Ultimele subiecte
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romanaScris de Meteorr Ieri la 21:34
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de virgil Joi 21 Noi 2024, 20:31
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la virgil în Ce anume "generează" legile fizice?
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în OZN in Romania
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12459) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7963) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
eugen | ||||
Dacu2 | ||||
Forever_Man | ||||
Meteorr | ||||
Abel Cavaşi |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Forever_Man | ||||
virgil | ||||
Dacu2 | ||||
Meteorr | ||||
ilasus | ||||
CAdi | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 29 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 29 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
+8
curiosul
Razvan
omuldinluna
CAdi
george
WoodyCAD
mm
Abel Cavaşi
12 participanți
Pagina 3 din 4
Pagina 3 din 4 • 1, 2, 3, 4
Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Rezumarea primului mesaj :
Studiind formulele lui Frenet am ajuns la concluzia că acestea sunt recursive. Mai precis, folosind forma trigonometrică a formulelor lui Frenet (formă despre care puteţi găsi amănunte plictisitoare pe blogul meu), am demonstrat următoarea
Teoremă. Dacă există un triedru drept de ordinul n care satisface formulele lui Frenet de ordinul n scrise sub forma trigonometrică
,
atunci există încă un triedru drept de ordinul n+1
care satisface, la rândul său, formulele lui Frenet de ordinul n+1 scrise sub forma trigonometrică
,
,
unde si .
Demonstratie: Din relaţiile
si
avem că
,
deci .
Mai avem ,
de unde .
Derivăm acum versorii triedrului drept de ordinul n+1
şi obţinem
.
Înlocuind si , obţinem
.
Dar ştim că, din definiţia versorilor de ordin superior, avem
,
deci
.
Cum si , rezultă în final
,
ceea ce trebuia demonstrat.
Descoperirea "live" a acestei teoreme de recurenţă, precum şi o mulţime de consecinţe ale teoremei pot fi găsite pe forumul de astronomie în topicul "Formulele lui Frenet generale".
Cum vi se pare această teoremă? Nu întrevedeţi şi voi aici (ca şi mine) o eventuală conexiune profundă între mecanica clasica şi cea cuantică?
Studiind formulele lui Frenet am ajuns la concluzia că acestea sunt recursive. Mai precis, folosind forma trigonometrică a formulelor lui Frenet (formă despre care puteţi găsi amănunte plictisitoare pe blogul meu), am demonstrat următoarea
Teoremă. Dacă există un triedru drept de ordinul n care satisface formulele lui Frenet de ordinul n scrise sub forma trigonometrică
,
atunci există încă un triedru drept de ordinul n+1
care satisface, la rândul său, formulele lui Frenet de ordinul n+1 scrise sub forma trigonometrică
,
,
unde si .
Demonstratie: Din relaţiile
si
avem că
,
deci .
Mai avem ,
de unde .
Derivăm acum versorii triedrului drept de ordinul n+1
şi obţinem
.
Înlocuind si , obţinem
.
Dar ştim că, din definiţia versorilor de ordin superior, avem
,
deci
.
Cum si , rezultă în final
,
ceea ce trebuia demonstrat.
Descoperirea "live" a acestei teoreme de recurenţă, precum şi o mulţime de consecinţe ale teoremei pot fi găsite pe forumul de astronomie în topicul "Formulele lui Frenet generale".
Cum vi se pare această teoremă? Nu întrevedeţi şi voi aici (ca şi mine) o eventuală conexiune profundă între mecanica clasica şi cea cuantică?
Ultima editare efectuata de catre Abel Cavaşi in Vin 02 Dec 2011, 12:35, editata de 2 ori (Motiv : Am înlocuit "forkosh.dreamhost." cu "forkosh.".)
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Mulțumesc pentru interes, curiosule! Da, am observat că (îmi) lipsești, așa cum (îmi) lipsesc și alții, doar că am simțit că este peste puterile mele să mă împotrivesc unor asemenea absențe.
Rezumatul? Păi, acceptă pentru început un lucru mai simplu: că Fizica elicoidală este Fizică newtoniană, doar că principiul inerției în Fizica elicoidală spune că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, nu pe o dreaptă. Aceasta este singura modificare (principală) a Fizicii actuale pe care o propune (deocamdată) Fizica elicoidală. Să vedem atunci care ar fi consecințele acceptării acestui fapt.
Desigur, propunerea mea privind principiul elicoidal al inerției vine ca o consecință a studiilor mele prin care am ajuns la teorema de recurență. Când voi avea timp, voi mai scrie un articol cu elemente despre Fizica elicoidală, pe care intenționez să-l public tot așa. Până atunci, aș fi foarte fericit dacă voi ați putea anticipa mai mult (decât ați făcut cu teorema).
Rezumatul? Păi, acceptă pentru început un lucru mai simplu: că Fizica elicoidală este Fizică newtoniană, doar că principiul inerției în Fizica elicoidală spune că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, nu pe o dreaptă. Aceasta este singura modificare (principală) a Fizicii actuale pe care o propune (deocamdată) Fizica elicoidală. Să vedem atunci care ar fi consecințele acceptării acestui fapt.
Desigur, propunerea mea privind principiul elicoidal al inerției vine ca o consecință a studiilor mele prin care am ajuns la teorema de recurență. Când voi avea timp, voi mai scrie un articol cu elemente despre Fizica elicoidală, pe care intenționez să-l public tot așa. Până atunci, aș fi foarte fericit dacă voi ați putea anticipa mai mult (decât ați făcut cu teorema).
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel a scris:Dorința mea cea mare este ca voi SĂ FOLOSIȚI acest rezultat, indiferent de „evoluția” mea ulterioară printre disidenți. Gândiți-vă ce putem face cu această teoremă, ce ne aduce ea nou și benefic pentru teoriile noastre.
Multumesc ca te-ai gandit.Din pacate mie personal, nu imi va folosi.Domeniul meu de activitate este electronica...
Succes!
P.S.
Abel a scris:Păi, acceptă pentru început un lucru mai simplu: că Fizica elicoidală este Fizică newtoniană, doar că principiul inerției în Fizica elicoidală spune că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, nu pe o dreaptă.
Ei, si, ca fizician la baza, nu pot fi de acord cu , complicarea Fizicii Newtoniene.....Newton a facut-o bine !
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Nu vreau să mă pripesc în concluzii, dar, așa cum am mai discutat noi la un moment dat, mai mult sau mai puțin la un nivel ridicat, părerea mea este că nu există o relație directă între teorema de recurență și implicarea principiului elicoidal al inerției.
Desigur, nu mi-o lua în nume de rău, pentru că s-ar putea să afirm asta pentru că nu sunt suficient de bine informat.
Și spun asta pentru că din ce îmi amintesc din discuțiile noastre anterioare vis-a-vis de teorema de recurența, determinarea triedrului de un anumit ordin n>1, este una pur matematică, iar triedrul de ordin mai mare ca 1 nu este asociat traiectoriei mișcării unui corp. Traiectoria mișcării corpului inițial de care se pleacă, are deja asociat triedrul său, cel al lui Frenet, iar celelalte triedre determinate matematic nu aduc informații suplimentare privind traiectoria mișcării corpului inițial. Asta din punctul meu de vedere și raportat la principiul elicoidal al inerției.
Cu alte cuvinte, un corp liber se mișcă pe o elice circulară datorită impulsului său elicoidal.
Tu susții că Fizica elicoidală este Fizica Newtoniană, cu excepția respectivă.
Diferența este totuși majoră, pentru că din punct de vedere inerțial un corp liber se mișcă newtonian rectiliniu uniform, în timp ce elicoidal se mișcă inerțial pe o elice circulară, caz în care, privind situația dintr-o perspectivă newtoniană, pentru ca un corp liber să se miște inerțial pe o elice circulară, asupra lui trebuie să acționeze continuu o serie de forțe care-l mențin pe o traiectorie elicoidală.
Dar desigur, dacă asupra lui acționează un cuplu de forțe mișcarea lui nu prea mai este una inerțială, iar corpul nu mai este liber, ci traiectoria mișcării lui este dirijată și determinată de acele forțe.
Deci, într-un eventual rezumat care ar face o introducere asupra fundamentului teoriei elicoidale, consider că ar trebui să explici mai întâi acest tip de detalii, care să atragă interesul cititorului.
La urma urmei, alternativele pentru explicarea fenomenelor fizice sunt cu atât mai ușor de acceptat, cu cât sunt mai ușor de observat, înțeles și au consistență logică mai bună.
Desigur, nu mi-o lua în nume de rău, pentru că s-ar putea să afirm asta pentru că nu sunt suficient de bine informat.
Și spun asta pentru că din ce îmi amintesc din discuțiile noastre anterioare vis-a-vis de teorema de recurența, determinarea triedrului de un anumit ordin n>1, este una pur matematică, iar triedrul de ordin mai mare ca 1 nu este asociat traiectoriei mișcării unui corp. Traiectoria mișcării corpului inițial de care se pleacă, are deja asociat triedrul său, cel al lui Frenet, iar celelalte triedre determinate matematic nu aduc informații suplimentare privind traiectoria mișcării corpului inițial. Asta din punctul meu de vedere și raportat la principiul elicoidal al inerției.
Cu alte cuvinte, un corp liber se mișcă pe o elice circulară datorită impulsului său elicoidal.
Tu susții că Fizica elicoidală este Fizica Newtoniană, cu excepția respectivă.
Diferența este totuși majoră, pentru că din punct de vedere inerțial un corp liber se mișcă newtonian rectiliniu uniform, în timp ce elicoidal se mișcă inerțial pe o elice circulară, caz în care, privind situația dintr-o perspectivă newtoniană, pentru ca un corp liber să se miște inerțial pe o elice circulară, asupra lui trebuie să acționeze continuu o serie de forțe care-l mențin pe o traiectorie elicoidală.
Dar desigur, dacă asupra lui acționează un cuplu de forțe mișcarea lui nu prea mai este una inerțială, iar corpul nu mai este liber, ci traiectoria mișcării lui este dirijată și determinată de acele forțe.
Deci, într-un eventual rezumat care ar face o introducere asupra fundamentului teoriei elicoidale, consider că ar trebui să explici mai întâi acest tip de detalii, care să atragă interesul cititorului.
La urma urmei, alternativele pentru explicarea fenomenelor fizice sunt cu atât mai ușor de acceptat, cu cât sunt mai ușor de observat, înțeles și au consistență logică mai bună.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41554
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Foarte bine că nu ești de acord. Dar, nu e bine să nu fii atent la argumentele celorlalți. Și hai să vedem care ar fi argumentul meu pentru această „complicare”. Einstein a „complicat” și el mecanica newtoniană și totuși Fizica dată de Einstein este mai precisă decât Fizica lui Newton, pentru că Einstein a generalizat Fizica lui Newton.Pacalici a scris:Abel a scris:Păi, acceptă pentru început un lucru mai simplu: că Fizica elicoidală este Fizică newtoniană, doar că principiul inerției în Fizica elicoidală spune că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, nu pe o dreaptă.
Ei, si, ca fizician la baza, nu pot fi de acord cu , complicarea Fizicii Newtoniene.....Newton a facut-o bine !
Deci, argumentul că este mai complicată nu ține. Trebuie să găsești altceva, dacă vrei musai să contrezi cumva Fizica elicoidală.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
@curiosul
Argumentele tale sunt interne Fizicii newtoniene. Dacă accepți principiul elicoidal, nu mai poți veni cu argumente de genul „și, totuși, acționează o forță”. În noua Fizică toate noțiunile trebuie reformulate, din moment ce „inerțial” înseamnă mișcat pe o elice circulară.
Argumentele tale sunt interne Fizicii newtoniene. Dacă accepți principiul elicoidal, nu mai poți veni cu argumente de genul „și, totuși, acționează o forță”. În noua Fizică toate noțiunile trebuie reformulate, din moment ce „inerțial” înseamnă mișcat pe o elice circulară.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel Cavaşi a scris:@curiosul
Argumentele tale sunt interne Fizicii newtoniene. Dacă accepți principiul elicoidal, nu mai poți veni cu argumente de genul „și, totuși, acționează o forță”. În noua Fizică toate noțiunile trebuie reformulate, din moment ce „inerțial” înseamnă mișcat pe o elice circulară.
Bine, tu acum mă cunoști și-ți permiți să-mi dai acest tip de răspunsuri subiective.
Însă imaginează-ți că aceste întrebări îți sunt ridicate de către un fizician cu o pregătire deosebită și care are nevoie de argumente solide ca să accepte ceva.
Mi-e greu să cred că îl vor convinge argumente de genul :
De ce nu s-ar mișca inerțial pe o elice în loc de rectiliniu uniform ?
Dar ai dreptate din alt punct de vedere :
Abel Cavași a scris:Să vedem atunci care ar fi consecințele acceptării acestui fapt.
Pentru că eventuale aplicații practice interesante și utile pe baza acestei fizici vor face diferența.
Dacă nu-i putem atribui o utilitate practică care să îmbunătățească cumva ceva din tehnologia actuală, atunci rămâne doar o teorie.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41554
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Einstein nu doar a "complicat" fizica Newtoniană, ci a şi completat-o.
Fizica elicoidală nu doar că nu o completează, ci chiar o contrazice! Mai mult, nu este susţinută de vreun experiment care să demonstreze că inerţial înseamnă elicoidal, nu rectiliniu şi uniform, în absenţa unor forţe, ci chiar din contră, aplicaţiile de până acum demonstrează contrariul şi anume valabilitatea principiului Newtonian al inerţiei.
Prin urmare, "principiul elicoidal al inerţiei" e doar o simplă născocire, în dezacord total cu cele mai elementare principii ale fizicii actuale.
Fizica elicoidală nu doar că nu o completează, ci chiar o contrazice! Mai mult, nu este susţinută de vreun experiment care să demonstreze că inerţial înseamnă elicoidal, nu rectiliniu şi uniform, în absenţa unor forţe, ci chiar din contră, aplicaţiile de până acum demonstrează contrariul şi anume valabilitatea principiului Newtonian al inerţiei.
Prin urmare, "principiul elicoidal al inerţiei" e doar o simplă născocire, în dezacord total cu cele mai elementare principii ale fizicii actuale.
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6183
Puncte : 33839
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Sau poate că un asemenea fizician nu va mai pune asemenea întrebări, ci altele, care au legătură cu practica, așa cum spui.curiosul a scris:Însă imaginează-ți că aceste întrebări îți sunt ridicate de către un fizician cu o pregătire deosebită și care are nevoie de argumente solide ca să accepte ceva.
Eu cred că dacă au convins argumente de genul „lumina are aceeași viteză față de oricine” sau „lumina este în același timp și undă și corpuscul”, atunci nici eu nu cer chiar așa de mult.Mi-e greu să cred că îl vor convinge argumente de genul :
De ce nu s-ar mișca inerțial pe o elice în loc de rectiliniu uniform ?
Asta-i așa de la tine putere, ori ai ceva argumente?Razvan a scris:Fizica elicoidală nu doar că nu o completează, ci chiar o contrazice!
Serios? Aproape că m-ai convins.Mai mult, nu este susţinută de vreun experiment care să demonstreze că inerţial înseamnă elicoidal, nu rectiliniu şi uniform, în absenţa unor forţe, ci chiar din contră, aplicaţiile de până acum demonstrează contrariul şi anume valabilitatea principiului Newtonian al inerţiei.
Cu asta sunt de acord. Și așa și trebuie să fie. Altfel, ce revoluție mai e și aia?în dezacord total cu cele mai elementare principii ale fizicii actuale.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel Cavaşi a scris:Eu cred că dacă au convins argumente de genul „lumina are aceeași viteză față de oricine” sau „lumina este în același timp și undă și corpuscul”, atunci nici eu nu cer chiar așa de mult.
Păi Abel, nu ceri chiar așa de mult, dar acesta nu poate fi considerat un argument care să justifice și să susțină teoria.
Și nu poți nici să bazezi o teorie la care ai lucrat atâția ani doar pe faptul că dacă s-a acceptat odată ceva, atunci se mai poate accepta încă o dată și ce susții tu.
Cu alte cuvinte Abel, pe undeva mă faci să cred tu gândești că dacă s-a acceptat postulatul lui Einstein și nu se acceptă și al tău ar fi o discriminare.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41554
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel, dacă un principiu fizic şi-a dovedit valabilitatea, nu poate fi simultan valabil un alt principiu care îl contrazice.
În acest caz ar trebui să propui anterior un alt principiu prin care să subliniezi că din moment ce în univers nu există zone lipsite de gravitaţie, nu se poate aplica ad litteram principiul Newtonian al inerţiei. Pe cale de consecinţă, orice corp din univers se va afla neîntrerupt sub acţiunea unor forţe ce îi afectează permanent starea de mişcare.
Abia pe urmă poţi încerca să-i defineşti mişcarea pe oricâte elice vrei tu.
În acest caz ar trebui să propui anterior un alt principiu prin care să subliniezi că din moment ce în univers nu există zone lipsite de gravitaţie, nu se poate aplica ad litteram principiul Newtonian al inerţiei. Pe cale de consecinţă, orice corp din univers se va afla neîntrerupt sub acţiunea unor forţe ce îi afectează permanent starea de mişcare.
Abia pe urmă poţi încerca să-i defineşti mişcarea pe oricâte elice vrei tu.
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6183
Puncte : 33839
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel a scris:Foarte bine că nu ești de acord. Dar, nu e bine să nu fii atent la argumentele celorlalți. Și hai să vedem care ar fi argumentul meu pentru această „complicare”. Einstein a „complicat” și el mecanica newtoniană și totuși Fizica dată de Einstein este mai precisă decât Fizica lui Newton, pentru că Einstein a generalizat Fizica lui Newton.
In microcosmos, singura fizica care functioneaza cat de cat este cea Cuantica.
In Macrocosmos functioneaza Fizica creeata de Einstein prin generalizare a fizicii Newtoniene.
Intre Micro si Macro cosmos batranul Newton ne-a lasat o fizica ce verifica toate fenomenele.O ultima dovada? Misiunea Rosseta.
Tu incerci sa complici Fizica Newtoniana, introducand pentru ecuatii FOARTE SIMPLE Newtoniene, complicatii inutile, care la limita vor descrie aceleasi legi ca si cele newtoniene. Banui ca tu la piata nu te duci pe o traiectorie helicoidala cu raza mica Sau poate gresesc si tu pleci de acasa zburand ca obuzul pe teava tunului.
Si mare atentie! obuzul e CONSTRANS DE GHINTURI! Pe tine are cine sa te constranga? Totul este posibil....nu?
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Să nu fim totuși răutăcioși.
În linii mari, aspectul principal care ridică ceva semne de întrebare în fizica elicoidală este principiul inerției și implicit, acest impuls elicoidal care pare mai degrabă să-l contrazică pe cel newtonian decât să-l completeze.
Așadar, hai să vedem mai întâi ce-i cu inerția asta newtoniană.
Pentru că odată înțeleasă la un nivel cât mai profund putem stabili exact dacă impulsul elicoidal este valabil sau nu.
Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?
De ce au corpurile inerție ?
Newtonian vorbind.
În linii mari, aspectul principal care ridică ceva semne de întrebare în fizica elicoidală este principiul inerției și implicit, acest impuls elicoidal care pare mai degrabă să-l contrazică pe cel newtonian decât să-l completeze.
Așadar, hai să vedem mai întâi ce-i cu inerția asta newtoniană.
Pentru că odată înțeleasă la un nivel cât mai profund putem stabili exact dacă impulsul elicoidal este valabil sau nu.
Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?
De ce au corpurile inerție ?
Newtonian vorbind.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41554
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Deplasarea pe vremea cand tunurile nu aveau ghinturi si Fizica Elicoidala nu se inventase:
Sau daca vrei, teoria ta , ne intoarce in vremea lui Decartes: http://descartes.cyberbrahma.com/vortex.html
Vezi ca userul "protelisav" alias Vasile T. de aici sau de pe scientia or astronomy or edu, ori etc.... se caznea sa o reintroduca. Da n-are consistenta matematica teoria lui...poate ii dai o mana de ajutor si iese o frumoasa teorie Abel-Vasile in loc de una veche Abel-Woody......
Tot mai tare insa batranul Decartes.
Un baron plecat la piata.
Sau daca vrei, teoria ta , ne intoarce in vremea lui Decartes: http://descartes.cyberbrahma.com/vortex.html
Vezi ca userul "protelisav" alias Vasile T. de aici sau de pe scientia or astronomy or edu, ori etc.... se caznea sa o reintroduca. Da n-are consistenta matematica teoria lui...poate ii dai o mana de ajutor si iese o frumoasa teorie Abel-Vasile in loc de una veche Abel-Woody......
Tot mai tare insa batranul Decartes.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Văd că în Wikipedia spune că nu există încă nicio teoremă care leagă numărul Reynolds de turbulență: „there is no theorem relating the non-dimensional Reynolds number (Re) to turbulence”. Atunci, nu cumva noua teoremă de recurență a formulelor lui Frenet este teorema căutată?
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Observați că teorema spune că torsiunea de ordin superior este dată de , unde este torsiunea de ordinul cel mai mic, torsiunea fundamentală, care este, probabil, o constantă universală. Aici, unghiurile cu indicele de la 1 la n sunt unghiurile cu care precesează darbuzorii respectivi.
De exemplu, pentru elice, toți darbuzorii sunt constanți, deci unghiul de precesie este nul. Pentru curba de precesie constantă (care este o elice de ordinul doi), darbuzorul de ordinul unu variază, dar sunt constanți toți ceilalți darbuzori. Și așa mai departe.
Mai observați că radicalul ce semnifică torsiunea poate fi considerat un fel de „distanță” într-un spațiu n-dimensional.
De exemplu, pentru elice, toți darbuzorii sunt constanți, deci unghiul de precesie este nul. Pentru curba de precesie constantă (care este o elice de ordinul doi), darbuzorul de ordinul unu variază, dar sunt constanți toți ceilalți darbuzori. Și așa mai departe.
Mai observați că radicalul ce semnifică torsiunea poate fi considerat un fel de „distanță” într-un spațiu n-dimensional.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Pe topicul „Despre lucrarea "Fizica povestită" a lui Cristian Presură”
Când ai s-o înțelegi, vei afla că teorema de recurență ne spune că nu există altfel de traiectorie decât elicoidală. Altfel spus, pentru orice traiectorie, oricât de complicată ar fi ea, există o dreaptă fixă în spațiu în jurul căreia se înfășoară acea traiectorie.gafiteanu a scris:deci traiectoria nu e circulara perfect, dar nici elicoidala.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Ultima editare efectuata de catre virgil in Sam 28 Feb 2015, 19:18, editata de 2 ori (Motiv : Am marcat offtopicul.)
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12459
Puncte : 56979
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Am primit în seara asta un email de la la domnul Vladimir Volenec prin care îmi semnalează faptul că teorema de recurență este deja prezentă în lucrări mai vechi, precum http://books.google.ro/books?id=8tgmFQ6EPTIC&pg=PA129&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false
Bucuria pe care mi-a creat-o vreau s-o împărtășesc și cu voi. Sunt bucuros că într-o lume ce părea pustie, a apărut o luminiță ce-mi dă speranța că nu voi rămâne neînțeles și că mai există pasionați ca mine de domeniu.
Bucuria pe care mi-a creat-o vreau s-o împărtășesc și cu voi. Sunt bucuros că într-o lume ce părea pustie, a apărut o luminiță ce-mi dă speranța că nu voi rămâne neînțeles și că mai există pasionați ca mine de domeniu.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
De unde ai tras tu concluzia asta? Din ce am scris mai sus? Atunci gândești pe invers, puiule. E tocmai invers. Mi se consolidează convingerea.orakle a scris:Individul incepe sa realizezeze incet incet ca si visul Heli-koidal este o aberatie.Trece greu peste acest esec si din aceasta cauza improasca cu noroi in dreapta si in stanga.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel Cavaşi a scris:De unde ai tras tu concluzia asta? Din ce am scris mai sus? Atunci gândești pe invers, puiule. E tocmai invers. Mi se consolidează convingerea.orakle a scris:Individul incepe sa realizezeze incet incet ca si visul Heli-koidal este o aberatie.Trece greu peste acest esec si din aceasta cauza improasca cu noroi in dreapta si in stanga.
Puiule drag !
Inseamna ca situatia este mai grava decat mi-am imaginat.
Doua intrebari as avea daca tot ai deschis subiectul:
Consideri ca (virgula) "convingerea ta" este o conditie suficienta ?
Daca raspunsul este nu,ce alte conditii mai trebuie indeplinite astfel incat o teorie sa descrie lumea in care traim ?
Vizitator- Vizitator
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Ți-am lăsat cumva impresia că răspunsul ar fi afirmativ? Nu m-aș mira...orakle a scris:Consideri ca (virgula) "convingerea ta" este o conditie suficienta ?
Niciuna. Teoria descrie deja lumea în care trăim. Important este s-o înțelegem.Daca raspunsul este nu,ce alte conditii mai trebuie indeplinite astfel incat o teorie sa descrie lumea in care traim ?
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel Cavaşi a scris:Ți-am lăsat cumva impresia că răspunsul ar fi afirmativ? Nu m-aș mira...orakle a scris:Consideri ca (virgula) "convingerea ta" este o conditie suficienta ?Niciuna. Teoria descrie deja lumea în care trăim. Important este s-o înțelegem.Daca raspunsul este nu,ce alte conditii mai trebuie indeplinite astfel incat o teorie sa descrie lumea in care traim ?
Inseamna ca ai facut treaba buna ! Felicitari !
Poti sa ne dai si noua muritorilor de rand macar doua trei exemple (cu calculele de rigoare bineinteles) in care Teoria Heli-koidala descrie coerent doua trei fenomene din lumea in care traim ?
Poate ne mai pricepem si noi muritorii de rand la una alta si putem pune umarul la treaba.
Asta doar in cazul daca nu e un secret prea mare si daca consideri ca meritam sa ne destainuiesti aceste taine.
PS
Bineinteles ne vom da straduinta (fiecare dupa puterea lui) sa intelegem si sa aprofundam aceasta minunata teorie
Vizitator- Vizitator
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel : "Când ai s-o înțelegi, vei afla că teorema de recurență ne spune că nu există altfel de traiectorie decât elicoidală. Altfel spus, pentru orice traiectorie, oricât de complicată ar fi ea, există o dreaptă fixă în spațiu în jurul căreia se înfășoară acea traiectorie."
RE : Dupa cum arata, d.p.d.v. fizic, seamana cu un "tunel" de incertitudine prin care se deplaseaza particula pe o traiectorie, a carui probabilitate maxima de certitudine ar fi o elicoida.
Abel : "Bucuria pe care mi-a creat-o vreau s-o împărtășesc și cu voi. Sunt bucuros că într-o lume ce părea pustie, a apărut o luminiță ce-mi dă speranța că nu voi rămâne neînțeles și că mai există pasionați ca mine de domeniu."
RE : Imi pare rau sa o spun asa, direct, dar si eu am fost tare dezamagit, cand fiind prin clasa a doua, am constatat ca desi descoperisem principiul flotabilitatii, a fost unul Arhimede, acum vreo 2300 de ani, s-a gandit la acelas lucru ca si mine, si este un principiu binecunoscut in fizica. Se vede ca de cele mai multe ori, cei care iti dau speranta ca nu vei ramane neinteles, sunt decedati de ceva timp...
In rest, NUmai de bine !
RE : Dupa cum arata, d.p.d.v. fizic, seamana cu un "tunel" de incertitudine prin care se deplaseaza particula pe o traiectorie, a carui probabilitate maxima de certitudine ar fi o elicoida.
Abel : "Bucuria pe care mi-a creat-o vreau s-o împărtășesc și cu voi. Sunt bucuros că într-o lume ce părea pustie, a apărut o luminiță ce-mi dă speranța că nu voi rămâne neînțeles și că mai există pasionați ca mine de domeniu."
RE : Imi pare rau sa o spun asa, direct, dar si eu am fost tare dezamagit, cand fiind prin clasa a doua, am constatat ca desi descoperisem principiul flotabilitatii, a fost unul Arhimede, acum vreo 2300 de ani, s-a gandit la acelas lucru ca si mine, si este un principiu binecunoscut in fizica. Se vede ca de cele mai multe ori, cei care iti dau speranta ca nu vei ramane neinteles, sunt decedati de ceva timp...
In rest, NUmai de bine !
_________________
N∃GATIV
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
orakle, vezi că ți-a răspuns deja negativ cu primul citat selectat.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Abel Cavaşi a scris:orakle, vezi că ți-a răspuns deja negativ cu primul citat selectat.
Da,si cand te gandesti ca pe vremea lui Arhimede nu era Mos Craciun
Vizitator- Vizitator
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
orakle a scris:Da,si cand te gandesti ca pe vremea lui Arhimede nu era Mos Craciun
Ba exista, dar il chema altfel.
Poate ar trebui s-o intrebi pe Pithya din Delfi, poate Apollo te va lumina.
Imi cer scuze , dar mi se pare putin deplasata o interventie de genul acesta, care demonstreaza imaturitate (ca sa nu zic altfel).
Mi se pare total inutil si neconstructiv, ca sa nu mai zic de prost gust sa pierzi timpul in astfel de dispute, incurcandu-i totodata si pe altii.
Desi Abel persista intr-o greseala de cand a muncit pe branci la teoria sa si e atat de afectat de faptul ca altii i-au luat-o inainte (cu ceva timp...) chinuindu-se sa generalizeze o teorema matematica la nivel de lege fizica universala integratoare, nu ar trebui sa fie atacat de pe pozitii intolerante (sper sa fie bine inteleasa semnificatia termenului), ci mai degraba lamurit sa-si indrepte eforturile intr-o directie ceva mai constructiva, sau sa ne spuna care este directia pe care nu o gaseste decat intuitiv, sa putem ajuta.
Multumesc pentru intelegere !
Poate ar trebui s-o intrebi pe Pithya din Delfi, poate Apollo te va lumina.
Imi cer scuze , dar mi se pare putin deplasata o interventie de genul acesta, care demonstreaza imaturitate (ca sa nu zic altfel).
Mi se pare total inutil si neconstructiv, ca sa nu mai zic de prost gust sa pierzi timpul in astfel de dispute, incurcandu-i totodata si pe altii.
Desi Abel persista intr-o greseala de cand a muncit pe branci la teoria sa si e atat de afectat de faptul ca altii i-au luat-o inainte (cu ceva timp...) chinuindu-se sa generalizeze o teorema matematica la nivel de lege fizica universala integratoare, nu ar trebui sa fie atacat de pe pozitii intolerante (sper sa fie bine inteleasa semnificatia termenului), ci mai degraba lamurit sa-si indrepte eforturile intr-o directie ceva mai constructiva, sau sa ne spuna care este directia pe care nu o gaseste decat intuitiv, sa putem ajuta.
Multumesc pentru intelegere !
_________________
N∃GATIV
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
negativ a scris:orakle a scris:Da,si cand te gandesti ca pe vremea lui Arhimede nu era Mos CraciunBa exista, dar il chema altfel.
Poate ar trebui s-o intrebi pe Pithya din Delfi, poate Apollo te va lumina.
Imi cer scuze , dar mi se pare putin deplasata o interventie de genul acesta, care demonstreaza imaturitate (ca sa nu zic altfel).
Mi se pare total inutil si neconstructiv, ca sa nu mai zic de prost gust sa pierzi timpul in astfel de dispute, incurcandu-i totodata si pe altii.
Desi Abel persista intr-o greseala de cand a muncit pe branci la teoria sa si e atat de afectat de faptul ca altii i-au luat-o inainte (cu ceva timp...) chinuindu-se sa generalizeze o teorema matematica la nivel de lege fizica universala integratoare, nu ar trebui sa fie atacat de pe pozitii intolerante (sper sa fie bine inteleasa semnificatia termenului), ci mai degraba lamurit sa-si indrepte eforturile intr-o directie ceva mai constructiva, sau sa ne spuna care este directia pe care nu o gaseste decat intuitiv, sa putem ajuta.
Multumesc pentru intelegere !
Ai dreptate pe undeva si multumesc de sfat.Au fost incercari multiple atat din partea mea cat si altora de al face sa gandeasca.Toate s-au soldat cu un mare esec.
Sper ca nu vrei sa insinuezi ca alttii i-au luat-o inainte si "au reusit inaintea lui sa generalizeze o teorema matematica la nivel de lege fizica universala integratoare"?
Raspunsul meu cu "Mos Craciun" se vrea a fi un exemplu de raspuns la fel de precis si la fel de "la obiect" ca si raspunsul lui la intrebarile pe care i le-am pus eu cu un post mai sus.
Daca e sa ocolim o intrebare si sa povestim "balarii" macar sa o facem ca lumea nu cu jumatate de masura.
Vizitator- Vizitator
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Mai citind pe net despre realizările domnului Stanko Bilinski, constat că dânsul a propus o teoremă oarecum diferită de cea propusă de mine.
Mai precis, dânsul a propus ca tangenta triedrului superior să fie normala triedrului Frenet. Eu am propus ca tangenta triedrului superior să fie versorul lui Darboux. Propunerea mea are mai multă semnificație fizică și înțeleg acum de ce teorema lui Bilinski a rămas nevalorificată încă.
De altfel, limba croată în care a scris Bilinski îmi este inaccesibilă și doar simbolurile matematice mi-au permis să înțeleg această deosebire între propunerile noastre.
Mai precis, dânsul a propus ca tangenta triedrului superior să fie normala triedrului Frenet. Eu am propus ca tangenta triedrului superior să fie versorul lui Darboux. Propunerea mea are mai multă semnificație fizică și înțeleg acum de ce teorema lui Bilinski a rămas nevalorificată încă.
De altfel, limba croată în care a scris Bilinski îmi este inaccesibilă și doar simbolurile matematice mi-au permis să înțeleg această deosebire între propunerile noastre.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Ai citat des numele acestea Frenet, Bilinski, Darboux in sustinerea
inertiei elicoidale. S-a referit vreodata unul dintre ei la miscare ?
inertiei elicoidale. S-a referit vreodata unul dintre ei la miscare ?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Studiul geometriei este intrinsec legat de mișcare. Există chiar posibilitatea definirii unei curbe ca fiind „urma” lăsată de un punct în mișcare.
Nu înțeleg din ce adâncimi provine această întrebare. Mai bine ți-ai pune întrebări mai relevante.
Nu înțeleg din ce adâncimi provine această întrebare. Mai bine ți-ai pune întrebări mai relevante.
Re: Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Ce scriu mai jos consideri ca este relevant ?Abel Cavaşi a scris:Studiul geometriei este intrinsec legat de mișcare. Există chiar posibilitatea definirii unei curbe ca fiind „urma” lăsată de un punct în mișcare.
Nu înțeleg din ce adâncimi provine această întrebare. Mai bine ți-ai pune întrebări mai relevante.
Dupa atatea discutii cu privire la acest subiect, ar trebui sa
mentionezi intotdeauna daca este vorba despre o miscare
libera sau condusa. Adica dirijata sau influentata de factori
exteriori, de mediu sau de propulsie.
Ca sa stim despre ce discutam.
Fiindca o miscare condusa, poate lua intr-adevar orice
traiectorie, inclusiv cea elicoidala.
Dar geometria nu specifica aceasta diferenta.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Pagina 3 din 4 • 1, 2, 3, 4
Subiecte similare
» Teorema de recurenta 1
» Triedrul ortogonal al lui Frenet şi traiectoria ortogonală
» Orice vector are un triedru Frenet
» Triedrul ortogonal al lui Frenet şi traiectoria ortogonală
» Orice vector are un triedru Frenet
Pagina 3 din 4
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum