Conservarea impulsului în momentul accelerației

Rezumarea primului mesaj :

Din câte am citit și am înțeles până acum, vorbim de conservarea impulsului doar din prisma unei mișcări inerțiale.
Dar ce se întâmplă cu această conservare a impulsului în momentul accelerării ?
Mulțumesc anticipat pentru răspunsurile voastre.

Da, dar s-a scris şi că nu se poate.

Impulsul unei rachete nu este constant cand accelereaza, ca nu pierde pierde combustibil la aceeasi rata la care accelereaza. Ar fi un mecanism de propulsie extrem de ineficient in aceste conditii.

Vad ca hominizii de pe aici sunt mai preocupati sa le fie satisfacute complexele de inferioritate, decat de cunoastere stiintifica. Abel a citat numai partea in care am scris ca "situatia este posibila", nu si cea in care am specificat in ce conditii este posibila. Excelenta atitudine! Bravo! Bravoooo!!!    

Erata a scris:Impulsul unei rachete nu este constant cand accelereaza, ca nu pierde pierde combustibil la aceeasi rata la care accelereaza. Ar fi un mecanism de propulsie extrem de ineficient in aceste conditii.

N-a spus nimeni că e altfel, aşa că acest lucru este irelevant.

Abel a citat numai partea in care am scris ca "situatia este posibila", nu si cea in care am specificat in ce conditii este posibila.

Puiule, de ce ar mai conta în ce condiţii este posibilă, din moment ce eu n-am suţinut mai mult decât că este posibilă, iar voi aţi contrazis acest lucru?

Hai, lasa complexele si pune burtica pe abecedar. Ai o intelegere deficitara a textului scris in limba romana, dupa cum rezulta din compararea comentariilor tale cu cele ale altor utilizatori, postate in integralitatea lor, nu numai jumatatea aia de propozitie care iti convine.

Zici ca esti pui de securist.  

Nu mi-ai răspuns la întrebare. Care-i argumentul pentru care ar fi contat şi în ce condiţii este posibil ca impulsul să se conserve deşi viteza este variabilă?

Conteaza pentru a dovedi folosirea eronata a conceptelor. Cand spui ca impulsul unui avion se conserva, asta are semnificatie clara doar atunci cand vorbim mereu de acelasi avion, nu de un avion la care adunam in fiecare moment cantitatea de combustibil ramasa in rezervor.

Tu chiar vorbeşti serios? Eşti în stare să susţii şi aşa ceva doar ca să-ţi scapi pielea? Oare până unde poate merge această stratagemă?

Poi, asta ar însemna că niciun corp din Univers nu rămâne acelaşi cu el însuşi din cine ştie ce motive ciudate, pentru simplul motiv că trece timpul. Eu ţi-am dat exemplu de corp pentru care este posibil ca impulsul să se conserve. Dacă tu numeşti avionul 1 cel cu masa 1 şi avionul 2 cel cu masa 2, eşti de tot plânsul.  

Nu e totuna cand vorbesti de un corp/sistem bine delimitat, adica cu masa constanta, sau cand vorbesti de un corp/sistem cu masa variabila. Cand  faci afirmatiile tale despre conservarea impulsului fara sa precizezi acest lucru, esti in eroare si scoti pe gura doar bazaconii.

Uite, ca sa vezi ca esti in eroare, spune cui vrei ca impulsul unui sistem cu masa variabila se poate conserva in timp ce viteza lui este variabila, sa vezi daca te va contrazice. Cand precizezi conditiile fara echivoc, nu mai spui nimic nou, afirmi doar banalitati.

Te las pe tine sa decizi cine e de plans si cine nu, ca vad ca este o metoda de argumentatie importanta pentru tine.

Erata a scris:Nu e totuna cand vorbesti de un corp/sistem bine delimitat, adica cu masa constanta, sau cand vorbesti de un corp/sistem cu masa variabila. Cand  faci afirmatiile tale despre conservarea impulsului fara sa precizezi acest lucru, esti in eroare si scoti pe gura doar bazaconii.

Pentru cineva care ştie că un corp poate avea masă variabilă nu trebuie să precizezi nimic. Trebuie să precizezi doar pentru cei care la sfârşitul războiului nu ştiu să-şi recunoască greşeala.

Uite, ca sa vezi ca esti in eroare, spune cui vrei ca impulsul unui sistem cu masa variabila se poate conserva in timp ce viteza lui este variabila, sa vezi daca te va contrazice. Cand precizezi conditiile fara echivoc, nu mai spui nimic nou, afirmi doar banalitati.

Poi şi eu ce am spus în primul meu mesaj de pe acest topic?

Abel Cavaşi a scris:Există impuls constant chiar în prezenţa unei acceleraţii. Important este ca produsul dintre masă şi viteză să rămână acelaşi în orice moment al acceleraţiei.

Ce condiţii fără echivoc mai trebuia să menţionez pentru cineva care ştie Fizică?

Erata a scris:Impulsul constant la viteza variabila este posibil numai daca , cum s-a mai scris deja.

În acest caz ce se întâmplă cu impulsul total al sistemului, format din impulsul corpului (care se conservă prin pierderea de masă compensată de creşterea vitezei) şi impulsul masei eliminate?

@asds
Să înţeleg că încă nu eşti convins că un corp poate avea impuls constant cu viteză variabilă?   

Gata frate miai ziso esti cel mai tare Nobăl scrie pe tine! 

Păi, acuma ce-i mai zice şi tu? De ce să recunoşti frumos că ai ironizat pe-aici în necunoştinţă de cauză?

Abel, în momentul în care îi scade masa nu mai vorbim de acelaşi corp. De aceea impulsul total al sistemului nu poate fi constant având una dintre componente constantă şi egală cu impulsul iniţial al corpului.
Suma celorlalte componente ar trebui să fie zero pentru ca şi impulsul total să se conserve. Pentru asta devine necesar ca şi viteza cu care este expulzată masa pierdută să fie tot zero, deci practic nu mai poţi expulza nicio masă!
Acum ai înţeles cum devine cazul?  

Dupa cum am mai spus, daca masa e variabila nu mai vorbim de acelasi corp, deci conditia fara echivoc este sa precizezi despre ce sistem vorbesti si sa nu incurci impulsurile, iar atunci afirmatiile tale sunt banale, pentru ca e clar ca doua corpuri diferite, cu mase diferite, ca sa aiba acelasi impuls trebuie sa aiba viteze diferite. Eroarea ta este ca nu intelegi ca sunt doua corpuri diferite.

Se pune urmatoarea intrebare: Avem un sistem din doua bucati: S = A + B cu impuls nenul. Se poate ca impulsul lui A sa fie egal cu cel al lui S, dupa ce B se desprinde din S? Sa nu uitam ca impulsul lui S se conserva si dupa ce A si B se despart. Raspunsul e evident: da, se poate, cu conditia ca impulsul lui B sa fie nul dupa desprindere, adica sa nu aiba viteza. Este absolut banal.

Tu numesti avion si pe S si pe A. Acum intelegi unde gresesti?

asds a scris:Abel, în momentul în care îi scade masa nu mai vorbim de acelaşi corp.

Acuma continui şi tu aceeaşi bazaconie? Adică nu există corpuri cu masă variabilă?

Văd că şi Erata continuă cu bazaconia. Atunci întrebarea este valabilă şi pentru el: există sau nu există corpuri cu masă variabilă?

asds, A poate avea impulsul lui S dupa expulzare, doar in sistemul de referinta in care B ramane in repaus.

Erata a scris:Raspunsul e evident: da, se poate, cu conditia ca impulsul lui B sa fie nul dupa desprindere, adica sa nu aiba viteza.

Doar că desprinderea aia nu se poate face fără să-i dai un cât de mic impuls corpului B; altfel nu există desprindere şi ai în continuare un singur corp S.

Erata a scris:asds, A poate avea impulsul lui S dupa expulzare, doar in sistemul de referinta in care B ramane in repaus

Asta cu schimbarea sistemului de referinţă după bunul plac e o eternă poveste pe forumul ăsta.
Dacă am privit de la bun început corpul S dintr-un sistem de referinţă, apoi din acela examinăm fenomenele până la capăt.
Altfel, dacă le tot schimbăm, odată iese dreaptă şi de 3 ori elicoidă!  

asds, inainte de expluzare, atat A cat si B au viteza nenula. La expulzare, viteza lui A creste si a lui B scade pana la 0. Cum ziceam mai sus, A va avea impulsul lui S doar in acest sistem de referinta. Unde s-a schimbat sistemul de referinta?

Abel Cavaşi a scris:Adică nu există corpuri cu masă variabilă?

Nu. Masa este una din proprietăţile caracteristice ale corpului. Altă masă - vorbim despre alt corp.

Stai ca in cateva secunde apare cu "cresterea relativista a masei", apoi sa vezi... Erorile astuia nu se mai opresc.

asds a scris:

Abel Cavaşi a scris:Adică nu există corpuri cu masă variabilă?

Nu. Masa este una din proprietăţile caracteristice ale corpului. Altă masă - vorbim despre alt corp.

În cazul acesta mă văd nevoit să recunosc că am aflat ceva nou.   

Erata a scris:asds, inainte de expluzare, atat A cat si B au viteza nenula. La expulzare, viteza lui A creste si a lui B scade pana la 0. Cum ziceam mai sus, A va avea impulsul lui S doar in acest sistem de referinta. Unde s-a schimbat sistemul de referinta?

Dacă ataşezi de la bun început sistemul de referinţă lui B, unde B este prima dată în mişcare, pentru ca B să fie în repaus în acelaşi sistem de referinţă după separarea de A, este necesar ca asupra lui B să acţioneze o forţă. Din SR-ul lui B forţa va acţiona asupra lui A, provocându-i lui A acceleraţie faţă de B.
Şi cum forţa este dp/dt, devine clar că din SR-ul lui B impulsul lui A nu mai este constant.

Abel Cavaşi a scris:În cazul acesta mă văd nevoit să recunosc că am aflat ceva nou.

A physical body as a whole is assumed to have such quantitative properties as mass, momentum, electric charge, other conserving quantities, and possibly other quantities.
In classical physics, a physical body is a body with mass, not only energy, is three-dimensional (extended in 3-dimensions of space), has a trajectory of position and orientation in space, and is lasting for some duration of time.
en.wikipedia.org/wiki/Physical_body

asds a scris:

Abel Cavaşi a scris:În cazul acesta mă văd nevoit să recunosc că am aflat ceva nou.

A physical body as a whole is assumed to have such quantitative properties as mass, momentum, electric charge, other conserving quantities, and possibly other quantities.
In classical physics, a physical body is a body with mass, not only energy, is three-dimensional (extended in 3-dimensions of space), has a trajectory of position and orientation in space, and is lasting for some duration of time.
en.wikipedia.org/wiki/Physical_body

Aşa, şi asta înseamnă că nu poate avea masă variabilă? Impuls variabil poate avea?   

Mă bag și eu un pic în seamă.
Eu nu înțeleg de ce nu luați un simplu Galilei în calcul.
Înainte de lansarea proiectilului, acesta are viteză nulă față de tun.
După lansare, acesta are viteza v față de tun.
Dacă viteza tunului este v față de panoul galben, iar viteza proiectilului după lansare este v față de tun, atunci în acel film se consideră ca sistem de referință acel panou cu careuri galbene și negre.
Față de acel panou tunul are viteza v, ceea ce înseamnă că proiectilul are viteză v față de tun și viteză zero față de panou.
Interesant este faptul că proiectilul rămâne o perioadă suspendat.
Aici este singurul impuls care intervine și care demonstrează situația.

Părerea mea.

De fapt, în acel filmuleț nu vorbim de o viteză, ci de o accelerație.
Faptul că proiectilul este lansat în linie dreaptă, după cum se vede, el rămâne suspendat atât timp cât proiectilul este supus accelerației constante.
În acel videoclip, în momentul lansării proiectilului, atât tunul, cât și proiectilul sunt supuse la aceeași accelerație.
Proiectilul rămâne suspendat și se deplasează în linie dreaptă față de sol atât timp cât este supus unei accelerații ce produce proiectilului un impuls suficient de mare cât să facă aproape nulă forța de gravitație cu care este atras proiectilul.
În această situație, atât tunul, cât și proiectilul sunt supuse la aceeași accelerație, iar impulsul proiectilului se păstrează raportat la timp, atât timp cât impulsul dobândit prin accelerarea proiectilului este mult mai mare, sau cel puțin insesizabil în acel video, față de forța de atracție gravitațională.

Cu siguranță există și un fel de recul care crește accelerația amândurora în mod identic prin principiul acțiunii și reacțiunii, dar acesta este neglijabil în condițiile experimentului.

Ideea este că un simplu Galilei explică situația din acel video.
Tunul are accelerația X față de panou, proiectilul are tot accelerația X față de tun, ceea ce face ca proiectilul să fie în repaus față de acel panou.
Desigur, doar pentru o anumită perioadă de timp, aceea perioadă de timp cât impulsul dobândit prin accelerație este suficient de mare față de forța gravitațională care acționează asupra proiectilului.

Abel Cavaşi a scris:Aşa, şi asta înseamnă că nu poate avea masă variabilă? Impuls variabil poate avea?

Abel, masa este o caracteristică a unui corp. Dacă masa diferă vorbim de corpuri diferite. Fă o analogie cu ciocnirea plastică: avem acolo în final aceleaşi corpuri, sau alt corp cu masa mai mare?
Şi da, impulsul poate fi variabil pentru acelaşi corp atunci când viteza corpului este variabilă. Pentru ca viteza corpului să varieze este necesar ca asupra corpului să acţioneze o forţă, producându-i o acceleraţie. Nu poţi accelera acelaşi corp fără ca asupra lui să acţionezi cu o forţă.

Ok, data viitoare când mai fac un zbor cu avionul, dacă nu uit, o să-l întreb pe pilot cu câte avioane am zburat, că pe forumul meu am învăţat că toate corpurile au masa constantă.

asds a scris:Abel, masa este o caracteristică a unui corp.

Asta trebuie încadrat în bezna minții, atât timp cât nu putem stabili care este masa unui corp dacă nu acționăm asupra lui cu nicio forță.

Dar dacă nu o putem calcula fără să luăm în calcul o forță ce acționează asupra corpului, atunci masa nu este o caracteristică a corpului, ci doar un efect al forței asupra corpului.
Așa acționează o forță asupra unui corp, îi dă masă și implicit inerție.

Masa și forța nu pot fi separate.

Mă convingeți că lucrurile nu stau așa în momentul în care îmi demonstrați cum calculăm exact masa corpului, fără să luăm în calcul vreo forță ce acționează asupra lui.