Ne poate îndepărta de realitate cunoaşterea?

Rezumarea primului mesaj :

Provine din topicul „Principiul elicoidal al inerţiei şi briciul lui Occam”.

Trebuie sa discutam serios odata(dar nu acum), in ce masura
cunoasterea poate defecta logica unui creier, indepartandu-l
de realitate.

Universul e plin de galaxii, sute de miliarde in jurul nostru. Poate numarul lor e infinit.
Toate aceste galaxii se misca grupat intrun anumit fel, sunt coordonate de ceva central, cu siguranta nu sunt de capul lor.
Poate undeva local se tot aduna, poate altundeva se departeaza, se raresc. E o gogorita = gogoasa umflata chestia cu umflarea Universului, nici nu o discut.
Interesant de luat in seama cum si dece se misca astfel comandate galaxiile, aflate la milioane si miliarde de ani lumina. (diametrul unei galaxii ~ 0,1 mil ani lumina).
Oare cu ce viteza se deplaseaza galaxiile si roiurile de galaxii ?
Oare la scara Universului exista galaxii grupate in roiuri, care se comporta aidoma minusculelor unde electro-magnetice = fotoni ?

Gravitonul a scris:@virgil_48
Eu ti-am demonstrat ca miscarea in camp gravitational se face fara consum de energie. Cum contesti matematica riguroasa, sustinuta de observatii, cu bajbaielile alea "logice", pline de "cred", "sper" si "presupun"? Nu mai nega realitatea de dragul unei convingeri.

Imi pare rau ca am reusit sa te enervez, dar asta arata o anumita
indoctrinare din partea ta. Daca tu afirmi ca "miscarea in camp
gravitational se face fara consum de energie" ar trebui sa prezinti
si derogarea de la legea conservarii energiei. Ti-am spus, dar nu
vrei sa dai atentie, ca nu poti sustine o teorie cu argumentele si
cuvintele inventate pentru uzul ei.

In aceste conditii, raspunul la intrebarea ta este din nou, da. Daca particula se misca sub actiunea unei forte conservative, miscarea are loc fara consum de energie.

Chiar nu ti se pare ca are loc o contradictie determinata numai de
dorinta de a prezenta campul ca "inepuizabil"? Nu pot sa cred ca
nu ai nici o indoiala!

Virgil_48, un corp nu cedează energie dacă nu are cui. Asta spune în esenţă legea conservării energiei.

Nu are cui ? Poate nu vedem noi totul.
Toate corpurile sunt copiii Universului, ai Etherului, care ii naste si-i hraneste si-i primeste apoi toate resturile.
Marea majoritate a materiei si a energiilor se afla in Ether si este sub forma difuza, invizibila. Vidul, adica Etherul are "Parametrii".
An de an in jurul nostru parametrii vidului se modifica putin.
Privind in timp, nimic nu a existat vesnic, de cand e Universul si nimic nu va fi fara de moarte.
In Univers exista Maternitati si Cimitire obligatorii. Galaxiile mor sau se ciocnesc, se contopesc, explodeaza si devin parametrii ai vidului, care se raspandesc.
Apoi din acesti parametrii undeva ciclul se reia.
Etheronica si Energonica lui Stephan Christesco.
Campul e facut din etheroni, care sunt facuti din ether. Particulele de camp se numesc cuante sau energoni.
Einstein a denumit etherul si campul ca o energie difuza. Toate energiile se pot configura sau dezintegra in ether, se pot cupla si decupla in corpuri si dau relativitatea. La randul lor etheronii sunt variabili, relativi, relativisti.

N-am zis că n-are cui. Am zis că nu cedează energie dacă nu are cui.

LEGEA NUMARUL DOI: Toti ETHERONII primesc si cedeaza permanent energie difuza din/de la ETHER.

Mda...

LEGEA NUMARUL ZERO: Toate particulele neorganizate (ne-etheronice-cuantice) ale etherului au traiectorii drepte, plus invartelile lor si se ciocnesc foarte des.
LEGEA NUMARUL UNU: Din etherul difuz se pot forma cuante=etheroni, care au miscari complexe elicoidale.
Sper ca Abel sa nu mai spuna "Mda" asa cu juma de gura. Un DA raspicat.

Atunci va trebui să mai amân răspunsul.

Te lepezi de pacate ? Acum de bunavoie, in asta lume plina de pacate ? Sau va trebui sa te trimitem la draku in "Purgatoriu ?"  Intro gaura neagra, de unde sa fii eliberat ingeras alb .  

Ori de cîte ori am ocazia.

Filosofam asa la puterea cuvintelor: ce ar fi sa zicem: "ciclul cuantic", "pulsatia cuantica"..

Dacă ai avea argumente solide pentru introducerea acestor noi noţiuni, le-aş adopta, desigur.

Abel Cavaşi a scris:Virgil_48, un corp nu cedează energie dacă nu are cui. Asta spune în esenţă legea conservării energiei.

Sau nu poate consuma energie dintr-o sursa limitata, care
nu se epuizeaza treptat. Dar nu am inteles la ce te referi.

Într-o oarecare măsură, am ridicat asemănător întrebarea în altă parte:
Un corp care se mișcă din inerție, asupra lui nu acționează nicio altă forță sau câmp care să-i schimbe starea de inerție, consumă energie ?
Dacă da, de unde energia consumată ?
Dar mai important ce/cine anume o consumă ?

Abel Cavaşi a scris:Dacă ai avea argumente solide pentru introducerea acestor noi noţiuni, le-aş adopta, desigur.

Adica eu sa fac minuni ?
Pe Dumnezeu (si creatia Lui) trebuie sa-L cauti tot timpul.
Nu sa-L iei asa cum ti-L baga "Popa" la "Biserica", acolo e pt. babe. Popa aduce cele mai solide argumente. La nevoie face chiar si minuni, face apa sfintita, face sa planga Fecioara Maria, etc..
Sunt multi cercetatori si creatori de Dumnezei pe Pamant, insa niciunul nu e prea vinovat, daca nu-l duce capul mai mult.
Asa ca trebuie sa fim foarte toleranti fata de membrii cu nume si fara de nume ai acestui sfant forum. Amin.

CAdi a scris:Miscarea in camp gravitational pe orbita se face fara consum suplimentar de energie
dar corpul isi pastreaza impulsul initial asta-i diferenta...

Daca ai fi citit cele doua topice implicate, ai fi inteles care e
disputa. Nu este vorba de consumuri suplimentare,
teoria campului afirma ca nu este nici un consum.
Sper ca nu ti-ai insusit si tu ideea inertiei curbe, impulsul
pe care si-l pastreaza corpul este numai cel tangential. Iar
pentru curbarea traiectoriei(pe orbita) se consuma energie,
pe care campul gravitational nu o justifica, fiindca el ar fi
inepuizabil. Daca stii tu sa explici asta, fara sa invoci ce scrie
in teoria campului, te astept.

curiosul a scris:Într-o oarecare măsură, am ridicat asemănător întrebarea în altă parte:
Un corp care se mișcă din inerție, asupra lui nu acționează nicio altă forță sau câmp care să-i schimbe starea de inerție, consumă energie ?
Dacă da, de unde energia consumată ?
Dar mai important ce/cine anume o consumă ?

Nu consuma nici o energie daca mediul este complet
inactiv. Daca exista frecari, treptat, energia(cinetica)
dobindita initial se epuizeaza.

Sigur virgil (_48), ne referim la un mediu ideal, ipotetic, fără niciun fel de forță care să acționeze asupra corpului.
Deci nu consumă energie.
Acum, satelitului propulsat la o altitudine unde acționează în continuare forța de gravitați (câmpul) i se opresc brusc motoarele.
În condițiile în care n-ar exista câmpul, satelitul s-ar deplasa în continuare fără consum de energie.
Dacă forța câmpului acționează asupra satelitului, influențează starea de inerție a acestuia.
Îți imaginezi inițial că satelitul ar fi propulsat pe aceeași direcție, dar în sens invers forței de atracție a câmpului.
Această forță frânează corpul, să-i spunem.
Prin această frânare, corpul pierde sau primește energie ?
Vorbim după aceea despre cealaltă situație, în care nu mai este propulsat pe aceeași direcție, dar sens opus forței câmpului.

Deci, în prima situație, prin frânarea acestuia, corpul pierde sau primește energie ?

Cred că încet, încet, o să începem să vorbim de faptul că energia cinetică a unui corp aflat în mișcare inerțială este egală cu energia de repaus a acelui corp.
Dar s-o luăm pas cu pas.

Virgil_48,
dacă răspunsul tău este
satelitul pierde energie pentru frânarea lui,
anticipezi următoarea mea întrebare ?

Dacă răspunsul tău este
satelitul nu pierde energie pentru frânarea lui,
anticipezi următoarea mea întrebare ?

asds a scris:
Dark energy este energia care dilată accelerat universul şi nu are în comun cu dark matter decât cuvântul "dark".

Te deranjaza foarte tare daca le-am asociat dupa culoare?
Stii sigur ca nu au nimic in comun, sau afirmi si tu ce stie
publicul despre ele? Nici ca ipoteza nu poti accepta, mai
bine sa abandonam ideea! Despre dilatarea Universului,
este tot atat de sigura ca si categoria dark, dar vad ca in
ea ai incredere.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Virgil_48, un corp nu cedează energie dacă nu are cui. Asta spune în esenţă legea conservării energiei.

Sau nu poate consuma energie dintr-o sursa limitata, care
nu se epuizeaza treptat. Dar nu am inteles la ce te referi.

Legea conservării energiei spune că un sistem izolat nu dă energie nimănui din exterior. Deci, un corp atractiv nu dă energie decât corpului (de probă) căruia îi curbează traiectoria. Şi îi dă energie doar atâta timp cât corpul de probă se deplasează spre corpul atractiv. În momentul în care distanţa dintre corpul atractiv şi corpul de probă rămâne constantă, nu mai are loc transfer de energie de la corpul atractiv la corpul de probă.

curiosul a scris:[size=12][Offtopic]{Atât timp cât cineva are intenția să fructifice vulnerabilitatea unei situații, consider că aceea persoană este însăși vulnerabilă, prin simplul fapt că este și oportunistă.
A fi oportunist, personal consider că implică folosirea unei situații în favoarea atingerii sau susținerii propriului scop.

         ???

Mă bucur c-ai înțeles !
O să încerc să nu mai intervin.

Abel Cavaşi a scris:
Legea conservării energiei spune că un sistem izolat nu dă energie nimănui din exterior. Deci, un corp atractiv nu dă energie decât corpului (de probă) căruia îi curbează traiectoria. Şi îi dă energie doar atâta timp cât corpul de probă se deplasează spre corpul atractiv. În momentul în care distanţa dintre corpul atractiv şi corpul de probă rămâne constantă, nu mai are loc transfer de energie de la corpul atractiv la corpul de probă.

Distanta dintre corp si satelit nu "ingheata". Pentru ca ea sa
se mentina, satelitul trebuie sa orbiteze. Si atunci apare situatia
pentru care ai venit cu un cerc pe topicul Mecanica FOIP.
Pentru asta nu ma inteleg cu Gravitonul, eu nu sunt de acord
ca orbitarea nu consuma energie, chiar daca este vorba de un
satelit natural. Asta ar insemna ca energia aceea vine din camp,
iar acesta se epuizeaza provenind dintr-o sursa limitata, corpul.
Orbitarea consuma energie, fiindca orice curbare a unei
traiectorii rectilinii consuma energie, iar orbita este o curba
continua.

Dacă orbitarea ar consuma energie, atunci sistemul format de corpul atractiv şi corpul de probă ar pierde energie. Asta ar viola legea de conservare a energiei.

Nu că ar pierde, Abel, ci faptul că sistemul ar primi nejustificat energie suplimentară.
Dar nu vreau să-i inducem lui virgil faptul că toată lumea-i împotriva lui.

Pare ciudat, dar eu privesc lucrurile la modul următor:

Pentru a imprima o accelerație corpului să-l aducă la altitudinea de orbitare, este nevoie de forță. Dar este nevoie pentru că acest câmp gravitațional opune rezistență. Opune rezistență atât timp cât forța de propulsare acționează. Când forța nu mai acționează, corpul își păstrează inerția. Dar energia de propulsare consumată pentru propulsare este și trebuie să fie egală ca valoare cu energia de rezistență, de opunere, consumată de corp.
Altfel, sistemul format de corpul propriu-zis primește energia suplimentară a forței de propulsare, fără să fie în niciun fel consumată.
Dar ea este consumată.
De cine ?
De însăși proprietatea de a se opune schimbării stării de mișcare sau de repaus.
Adică...inerția.
Ajuns pe orbită, dacă pentru menținerea traiectoriei orbitale se consumă energie, cineva o primește. Cine ? Corpul ? Câmpul ? Sau cumva deplasarea/mișcarea propriu-zisă a corpului ?

Dar de unde o primește ?

Tocmai asemenea dileme sunt rezolvate de principiul elicoidal al inerţiei. Acesta spune că forma traiectoriei este de o asemenea manieră încât energia corpului se foloseşte la curbarea traiectoriei.

Mi-aș dori să răspundă virgil_48, pentru că în explicația de mai sus mai trebuie adăugat ceva care justifică într-un final cine consumă energie și cât.