Adevarul in Fizica

Rezumarea primului mesaj :

Adevarul in fizica.
  Daca nici in fizica, stiinta prin excelenta exacta, nu putem afla adevarul, cum sa ne asteptam ca adevarul sa cuprinda justitia, justitia, democratia, economia, finantele, informatiile.
  Nu cunoastem adevarul cu privire la viteza luminii pe Pamantul in miscare.
 Aparitia Teoriei Relativitatii, din niste erori de interpretare, pot fi considerate normale, datorita cunoasterii de acun un secol, dar anormal este sa se blocheze orice ercetare in acest domeniu. Cum poate fi interpretata anomalia ca nu avem inca realizate experiente de masurare a vitezei luminii dintr-o singura parte? S-a scris atat de mult ca masurarea vitezei luminii dus si intors, nu este corecta deoarece deoarece rezultatul ei ne spune numai media aritmetica a a doua masuratori realizate dintr-o singura parte. Experienta lui Michelson nu avea cum sa masoare viteza Pamantului, deoarece prin metoda dus si intors, ce se adauga la dus se pierdea la intors,si rezulatatul era nul.
Einstein explica Teoria Relativitatii in articolul cu sincronizarea ceasurilor, care apresupus ca s-a folosit metoda masurarii luminii dus si intors. Folosind aceasta metoda, lumina ajunge deodata la Mecanic si conductor, considerand ceasurile sincrone. Daca se folosea metoda masurarii dintr-o singura parte, ceasurile nu ar fi fost sincronizate. Asa s-a ajuns la aberatia ca lumina are viteza diferita in tren decat pe peron. Nici pana astazi cursurile universitare nu fac o paralele intre electrodinamica lui Maxwel si Hertz, si cea alui Mincovski si Lorentz. Mi se pare strigator la cer, ca Academia romana si Societatea Romana de Fizica, se spuna ca nu au fonduri de cercetare. Experientele propuse de mine, pentru Masurarea vitezei luminii dintr-o singura parte, sau efectul de deplasren inertiala a luminii, care ar fi dus la dirijarea aparatelor de zbor, nu costau in prima faza mai mult decat o punte peste un parau. Experimentul CERN, cu viteza superluminica a particulelor, este detestat fara scrupule pentruca masurarea este foarte greu de facut, dar experientele mele mai simple se pot realiza, Cui foloseste aceasta cumplita prigoana asupra celor care au masurat viteze superluminice; Ma refer la experimentul Dogaru, sau a filmarii unui nor de plsma cu viteza superluminica. Relativitatea a adus mari schimbari in conceptele fizice, care trebuie revizuite fara intarziere, Multe ipoteze trecute in derizoriu, trebuie reformulate dupa experiente.  Un exemplu ar fi propunerea de inventie a ing Muntescu din Sinaia, " Perpeteum mobile de sub Caraiman," care a fost luat in ras, dar acum s-a dovedit ca langa Caraiman, s-a descoperit o "Gura de Rai" o anomalie gravitationala, ca multe altele din Romania, Prin care puteam ajunge inaintea altora la folosirea energiei Libere, experimentata de Tesla.
  Cred ca posibilitatile de comunicare pe internet, va duce impotriva vointei unora, la Inovarea totala, transformarea universitatuilor in mari centre de inovare, si formarea unei constiinte noi, fara dogme si interse meschine, spre binele tuturor.
                                      Asa sa ne ajute Dumnezeu.
                                                   ing. Dumitru VOCHESCU

Nu este o aberație Domnule inginer Vochescu, lumina chiar are viteză diferită.

Cum ai aflat? Ce te face sa fii asa sigur?

primata ganditoare a scris:lumina chiar are viteză diferită.

...100% adevarat...
....
NIMENI NU POATE DEMONSTRA CA ARE VITEZA CONSTANTA!....
NIMENI NU POATE DEMONSTRA CA VARIATIA VITEZEI LUMINII = 0.000000(0)
...
Cu alte cuvinte viteza lumini este "constanta" DOAR IN LIMITA DE MASURARE...MAIMUTISTA!, doar in limitele aparatelor lor de masura...primitive!
...
...NU EXISTA O CONSTANTA A VITEZEI LUMINII!....maimutele trebuie sa dovedeasca asta!
...NU EXISTA DUMNEZEU.....maimutele trebuie sa dovedeasca asta!
...(doar maimuticile se imbata cu apa rece)

Dane tu ce-ai dovedit?Ai facut atita caz cu teoria ta fundamental gresita.Tornadele sunt specifice fluidelor cu frecare si nicidecum unui superfluid cum spui tu ca e universul.

primata cretinoida a scris:Dane tu ce-ai dovedit?Ai facut atita caz cu teoria ta fundamental gresita.Tornadele sunt specifice fluidelor cu frecare si nicidecum unui superfluid cum spui tu ca e universul.

...
Stiu ca WoodyCAD nu sta la discutie cu incultii...!
...si cei inculti ar trebui sa stie ca..."fara frecare" nu exista in realitate, doar in imaginatia infantila a maimuticilor!
....
A INTELES VREUNUL DIN VOI CUM FUNCTIONEAZA ...TEORIA?
...niciunul....pentru ca ati fi inteles ca dispozitivele aratate deja publicului larg nu au legatura cu....FIZICA ACTUALA!

Practica

Pe oameni ii intereseaza practica, rezultatele practice ale unei teorii.
Fotografiile despre comportarea materiei, pe care le pretindem teorii, nu tin loc de original.
O teorie care nu produce rezultate practice este stearpa.
Sa nu uitam ca Universul functioneaza fara teoriile noastre.

virgil a scris:

Nu este o aberație Domnule inginer Vochescu, lumina chiar are viteză diferită.

Cum ai aflat? Ce te face sa fii asa sigur?

La asta lucrez acum virgil.
Formulele relativității sunt foarte, foarte bine construite.
N-ai cum să ajungi să contrazici ceva folosind formulele relativității.
Dar ele se bazează tocmai pe constanța vitezei luminii.
Mai mult, experimental se poate chiar verifica că ceasurile rămân în urmă.
Mai puțin cu contracția spațiului.
Aceasta este doar o speculație, neverificată experimental și este doar o consecință a formulelor relativității.
Dar nu cred că ceasurile rămân în urmă datorită vreunei dilatări temporale.
Explicația fizică este legată pe undeva de principiul inerției.
Eterul ăsta însă, are o mare importanță, nu neapărat un eter, cât modificarea traiectoriei sensului luminii în funcție de sensul de mișcare a sursei. Dar dacă din perspective diferite, traiectoria luminii este diferită, prin simultaneitatea momentelor din cele două perspective, lumina trebuie să aibă viteză diferită.
Am eu ceva în cap acum, cam cum s-ar putea pune în evidență asta, dar în mod diferit, altfel.
Fără să apară greșeli, erori sau incertitudini în interpretare.
La asta mă gândesc acum.

Să ne aducem aminte și de întrebarea lui eugen de la un moment dat, ce anume frânează fotonii de nu pot depăși viteza c, sau de ce ea este aceeași întotdeauna, indiferent de viteza sursei ?

Viteze superluminice

Curiosul,

Sunt uimit ca mi -ai retinut ideea.
Eu vad fotonul mai degraba ca un sunet in eter, si mai putin ca o particula.
In diferite zone din Univers ar trebui sa admitem ca exista parametri diferiti ai mediului  (eterului, etc).
In aceste conditii eu admit ca propagarea luminii ( sunetului  eteric) poate avea viteze diferite.
Admit chiar existenta unor viteze infinite, care ar asigura interactiunile instantanee din Univers, conexiunea si coeziunea lui . Existenta doar a unor viteze limitate de interactiune  -gen " viteza luminii"-  intuiesc ca ar duce la o descompunere a Universului.

Matematic, teoriile au corectitudine in universul matematic.
In Universul real, Natura are ultimul cuvant.

curiosul a scris:Mai puțin cu contracția spațiului. Aceasta este doar o speculație, neverificată experimental și este doar o consecință a formulelor relativității.

Nu este adevărat. La acceleratoarele de particule este constatată "aplatizarea" protonilor pe direcţia de deplasare şi chiar se ţine cont de asta la ciocnirea particulelor.

Si nu numai. Pentru verificari experimentale ale contractarii distantelor, vedeti aici, iar pentru dilatarea duratelor, aici.

Imi place cum gandeste eugen. Dar nu inteleg atunci de ce insista cu un eter despre care Natura ne-a demonstrat ca nu exista in realitate.

Prioritati cronologice in stiinta

Eterul nu este inventia mea personala. Gandirea mea este influientata de practicieni si nimeni nu ne opreste sa emitem ipoteze personale.
Problema e cand absolutizam ipotezele si facem din teorii adevaruri absolute.
Inainte de Einstein , relativizarea stiintei , teoriile atomice granulare clasice, Maxwell, Tesla, etc si-au fundamentat studiile si rezultatele practice pe considerarea eterului ca mediu real.
Ceva a penetrat stiinta si eterul a fost persecutat. Ascundea secrete care nu conveneau...
Mai vedem.

Recomand inca odata toate topicele referitoare la eter, plus Maxwell, Tesla, etc.
Recomand de asemenea luarea in considerare a cat mai multor experimente, nu doar cele tabu care convin stiintei oficiale.
Este stupid ca un Cern care cheltuie miliarde sa invoce de exemplu , dupa luni de pregatire a unui experiment, un defect stupid la ...siguranta electrica, care face ca neutrinul sa se miste totusi...cu viteza inferioara luminii...

Absolut tot ce nu va convine e minciuna si mistificare. Nu exista sa fie totusi vreun rezultat corect care sa va infirme timpeniile. Astia da cercetatori seriosi si impartiali.    Vezi ca ti-am raspuns pe topicul eterului, ca sa nu ne imprastiem pe tot forumul.

Ne-ai convins ca dumneata ai numai v0id.
Traim in doua lumi complet diferite, fiecare cu lumea lui. Noi nu-ti negam lumea si daca cumva se poate, te rugam la fel.

Traim cu totii in aceeasi lume, dar unii insista sa o nege.

asds a scris:
Nu este adevărat. La acceleratoarele de particule este constatată "aplatizarea" protonilor pe direcţia de deplasare şi chiar se ţine cont de asta la ciocnirea particulelor.

Deci haideți să ne înțelegem.
Această constatare a contracției este una fizică ?
Protonii ăia chiar se aplatizează fizic ?
Un corp care se deplasează cu o anumită viteză, suficient de mare, chiar este supus unei aplatizări fizice ?
Sau doar din perspectiva măsurătorilor din alt SR are loc această aplatizare ?

În oricare situație, ceva nu-i la locul lui.
Dacă doar din perspectiva măsurătorilor din alt SR acesta se contractă, dar fără ca să existe o contracție fizică propriu-zisă a acelui corp, este ca și cum am considera că el nu se contractă și putem face ecuațiile fără nicio contracție.

Dacă totuși acel corp se contractă fizic, dar nu se contractă și observatorul care face măsurătorile din alt SR, atunci viteza lor relativă nu mai este aceeași, apare o diferență de viteză, pentru că acel corp merge printr-un alt fel de spațiu față de cel al observatorului.

Dacă se contractă amândoi, și observatorul și corpul, atunci este ca și cum n-am mai avea nicio contracție.

Ar mai fi o explicație, mai plauzibilă pentru mine pentru moment, nerelativistă, care explică atât diferența de timp, cât și contracția, aplatizarea.
La accelerarea foarte mare, poate chiar și la viteză foarte mare, corpul se opune mișcării prin inerție atât de puternic, sau corpul întâmpină o rezistență la înaintare atât de mare încât se aplatizează, fără să se contracte niciun spațiu.
Este cea mai plauzibilă explicație care ar explica o eventuală aplatizare fizică a corpului la viteze foarte mari, dar fără ca observatorul să se aplatizeze, ca efectul să fie unul fizic, dar fără să se contracte niciun spațiu.

Cu timpul, principiul ar fi cumva asemănător, explicat aproape la fel, vis-a-vis de ce spuneam altă dată, cum că la viteză mare a unui corp, procesele interioare ale acestuia sunt încetinite, de aia acolo timpul curge mai lent, procesele se desfășoară mai lent.

Un răspuns ajutător: vrei să bagi un autobuz într-un garaj:
Cazul 1: Autobuzul este mai lung decât garajul; cum faci?
Aduci autobuzul la o viteză relativistă şi datorită efectului de comprimare a distanţelor pe direcţia de deplasare, autobuzul se contractă şi încape.
Cazul 2: Te afli în autobuzul care vine spre garaj cu viteză apropiată de viteza luminii în vid. Ce constaţi? Constaţi că după ce că garajul era neîncăpător pentru autobuz, el se contractă şi mai mult.

Da, dar garajul nu se contractă și el identic ?
Pentru că tot pe direcția de deplasare este și el.
Și dacă se contractă simetric ca și autobuzul, acesta iar nu mai încape în el.

În primul caz autobuzul este în mişcare faţă de garaj.
În cazul al doilea, din perspectiva autobuzului garajul este în mişcare.

În primul caz, garajul este tot pe aceeași direcție de deplasare.
Dar ar însemna că doar autobuzul se contractă, nu și garajul.
Corect ?

Asta ca asta, dar problema este, așa cum ar rezulta, că într-adevăr, corpul în mișcare la viteză mare chiar se aplatizează fizic, nu-i așa ?
Nu este doar o chestie de la nivelul observatorului din alt SR.
Lucrul acesta chiar se întâmplă fizic, nu ?

Dacă da, și vorbim doar de contracție spațială care cauzează asta, dar doar de la nivelul corpului, nu pe toată aceea axă spațială, doar local la nivelul autobuzului, nu-i așa ?
Că altfel s-ar contracta și garajul, pentru că-i pe direcția de deplasare.

Se contractă obiectul pe care îl consideri că se deplasează cu viteză relativistă. În primul caz acesta e autobuzul, din perspectiva garajului; în al doilea caz acesta e garajul, din perspectiva autobuzului.

OK, să concluzionăm.
Primul caz, se contractă doar autobuzul.
Într-adevăr, pare să existe o contracție fizică a autobuzului.
Dar nu putem vorbi de o contracție spațială, pentru că s-ar contracta tot ce-i pe aceea direcție, însă, în acest caz, se contractă doar autobuzul, adică ce este în spațiu, nu spațiul care contractă și autobuzul.

Corect ?

Spaţiul referenţialului în care este autobuzul se contractă din perspectiva garajului; şi invers pentru autobuz.

Deci trebuie să ne imaginăm spațiul acesta o plasă în care este agățată materia. Dacă aceea plasă își micșorează ochiurile, se va contracta, atunci materia care-i agățată în aceea plasă se va contracta, se va apropia una de alta pe aceea direcție, nu ?

Pentru că din ce spui pare că spațiul este ceva strâns legat de materie într-un fel sau altul. Materia nu se mișcă printr-un spațiu, ci materia plimbă acel spațiu cumva.

Dar dacă spațiul se contractă într-un loc pe o anumită direcție, îl trage cumva din celelalte părți pe aceea direcție.
Înțelegi ce vreau să spun ?

OK, nu pot să mai stau în seara asta Răzvane.
Sunt cam cinșpe mii de motive pentru care nu poate exista o contracție spațială.
Aceea aplatizare fizică a corpului trebuie să aibă alte cauze.

Mâine o să-ți arăt mult mai coerent, poate-ți fac și niște animații, măcar vreo douășpe mii de motive, pentru care nu este plauzibilă o contracție spațială fizică, la nivel de cum interpretează relativitatea spațiul (aceea curbură).

Sper să ne auzim mâine, dacă nu intervine altceva.

Al cui e spatiul in care a intrat autobuzul cu viteza luminii ? Public sau privat ?
Cine plateste pt. autobuzul care s-a curbat si contractat ?
Dar daca "spatiul" este etherul lasat de Dumnezeu?
Dar daca seamana cu siliconul unor doamne si se intinde, se contracta cu tot ce e in el ?
Oare "spatiul" poate sa fie pus intrun sutien, sa isi pastreze formele ?

curiosul a scris:Sunt cam cinșpe mii de motive pentru care nu poate exista o contracție spațială.

Eh, dacă nu vrei tu să existe contacţie spaţială, înseamnă că nu există; ce s-o mai dăm cotită!
Ţi-am spus că ai băut apă după virgil_48!

Spatiul se contracta permanent, odata cu scurgerea timpului.
Prima faza a fost divergenta, acum suntem in convergenta.
Pe o traiectorie multiplu elicoidala ne tot ducem pe bratul Galaxiei spre Centru, unde ne asteapta ????, apoi o noua divergenta. Dar nici Centrul nu sta pe loc.
In fiecare clipa "parametrii spatiului" nostru local se modifica, pe masura ce se contracta.
Cine poate acum e momentul sa evadeze. Este o favorabila fereastra de timp, poate sa mearga fie in trecut, fie in viitor.
Daca va accelera in "viitor", nu va avea nici un viitor, isi grabeste sfarsitul.
https://www.youtube.com/watch?v=f0UzV2Q6HKU

Spatiul strange timpul in brate pana ies scantei si lumina ingheata.

Deci eu nu mai înțeleg adevărul din fizica oficioasă !
Asta cel puțin vis-a-vis de fotoni.

Fotonul este particula luminii care fie este absorbită de corpuri și reemisă, fie este reflectată de corpuri.

Să analizăm în profunzime acest prim caz.
Particula luminii, fotonul este absorbită de corpuri și reemisă.[/b]

Să presupunem că un foton este absorbit de un electron, sau de un atom mai exact.
Aceasta înseamnă că energia atomului a fost modificată.
Cum ?
Să presupunem că fotonul a fost absorbit de un electron căruia i-a crescut energia.
Ce se întâmplă cu acel electron, presupunând că ar fi pe ultimul start de electroni ?
Dar dacă absoarbe mai mulți ?
Probabil că îi crește energia până când va avea tendința să coboare pe un strat mai jos.
Dar acel strat de mai jos, este deja ocupat complet cu electroni.
Deci nu-l poate primi .
De ce acel strat nu poate primi acel electron cu energie suplimentară ?

Păi simplu, la nivel energetic electronii exercită o forță unul asupra celuilalt !
Dacă totuși electronul are o energie suplimentară pe care nu și-o poate desfășura, la nivel fizic-spațial, adică să coboare pe alt strat, atunci ce face electronul cu aceea energie suplimentară ?
O elimină, sub forma unui/unor fotoni.
Dar nu este important ce face, ci ce se întâmplă cu acel electron în momentul în care are o energie suplimentară ?
Îi crește masa, dacă tot masa este energie ?
Îi crește volumul, îi crește densitatea ?

Dar care dintre electroni, adică electronii de pe care straturi primesc acei fotoni, aceea energie suplimentară ?
Cei de pe ultimul strat, la nivel de atomi ?
Cei din atomii marginalizați ?
Sau depinde doar de coincidență ?
Adică în funcție de frecvența fotonului și în funcție de care electron nimerește ?

dar dacă nu nimerește niciun electron ?
Atunci poate ajunge la protoni, sau mai știu eu ce este prin nucleu ?
Dar dacă energia fotonului a fost absorbită de nucleu, oare va crește forța cu care atrage electronii ?
Dacă da, ce se întâmplă cu electronii și cu tot atomul ?
Va avea dimensiuni mai mici, pentru că electronii sunt mai apropiați de nucleu în acest caz, nu-i așa ?
Ce metrică este folosită acolo ?

Oare fizica cuantică explică tot ?
Dar oare câte întrebări trebuie să ne ridicăm pentru a înțelege fizica cuantică ?
Dar oare câte întrebări trebuie să ne ridicăm pentru a putea înțelege materia în toată profunzimea ei ?
La câte din întrebările anterioare putem răspunde cu certitudine ?
Cum stabilim o certitudine din punct de vedere fizic ?

Energia suplimentara face ca fotonul sa fie smuls de pe orbita si sa devina liber ,nu sa coboare.