Principiul inerţiei în mecanica elicoidală

Rezumarea primului mesaj :

În sfârşit, am reuşit şi eu să ajung la un rezultat mai clar! Evrikaaaa! Vă iubesc! Sunt foarte fericit! Evrikaaaaaa!

Pe blogul său, Abel Cavaşi a scris:

Vă aştept cu observaţii sau completări.

Editare în 5 februarie 2019: am actualizat lincul documentului, care era defect.

De ce nu încerci să adaptezi principiul pentru sisteme neinerţiale, că aşa îţi iese!

Razvan a scris:

Abel Cavaşi a scris:Oricum, abordarea ta este depăşită deja chiar şi de teoria relativităţii generalizate, unde se consideră că un corp se deplasează accelerat chiar dacă asupra lui nu acţionează forţe.

Unde scrie în TRG că un corp se deplasează accelerat chiar dacă asupra lui nu acţionează forţe?

Păi, în absenţa forţelor, corpul urmează o geodezică. Nu-i aşa? Şi-atunci, dacă geodezica nu e dreaptă, nu avem acceleraţie? Aaa, că voi numiţi reper neinerţial pe cel care nu satisface principiul clasic al inerţiei cu care v-aţi obişnuit, asta e o chestiune de denumire (pe care aţi postulat-o) şi nu mă puteţi obliga pe mine s-o accept.

Singurul este experimentul cel care ne poate spune cum se deplasează un corp liber, dar un experiment bine pus la punct, nu ochiul liber. Aşă că rafinaţi-vă experimentele şi urmăriţi cum se mişcă un corp după ce l-aţi eliberat. Sau, mai bine, până vă rafinaţi într-atât experimentele încât să puteţi măsura darbuzieni uriaşi, gândiţi-vă ce consecinţe logice vizibile cu ochiul liber ar trebui să se producă dacă acest principiu elicoidal al inerţiei este valabil.

De ce nu încerci să adaptezi principiul pentru sisteme neinerţiale, că aşa îţi iese!

Pentru că acest principiu spune de fapt mai mult de-atât: spune că un corp liber se deplasează din inerţie pe o traiectorie de parametri constanţi.

Abel Cavaşi a scris:Păi, în absenţa forţelor, corpul urmează o geodezică. Nu-i aşa? Şi-atunci, dacă geodezica nu e dreaptă, nu avem acceleraţie?

Atunci când corpul urmează forma geodezicei, cu viteză constantă, nu avem acceleraţie.
Dacă-mi amintesc bine, te-am mai întrebat cândva dacă intenţia ta este de a introduce o nouă metrică. Nu-mi mai amintesc exact unde (e mult de atunci), dar răspunsul tău a fost că nu. Hotărăşte-te!

Razvan a scris:Atunci când corpul urmează forma geodezicei, cu viteză constantă, nu avem acceleraţie.

Hmmm... Răzvan, dacă geodezica nu este dreaptă, avem acceleraţie.

Dacă-mi amintesc bine, te-am mai întrebat cândva dacă intenţia ta este de a introduce o nouă metrică. Nu-mi mai amintesc exact unde (e mult de atunci), dar răspunsul tău a fost că nu. Hotărăşte-te!

Păi, nu e o metrică anume. Sunt hotărât.

Atâta vreme cât lucrezi într-un spațiu plat, particula liberă nu se poate deplasa pe altceva în afară de dreaptă, indiferent ce postulez sau visez, din rațiuni pur geometrice. Dacă însă particula e liberă pe suprafața unei sfere, ea se mișcă mereu pe un arc de cerc. Pe suprafața unui cilindru circular, ea se mișcă într-adevăr pe o elice circulară, deci într-un Univers cilindric acest postulat ar fi adevărat.

omuldinluna a scris: Pe suprafața unui cilindru circular, ea se mișcă într-adevăr pe o elice circulară, deci într-un Univers cilindric acest postulat ar fi adevărat.

Corect.
În schimb concluzia actuală, este că totuşi universul este plat. Ce facem, postulăm că e cilindric?

Razvan a scris:[
Dar, după cum ţi-am zis, acolo e vorba deja de altă metrică.
Deci repet întrebarea: eşti sigur că nu introduci o altă metrică, pentru că pe cea euclidiană nu are cum să-ţi iasă.

[/justify]

Poti sa introduci ce metrica vrei tu ca matematica te lasa.Te lasa intre ghilimelele de rigoare ca dupa parerea mea ai avea ceva de lucru (ar rezulta  ceva destul de complicat).
Dar.... atata timp cat exprienta nu te confirma (nici la nivel micro nici la nivel macro) pacat de timpul si de energia consumata pe acest subiect.
Este o idee fixa de al lui Abel care din pacate  practic nu duce nicaieri.

Într-adevăr, se pare că subiectul s-a cam împotmolit şi riscă să devieze în metrici, Universuri cilindrice şi mai ştiu eu ce. Deocamdată nu mai am ce să vă spun în plus pentru a vă atrage spre studiul acestei probleme profunde. Sunt convins că am scris totuşi o mulţime de lucruri pe care nu le-aţi aprofundat încă şi ar fi o risipă să încep să mă repet.

Eu zic, ar fi bine să te mai gîndeşti la ce ţi-am scris şi în privat. Pe bune. Nu te crampona aiurea de o idee, interpretând-o greşit, ci mai analizează şi alte sfaturi şi du ideea respectivă pe un drum corect!

Având în vedere ultimele cercetări despre care am scris pe forum, putem trage următoarea concluzie: corpurile libere se mișcă pe elice circulare, iar celelalte corpuri se mișcă pe elice închise.

Vă răspund aici, nu dincolo, deoarece este vorba mai mult despre principiul elicoidal al inerției.

curiosul a scris:

Abel Cavaşi a scris:Eu cred că dacă au convins argumente de genul „lumina are aceeași viteză față de oricine” sau „lumina este în același timp și undă și corpuscul”, atunci nici eu nu cer chiar așa de mult.

Păi Abel, nu ceri chiar așa de mult, dar acesta nu poate fi considerat un argument care să justifice și să susțină teoria.

În ultimă instanță, postulatele unei teorii se acceptă fără demonstrație, dacă ele sunt mai eficiente decât postulatele unor teorii anterioare. Deci, nici postulatele teoriei lui Newton sau ale teoriei relativității nu au fost demonstrate, ci au fost acceptate datorită sintezei pe care au reușit ele să o aducă.

Și nu poți nici să bazezi o teorie la care ai lucrat atâția ani doar pe faptul că dacă s-a acceptat odată ceva, atunci se mai poate accepta încă o dată și ce susții tu.

Teoria poate fi bazată liniștit pe principiul elicoidal al inerției. Problema este că acest principiu nu este suficient pentru voi ca să înțelegeți valoarea Fizicii elicoidale. Vouă vă trebuie mai mult de atât, vă trebuie apariția teoriei într-o revistă oficială. Abia atunci ați spune „mă, poate omu' ăsta zice el totuși ceva...”. Ori, poate nici atunci n-o s-o băgați în seamă.

Razvan a scris:Abel, dacă un principiu fizic şi-a dovedit valabilitatea, nu poate fi simultan valabil un alt principiu care îl contrazice.

Dar nu și-a dovedit valabilitatea alt principiu. Ci doar aveți voi impresia asta, pentru că o elice poate fi oricât de asemănătoare cu o dreaptă, iar în cazul corpurilor macroscopice elicea pe care se deplasează ele este foarte asemănătoare cu o dreaptă.

Pacalici a scris:In microcosmos, singura fizica care functioneaza cat de cat este cea Cuantica.
In Macrocosmos functioneaza Fizica creeata de Einstein prin generalizare a fizicii Newtoniene.
Intre Micro si Macro cosmos batranul Newton ne-a lasat o fizica ce verifica toate fenomenele.

Dacă o ții tot așa, o să vorbim la nesfârșit aceleași lucruri. „Funcționarea” asta de care vorbești trebuie și dovedită.

O ultima dovada? Misiunea Rosseta.

Eu nu văd o dovadă în asta. Tu nu știi de câte CORECȚII a fost nevoie pentru aducerea navei pe orbita ei. Dacă erau așa de simple lucrurile, nimeni n-ar fi avut emoții și totul era cât se poate de banal. Mai mult, nava N-AR FI TREBUIT SĂ AIBĂ NEVOIE DE MOTOARE!

Tu incerci sa complici Fizica Newtoniana, introducand pentru ecuatii FOARTE SIMPLE Newtoniene, complicatii inutile, care la limita vor descrie aceleasi legi ca si cele newtoniene.

N-o complic mai mult decât a complicat-o o altă teorie mai cuprinzătoare. Același lucru i se poate reproșa și teoriei relativității. Așa povestim fără rost până la adânci bătrâneți.

curiosul a scris:acest impuls elicoidal care pare mai degrabă să-l contrazică pe cel newtonian decât să-l completeze.

Ceva ce completează, contrazice. Ceva ce completează vechiul, schimbă ceva fundamental privind acel vechi, deci îl contrazice. Teoria relativității a contrazis o mulțime de lucruri din teoria newtoniană.

Așadar, hai să vedem mai întâi ce-i cu inerția asta newtoniană.
Pentru că odată înțeleasă la un nivel cât mai profund putem stabili exact dacă impulsul elicoidal este valabil sau nu.

Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?
De ce au corpurile inerție ?

Newtonian vorbind.

Hai să vedem. Întâi de toate vreau să vă fac observația că principiul newtonian al inerției este MAI COMPLICAT decât principiul elicoidal, deoarece primul are nevoie să facă referire separată la mișcare și separată la repaus, pe când al doilea UNIFICĂ exprimarea, lăsând să se înțeleagă că CHIAR ȘI REPAUSUL este o formă de mișcare pe o elice circulară.

Abel Cavaşi a scris:Dar nu și-a dovedit valabilitatea alt principiu. Ci doar aveți voi impresia asta, pentru că o elice poate fi oricât de asemănătoare cu o dreaptă, iar în cazul corpurilor macroscopice elicea pe care se deplasează ele este foarte asemănătoare cu o dreaptă.

Deci "principiul elicoidal ar inerţiei" este valabil doar pentru cazul particular al unei elice drepte?
Eu ţi-am oferit o cale de ieşire din impas definind un alt principiu, apoi n-ai decât să-i spui "principiul mişcării elicoidale" sau cum vrei tu. Titulatura de "elicoidal al inerţiei" este inaplicabilă, decât în cazurile particulare descrise de tine mai sus.

Bine, ai dreptate.Multumit?

În principiu Abel, tot nu s-a răspuns la întrebarea (sau mai degrabă la întrebările):
Ce este inerția corpurilor ?
De ce au corpurile inerție ?

Să presupunem că atât prin mecanica newtoniană, cât și prin cea elicoidală, este un fapt dat al naturii, un postulat care nu trebuie demonstrat.
Bine, bine, nu trebuie demonstrat, dar trebuie explicat, că la urma urmei fizica explică fenomene, nu demonstrează postulate.
În viziunea ta, ce este inerția, cum explicăm faptul că apare sau există, indiferent de starea de mișcare sau briciul lui Occam ?  
Să fie vorba de o stare energetică ce tinde să se conserve ?

Cum spuneam, odată bine și profund înțeles acest principiu al inerției, această formă de manifestare a corpurilor, cred că putem stabili mai ușor dacă ai sau nu dreptate.

Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?

Prin orice teorie și orice părere este binevenită.

Sau cel puțin, dacă pentru moment fizica elicoidală nu are aplicații practice și încercăm să-i găsim o utilitate, măcar să fie capabilă să explice anumite fenomene care nu se pot explica exact prin fizica actuală.
Crezi tu că fizica elicoidală poate explica ceva...inexplicabil încă prin metode clasice ?

In virtutea inertiei, oamenii au idei fixe. Fie liniare, fie elicoidale.
E mare lucru sa intelegi cauza inertiei.  
Am niste lucrari despre un caz vestit de la Politehnica din Bucuresti din 1944 si 1945, cand un nou grup de profesori comunisti, dornici sa ajunga si ei la putere, au infierat si dat afara un mai vechi coleg, ce sustinea principiul inertiei dependent de ether..
Si au infiintat catedra noua de Mecanica teoretica, fara ether.
Dupa venirea rusilor, Academia romana a fost desfiintata, apoi reinfiintata, dar fara etheristi.
Daca-i ordin, cu placere.
Nu vi se pare ca istoria se repeta si pe acest onor si oror si eror forum ?

http://www.upb.ro/stiri/upb-comemoreaza-printr-o-sedinta-festiva-pe-acad.-gheorghe-buzdugan-luni-22.10.2012-ora-13.30.html
Acesta a fost omul care a intrat cu buzduganul in noua stiinta romaneasca. Dar mai sunt si altii.
In 1928 Stefan Christesco a infiintat Institutul de Cercetari Etheronice, dar a murit in 1929. Cine stie care ar fi fost pozitia Romaniei azi in lume.
http://magazin.myjob.ro/carti-de-stiinta/fizica/stefan-christesco-explorations-dans-l-ultra-ether-de-u-nivers-paris-1922-cu-dedicatie--a145553041
http://www.topbooks.ro/produs/L+ORIGINE+DE+L+UNIVERS+ET+SON+EVOLUTION+SANS+FIN-10065
https://www.google.ro/search?q=Stefan+Christesco&es_sm=122&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=R0WtVI_BNJDtapvegMgL&ved=0CFcQsAQ&biw=1260&bih=845
Nicolae Ionescu Pallas a primit ordin sa culeaga si faca nevazute toate cartile lui. Si tot ceea ce era despre ether. Nu a reusit diavolul.

curiosul a scris:
Să presupunem că atât prin mecanica newtoniană, cât și prin cea elicoidală, este un fapt dat al naturii, un postulat care nu trebuie demonstrat.
Bine, bine, nu trebuie demonstrat, dar trebuie explicat, că la urma urmei fizica explică fenomene, nu demonstrează postulate.
În viziunea ta, ce este inerția, cum explicăm faptul că apare sau există, indiferent de starea de mișcare sau briciul lui Occam ?  
Să fie vorba de o stare energetică ce tinde să se conserve ?

Fiindca mai multi dintre participantii la acest forum agreaza ideea
existentei eterului, inert sau dinamic, trebuie sa ne precizam pozitia
fata de posibilitatea acestuia de a interactiona mecanic cu corpurile.
Iti dai seama ca eterul poate știrbi principiul inertiei mecanice. Chiar
daca pierderea inertiei se va evidentia in procente cu multe zerouri
dupa virgula, ea va exista. Iar daca eterul are un anumit rol in
producerea gravitatiei, inseamna ca exercita o interactiune mecanica
asupra corpurilor, iar in Univers inertia nu este un principiu valabil
100%.

Inertia inseamna ca asa te duce etherul, forta lui. Drept sau elicoidal.
Nu iti poti pierde inertia, ca nici nu o ai.
http://www.crispedia.ro/Ion_Alexandru_Stoenescu
Si totusi mai nimeni nu percepe cum trebuie mecanica asta atat de simpla a ciocnirii. Electricitatea si toate cele sunt doar ciocniri, impulsuri.

virgil_48 a scris:
Fiindca mai multi dintre participantii la acest forum agreaza ideea
existentei eterului, inert sau dinamic, trebuie sa ne precizam pozitia
fata de posibilitatea acestuia de a interactiona mecanic cu corpurile.
Iti dai seama ca eterul poate știrbi principiul inertiei mecanice. Chiar
daca pierderea inertiei se va evidentia in procente cu multe zerouri
dupa virgula, ea va exista.

Eu unul nu agreez sau nu susțin neapărat ideea eterului, deoarece nu înțeleg exact la ce face referire.
Dacă vorbim de eter ca de un simplu mediu de propagare a luminii, atunci din punctul meu de vedere acesta nu interacționează cu materia, ci doar este un mediu care poartă lumina, sau prin care se plimbă lumina, mai corect spus. Eu așa îl văd.

Dacă eterul este un fel de spațiu electromagnetic, vorba lui virgil, atunci acesta nu mai este un simplu mediu care poartă sau transportă  lumina, ci efectiv un mediu care o produce, părerea mea, caz în care într-adevăr, acest eter interacționează cu materia.
Dacă eterul interacționează cu materia, în orice manieră s-ar produce această interacțiune, atunci, din punctul meu de vedere, cu siguranță inerția și gravitația sunt cumva legate de eter.

Dar trebuie să fim siguri de existența unui asemenea mediu.

Iar daca eterul are un anumit rol in
producerea gravitatiei, inseamna ca exercita o interactiune mecanica
asupra corpurilor, iar in Univers inertia nu este un principiu valabil
100%.

Nu înseamnă neapărat că exercită o interacțiune mecanică, ci poate fi și una doar la nivel energetic.

Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?

Pai Dl curiosul! Daca am gasit la nivelul particulelor elementare, ca forta de inertie este egala cu forta electromagnetica, nu inseamna ca inertia substantei este produsa de efecte electromagnetice din adancul substantei?.

Adrian Gheorghe a scris:

Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?

Pai Dl curiosul! Daca am gasit la nivelul particulelor elementare, ca forta de inertie este egala cu forta electromagnetica, nu inseamna ca inertia substantei este produsa de efecte electromagnetice din adancul substantei?.

Dupa cum am aratat in alte sectiuni, particulele sunt cuante de energie "inghetate", in pachete de unde. Orice incercare de a schimba starea energetica a particulelor se lasa cu o impotrivire a acesteia denumita inertie. Dar de ce aceasta impotrivire? Pai la o particula ca sa-i modifici starea, inseamna sa-i dai un impuls, iar impulsul presupune o cuanta de energie, care sa imprime o anumita directie si un anumit sens miscarii. Dar dupa cum se stie, o cuanta de energie nu interactioneaza cu o particula oarecare daca acea particula nu are posibilitatea absorbtiei spinului cuantei. Deci o cuanta va trece pe langa un electron, sau prin el, fara sa se intample nimic, pentru ca spinul cuantei este 1, iar a electronului este 1/2. Asta inseamna ca o cuanta poate doar sa schimbe starea energetica a unui nucleu, sau a unui atom, dar nicidecum a unui electron liber. In acest context, modificarea starii de miscare a unui atom, presupune si modificarea formei orbitelor, sau orbitalilor, care in loc de simetrie sferica vor avea o forma ovoidala sau eliptica, in nici un caz cu simetrie sferica. Revenirea la simetria sferica se va face in timp manifestandu-se ca o intarziere, sau ca o perioada de tranzitie de la o stare la alta pe care noi o resimtim ca inertie, asa cum la un giroscop daca ii schimbam planul de rotatie se manifesta o forta de opunere la schimbare.

@Razvan
Dimpotrivă, principiul NEWTONIAN al inerției este valabil doar pentru cazul particular al unei „elice drepte”. Propunerea ta se bazează pe noțiunea de „forță” din mecanica newtoniană, deci este irelevantă.


@Pacalici
Dacă ești sincer, e ok. Iar asta se poate vedea în mesajele tale ulterioare.


@curiosul
Pentru a înțelege inerția, trebuie să înțelegem noțiunea de „libertate”. Când este liber cu adevărat un corp? Atunci când asupra lui nu acționează forțe. Ce fel de forțe, newtoniene, ori elicoidale?

Avem două posibilități. Ori considerăm că asupra corpurilor libere (care se deplasează pe elice circulare) acționează forțe newtoniene (gravitația proprie), ori considerăm că forța elicoidală este dată de variația impulsului elicoidal, caz în care asupra corpurilor libere (care se deplasează pe elice circulare) nu mai acționează forțe elicoidale.


@gafiteanu
N-am înțeles nimic.


@virgil_48
Eu văd problema eterului în felul următor. Peste tot există un mediu, în jurul oricăror corpuri. Iar acest mediu diferă de la sistem la sistem. Un fel de mediu este în jurul Pământului, altfel de mediu este în jurul Soarelui, altfel de mediu este în Galaxie. Iar mediile diferă între ele prin curbura și torsiunea pe care o impun corpurilor. Mediile acționează cu forțe (elicoidale) asupra corpurilor imergente, modificând la început darbuzorii acestor corpuri. După ce trece un oarecare timp, mediile acționează asupra corpurilor imergente doar cu forțe care nu mai modifică darbuzianul, ci numai lancretianul corpurilor, deci nu le mai modifică energia, ci numai direcția de deplasare.

Abel Cavaşi a scris: @gafiteanu..N-am înțeles nimic.

Normal. De vina-s elicoidele preconcepute, apriori, si nu consecinta.  Ce afirm si eu este exact ce au gandit multi altii inaintea mea, dar in realitate foarte putini in comparatie cu majoritatea.
Analizati lucrurile din mai multe puncte de vedere. Cand veti descoperi vreo cale in care se leaga si explica ceva logic, aprofundati-o.
Studiati din toate punctele de vedere ciocnirea a doua bile. Atat si nimic mai mult. Veti descoperi Universul.
Mecanica elicoidala a devenit Meca elicoidala, un fanatism stiintific. Cred ca in fiecare minut numai asta vezi si visezi, si cand scrii, cand mananci, cand iti bati copiii, cand iti strangi nevasta, cand..........
Sigur locuiesti pe strada Elicoidei.
Se trateaza cu Anti..Ne..Elicoidal.

Adrian Gheorghe a scris:

Deci, cum explicăm inerția corpurilor ?

Pai Dl curiosul! Daca am gasit la nivelul particulelor elementare, ca forta de inertie este egala cu forta electromagnetica, nu inseamna ca inertia substantei este produsa de efecte electromagnetice din adancul substantei?.

Repet, renunță te rog la Dl, că mă duce în eroare.
Respectul de care dai dovadă reiese din modul în care răspunzi mesajelor mele, nu este necesar să mă domnești.

Tu vorbești de forța de inerție.
Deci, să stabilim mai întâi dacă inerția este o forță, pentru că m-am mai contrazis la un moment dat cu cineva pe tema asta.

Privind newtonian problema, conform acelui principiu care vorbește despre forța de acțiune și reacțiune, aceste forțe par să fie o consecință directă a inerției corpurilor. Pentru că forța de reacțiune cu care răspunde un corp la o acțiune asupra lui, din punct de vedere logic, pare să se datoreze exact faptului că acel corp se opune schimbării stării sale de mișcare.
Dacă corpul nu s-ar opune, n-ar apărea forța cu care răspunde corpul, forța de reacțiune.
Pe această linie, forța de reacțiune, este exact forța de inerție, sau cel puțin, într-un mod asemănător în care te-ai exprimat și tu, forța de reacțiune este egală cu inerția corpului, sau cu forța de inerție cu care se opune corpul.
Asta ca să stabilim cumva dacă în cazul inerției vorbim de o forță sau nu.

Dacă tu spui că forța de inerție este egală cu forța electromagnetică, problema care apare este că mai apar ceva factori care determină valoarea, intensitatea forței de reacțiune și implicit a forței de inerție, viteza, energia cinetică etc.
Pentru că inerția, sau forța de inerție dacă ne tot exprimăm așa, apare și se manifestă în momentul în care se încearcă modificarea stării de mișcare, deci implicit, când vorbim de mișcare, vorbim de viteză, energie cinetică (sau potențială în cazul repausului) șamd.
Prin egalitatea ta, ar însemna că forța electromagnetică trebuie să depindă de asemenea de viteză, de energie cinetică atât timp cât este egală cu forța de inerție, aceasta din urmă depinzând de acești parametrii.

Eu nu sunt suficient de pregătit în electromagnetism, ci doar analizez logic cumva ceea ce spui și te întreb acum dacă forța electromagnetică depinde de acești factori, ca să putem stabili dacă egalitatea pe care ai făcut-o tu, adică forța de inerție este egală cu forța electromagnetică, este corectă sau cel puțin susținută de aceste implicații, de acești factori de care trebuie să ținem cont.

Privind concluzia din citat, inerția substanței este produsă de efecte electromagnetice din adâncul substanței, în încercarea de explicare la un nivel cât mai profund a cauzelor inerției, aș fi oarecum de acord, în sensul că eu văd apariția inerției ca o consecință a unor schimbări energetice ce se produc la nivelul corpului, iar efecte electromagnetice înseamnă pe undeva și efecte energetice, dacă-i corect cum mă exprim.

Re: Principiul inerţiei în mecanica elicoidală
Mesaj Scris de Pacalici Ieri la 13:23

Bine, ai dreptate.Multumit?

Abel, sper ca, ai realizat ca am inchis o dicutie inutila? Nu?

Discuțiile inutile se închid doar prin argumente solide, nicidecum punând punct pur și simplu. Credeam că ai înțeles argumentele și că nu va trebui să tot revenim la ceea ce am discutat deja.

"Forta" (chiar si de inertie) inseamna ca avem permanent acceleratie, adica modificare de viteza sau de traiectorie.  
Daca un corp cuantic fara motorase se misca permanent prin alt mediu material (etherul), noi intuim ca acesta il franeaza in scurt timp. Dar daca lumea cuantica e constituita in asa fel incat etherul este o forta ce mentine miscarea cuantica ?  (indiferent cum e aceasta miscare, dreapta, elicoidala, in 8, zig-zag, dus-intors, etc.).
Cat este de mic un proton sau neutron si ce lume extrem de complicata este activa acolo ! Acolo intro densitate incredibila se fac diverse campuri.

O altă problemă legată de impulsul elicoidal este faptul că acesta nu imprimă corpului și o mișcare în jurul axei, așa cum ar trebui să reiasă cumva și din construcția triedrului lui Frenet, ca în imaginea de mai jos :



Adică, dacă impulsul elicoidal determină mișcarea corpurilor pe traiectoria unei elice, acest impuls nu răsucește corpul după linia elicei.
E normal asta, adică așa ar trebui să se întâmple și să funcționeze impulsul elicoidal, Abel ?

Re: Principiul inerţiei în mecanica elicoidală
Mesaj Scris de Abel Cavaşi Astazi la 08:11

Discuțiile inutile se închid doar prin argumente solide, nicidecum punând punct pur și simplu. Credeam că ai înțeles argumentele și că nu va trebui să tot revenim la ceea ce am discutat deja.

Argumentele solide le gasesti in Fizica clasica si au fost scrise de mult de altii mai isteti ca noi doi si mai ales tu :-) .
Tu nu poti schimba, ce nu cunosti.


Sistemul solar ....

Dl Curiosul! Orice sistem material, orice corp este ancorat in spatiul fizic pe un nivel de miscare. Aceasta ancorare este data de asimetria sferei de presiune din jurul particulelor corpului si in jurul corpului. Corpul luneca acolo unde presiunea este mai mica. Motorul racheta functioneaza pe acest principiu. Presiunea mai mica este pe fata anterioara (exterioara). Iar presiunea mai mare este pe partea posterioara (interioara)
Translatia sistemelor materiale in virtutea inertiei este dovada miscarii din adancul substantei. Modificarea (schimbarea) nivelului translatiei inseamna si schimbari (modificari) energetice, care se regasesc in energia cinetica a corpurilor. In structura energiei cinetice apare tocmai presiunea dinamica     presiune ce apare la circulatia fluidelor.

De acord cu antescriitorul.
Doar ca in cazul corpurilor ceresti nu trebuie nici o presiune, nici nu exista, poate doar a etherului.
Este o translatie aparenta, deoarece se misca odata cu spatiul, ca o frunza purtata de vant. Corpurile ceresti nu au energie cinetica defel, cu toate ca aparent au viteze ametitoare, incredibile.