o elice (deci o curbă de lancretian constant), atunci variază uşor lancretianul curbei pe care o descrie vectorul lui Darboux). Aşadar, oricât de complicată ar fi o curbă, tot nu scăpăm de o anumită elice asociată ei!

Mai mult, până şi dreapta este o elice (doar că ea are lancretianul nul). Mai mult, până şi spirala este o elice (doar că ea are lancretianul infinit). Şi atunci de ce să nu luăm în considerare aşa cum se cuvine lancretianul ăsta dacă nicăieri nu scăpăm de el?

Dar nu am inteles de ai subliniat elicea ca fiind inchisa, eu o vad total deschisa.

Dacă te uiţi doar la o parte a curbei, normal, e deschisă. Dar, uită-te la curba totală! Eu văd că ea se închide.

Cat despre recurenta lui Fermat, atat timp cat nu o cobori explicit in limbajul muritorului de rand, ramane acolo o idee abracadabranta folositoare in ultima instanta doar celor ce-o inteleg.

Ai dreptate, şi mi-e groază de acest adevăr. Dar, după cum vezi, chiar şi în acest mesaj am încercat să prezint această teoremă într-o formă accesibilă. Poate ar trebui şi din partea voastră puţin efort...

Abel, de ce spui ca vezi o curba inchisa si la elice si la spirala cand noi le vedem deschise in 3 D?
Curbele inchise eu le vad de forma cercului, elipsei, etc...
Sunt de acord cu tine ca exista o diferenta mare intre elice (care desi se rasuceste isi pastreaza constant lancretianul cum spui tu (ai putea sa ne dai si noua formula lui....) sau mai popular cred ca in spatiu se pastreaza constanta deschiderea marginilor elicei fata de axa centrala , in timp ce spirala are lancretianul variabil adica marginile ei se deschid spatial fata de axa ...
Eu folosesc denumirea impropie de spirala -pentru ca stim ca spirala este o curba in 2D- la o curba asemanatoare cu spirala dar in 3D !

CAdi a scris:Abel, de ce spui ca vezi o curba inchisa si la elice si la spirala cand noi le vedem deschise ?

Aaaa, nuuuuu, nu m-am referit la elice în general, ci la elicea din imaginea pe care a postat-o sadang privitor la rezultatele lui Ehrenhaft.

Normal că elicea în general nu este o curbă închisă, dar elicea închisă joacă un rol covârşitor în Fizica elicoidală.

Cât despre teorema de recurenţă, nu mai insist, că nu e topicul meu şi nu vreau să fiu egoist. Doar vă rog să aprofundaţi cele spuse privind lancretianul şi elicea, pentru că numai de câştigat avem cu toţii.

Totusi ai putea sa ne dai formula lancretianului ?
Depinde de raza ? sau are raza variabila in formula ? sau sunt cumva niste derivate ale unor coordonate ?

Nu cred ca am gresit in afirmatia mea:

"Unde exista spirala e musai sa existe si elicea si viceversa. Una descrie dinamica particulelor constituente, cealalta a intregului ansamblu. Ambele insa intotdeauna o dinamica. Diferenta o face doar observatorul, prin focusarea pe dinamica ansamblului sau a partilor componente."

In cazul de fata dinamica particulei de praf este spiralata. Traiectul acestei dinamici poate fi asemuit unei elici care inainteaza. Din interactiunea miscarii proprii de rotatie cu o alta forta, rezulta dinamica elicoidala a particulei si traiectul elicoidal descris de aceasta. Care nu este inchis nicicum, ci permanent si pentru totdeauna deschis.

Insa cred ca tu privesti problema prin prisma aparatului matematic si al teoriei dezvoltate de tine, iar eu probabil mult mai simplist si doar imaginativ. Sau poate nu vorbim despre aceiasi elice. Cred ca de aici apar aparentele divergente de opinii.

Daca lancretianul este nul afirmi ca rezulta o dreapta. Ok. Daca are orice valoare diferita de zero rezulta o elice zici tu. Iar eu zic ca rezulta o dinamica spiralata, elicoidala, un arc cu un anumit pas, mai simplu spus. Gresesc? Oricum, nu vreau sa te incurc si nici sa ma bag peste teoria ta.

Sadang trebuie sa lamurim problema :
Abel are dreptate cand afirma ca este o mare diferenta intre elice si spirala .Pornind de la origine spirala se largeste in timp , pe cand elicea ramane constanta .Esti de acord ?

Nu sunt dar pot fi, pentru a vorbi aceiasi limba. Eu cand zic spirala am in vedere automat o spira, un arc, o bobina... Nu un desen al unei spire!

Spirala care se largeste eu ii zic vortex. Sau care se ingusteaza, tot vortex se cheama. Depinde de referential.

Cred că v-am răspuns pe topicul „teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet”. Dacă, din fericire, vreţi să intrăm în amănunte, putem să continuăm o asemenea discuţie acolo.

sadang a scris:Nu sunt dar pot fi, pentru a vorbi aceiasi limba. Eu cand zic spirala am in vedere automat o spira, un arc, o bobina... Nu un desen al unei spire!

Spirala care se largeste eu ii zic vortex. Sau care se ingusteaza, tot vortex se cheama. Depinde de referential.

Arcul este constant si descrie o elice in 3 D sau o elicoida ! Spirala in 3 D este altceva reprezinta o ,,elice '' care se deschide fata de axul central sau un vortex cum zici tu ... (sau o galaxie spatial vorbind )

Referitor la fotografia postata de Ehrenhaft nu cred ca este reala pentru ca traiectorile descrise de particulele de praf in vid sub actiunea luminii nu pot fi inchise.
Fotografia este spectaculoasa ca imagine, se vede ca sunt niste trasee si niste curburi si torsiuni sub un anumit traseu stabilit de campurile existente in vid .... dar nu sunt inchise ! nu au cum, ar fi prea de tot ca particula de praf sa ajunga iar in punctul de unde a plecat si sa parcurga acelasi traseu de fiecare data. Nu cred asa ceva!

Normal ca nu sunt inchise, nici nu pot fi asa. Doar in teorie si in aparenta pot fi inchise.

Unul dintre postulatele Fizicii elicoidale ar trebui să fie acela că orice corp din Univers se deplasează pe o traiectorie închisă. Acolo unde ni se pare că vedem traiectorii deschise, înseamnă că nu am luat în considerare întregul, curba totală, ci doar pe cea parţială. Nu vă lăsaţi induşi în eroare. Gândiţi-vă profund la faptul că în Univers constatăm parametri finiţi, nu infiniţi. O curbă deschisă înseamnă o curbă de lungime infinită, ceea ce este suspect. Eu prefer să cred că toate corpurile din Univers aleg să se deplaseze pe curbe de lungime finită.

Provine din topicul „Felix Ehrenhaft - Curentul Magnetic”.

Se face o greseala colosala de cand lumea moderna: magnetul nu are absolut nici un pol. Ceea ce are este altceva, doar un banal sens de curgere a vidului in jurul electronilor sau a altor emitatori de sarcina electrica.
Din ce este facut vidul ? Pai stim, ne spune fizica oficiala si wiki.
Incercati sa puneti cate o cutie cu capac in fata polilor N si S, prin care sa treaca liniile polilor magnetici. Inchideti capacul si duceti la analiza vidul de la poli.
Puteti deasemeni sa analizati o bucatica de pol Nord, va semana cu cea Sud. Nu de gheata, de poli magnetici.
Si totusi exista miuoni de doua feluri !!!

Multumesc de comentariu. Curgere a vidului dinspre ce spre ce si/sau in jurul a ce? Emitatorii de sarcina electrica moduleaza vidul sau vidul moduleaza emisia? Buclucas vidul asta! Oricum e bine ca nu faci referire la cel oficial. Rog adminul sa mute postul meu si al lui gafiteanu in topicul "Felix Ehrenhaft - Discutii Libere". Si pe toti cei interesati de acest subiect sa faca comentarii in topicul de discutii libere.

gafiteanu a scris:
Provine din topicul „Felix Ehrenhaft - Curentul Magnetic”.

Se face o greseala colosala de cand lumea moderna: magnetul nu are absolut nici un pol.

Cred ca faci o ,,gafa'' ! Polii la magnet sunt o denumire conventionala prin care se arata sensul curgerii
sau directia liniilor de camp .Astfel la un capat avem o anumita directie (iese) iar la celalat capat alta directie (intra)

Cred că toate cercetările despre electromagnetism ar deveni mult mai simple şi mai clare dacă am admite că în Univers nu există decât luxoni şi dacă am aplica mişcării luxonilor formulele lui Frenet cu toate consecinţele lor (inclusiv cu teorema de recurenţă a lor). Atunci ar rezulta că toate corpurile din Univers sunt neutre din punct de vedere electric, iar sarcina lor electrică şi toate câmpurile electromagnetice pe care ele le produc sunt doar efecte ale mişcării pe care o au aceste corpuri neutre din punct de vedere electric.

Aşadar, ar fi foarte util să vă îndreptaţi încet atenţia şi înspre aprofundarea formulelor lui Frenet şi a modului de utilizare a acestora în practică.

La ambii poli avem aceeasi materie. Presupunem ca aceasta circula.
De unde stiu ca intra sau iese ceva ? Prin ce metode o pot opri sa circule ?
Americanii au dat cu bombe cu grafit special in Jugoslavia si aproape ca au oprit curentul si magnetismul. Metalele au devenit izolatoare. Stiau de treaba asta tare demult, vezi si filmele acelea vechi din 1951 si 1956 despre OZN.

Grafitul este un bun conducător de electricitate, iar un "nor" de grafit provoacă scurtcircuitarea liniilor electrice.

Grafitul este un bun conductor al energiei electrice !
Nu acesta este fenomenul !.
Mai curand prin depunerea grafitului pe cable s-a creiat o disipare a
energiei astfel incat energia transmisa a devenit tot mai redusa ....

Posibil şi asta. Dar disipare către ce? Către atmosferă şi de acolo către pământ, către nul?
Dă, te rog, mai multe amănunte.

O disipare in conductor si o inmagazinare in grafit !
In plus din cauza aderarii grafitului cablele s-au ingreunat si s-au rupt!

Dar ce, crezi ca au dat cu bombele de-a lungul
intregii linii de transport ?
O singura bomba a fost de-ajuns !In plus a avut loc si o punere la Pamant !

CAdi a scris:In plus a avut loc si o punere la Pamant !

Aia, da!

Cel putin am lamurit problema !
Daca bomba a explodat langa firele electrice , norul format a atins cablele si imediat s-a format prin particulele de grafit un arc electric care s-a indreptat spre pamant. Scurcircuitul format le-a topit si ele s-au rupt .