Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Rezumarea primului mesaj :

ECHIVALENTA DINTRE UNITATILE DE MASURA ELECTRICE CU UNITATILE MECANICE
   De multe ori intalnim valori ale unor marimi electrice fata de care nu avem posibilitatea sa ne facem o parere de fapt ce reprezinta acestea din punct de vedere fizic. Unitatile de masura electrice au fost stabilite  in functie de efectele fizice care se produc in urma experimentelor efectuate. Bunaoara curentul electric are ca unitate de masura “amperul”, care initial era definit ca;
extras din Wikipedia;
“Amperul electrolitic
Amperul internațional a fost definit in funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o solutie de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost inlocuit in anul 1948 cu amperul absolut(amperul electrodinamic)”.
“Amperul electromagnetic
Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversală circulară neglijabilă și plasate în vid la distanța de un metru unul de celălalt, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2×10–7 newton pe fiecare metru de lungime”.
“Amperul internațional este 0,99985 din amperul absolut. În raport cu miscarea electronilor,un amper reprezinta un flux de aproximativ 6,241506×1018 electroni pe secunda”.
Daca luam in calcul amperul electromagnetic, observam ca acesta este definit in urma masurarii unei forte de atractie care se masoara in Newtoni. Deci putem scrie echivalenta dintre unitatea de masura a curentului electric, cu o anumita forta, adica;
1A=echivalent2.10^-7 N ; adica de cate ori intalnim notiunea de curent electric, ne putem imagina o forta care se manifesta intre doua conductoare datorita unor cauze electrice.

Redau mai jos un tabel al echivalentelor unitatilor de masura electrice cu unitatile de masura mecanice;



Pentru cei care se indoiesc de valabilitatea acestor relatii am sa mai fac o verificare;
Energia particulelor se masoara in electron volti si inseamna energia capatata de un electron atunci cand este supus la o diferenta de potential de un volt. 1eV=1,6021.10^-19 [Jouli];
1eV=1,602.10^-19 [C]*1[V];
Din relatiile de echivalenta [C]==> [kg*m/s]; [V]==>[m/s];
Sa facem inlocuirea si sa vedem ce iese;
1eV=1,6.10^-19 [C]*1[V]=1,6.10^-19 [kg*m/s]*[m/s]=
1,6.10^-19[kg.m/s^2]*[m]= 1,6.10^-19 [N]*[m]=1,6.10^19 [J];
Daca totusi mai sunt indoieli asupra corectitudinii acestor echivalente, va rog sa exemplificati acest lucru.

virgil a scris:Redau mai jos un tabel al echivalentelor unitatilor de masura electrice cu unitatile de masura mecanice;



Pentru cei care se indoiesc de valabilitatea acestor relatii am sa mai fac o verificare;
Energia particulelor se masoara in electron volti si inseamna energia capatata de un electron atunci cand este supus la o diferenta de potential de un volt. 1eV=1,6021.10^-19 [Jouli];
               1eV=1,602.10^-19 [C]*1[V];
Din relatiile de echivalenta [C]==> [kg*m/s];   [V]==>[m/s];
Sa facem inlocuirea si sa vedem ce iese;
 1eV=1,6.10^-19 [C]*1[V]=1,6.10^-19 [kg*m/s]*[m/s]=
1,6.10^-19[kg.m/s^2]*[m]= 1,6.10^-19 [N]*[m]=1,6.10^19 [J];
Daca totusi mai sunt indoieli asupra corectitudinii acestor echivalente, va rog sa exemplificati acest lucru.

Tabelul este corect , dar eu as interpreta rezulatele tale altfel, de exemplu :

amperul este masa ori acceleratia= o forta !
Watul este forta /timp
Voltul este o viteza etc

ceea ce este f.interesant daca mergi cu interpretarile mai departe...

Tabelul este corect , dar eu as interpreta rezulatele tale altfel, de exemplu :

amperul este masa ori acceleratia= o forta !
Watul este forta /timp
Voltul este o viteza etc

ceea ce este f.interesant daca mergi cu interpretarile mai departe...

Am preferat semnul de echivalenta si nu egalitate, pentru ca unitatile de masura electrice sunt oficial considerate tot unitati de masura fundamentale. Eu doar am gasit echivalenta acestora cu unitatile de masura mecanice. De fapt amperul reprezinta un numar de sarcini electrice care se scurg in timp de o secunda, iar acest flux de sarcini eu il percep ca o forta ce se manifesta in macro, ceia ce schimba intelesul real al fenomenului electric.

virgil a scris:

Tabelul este corect , dar eu as interpreta rezulatele tale altfel, de exemplu :

amperul este masa ori acceleratia= o forta !
Watul este forta /timp
Voltul este o viteza etc

ceea ce este f.interesant daca mergi cu interpretarile mai departe...

Am preferat semnul de echivalenta si nu egalitate, pentru ca unitatile de masura electrice sunt oficial considerate tot unitati de masura fundamentale. Eu doar am gasit echivalenta acestora cu unitatile de masura mecanice. De fapt amperul reprezinta un numar de sarcini electrice care se scurg in timp de o secunda, iar acest flux de sarcini eu il percep ca o forta ce se manifesta in macro, ceia ce schimba intelesul real al fenomenului electric.

Deloc.
Daca faci echivalenta inseamna ca are aceeași valoare, același efect, aceeași semnificație sau același sens cu altceva sau altcineva.
Deci daca unitatile de masura sunt echivalente inseamna ca si fenomenele care deservesc aceste marimi trebuie sa aiba acelasi sens
si in micro si in macrocosmos .Numai omul le-a diferentiat ...

Ia sa vedem daca este asa cum spui tu :
,,Amperul reprezinta un numar de sarcini electrice care se scurg in timp de o secunda"
Cu cine este egala sarcina e ? si sa inmultim cu timpul in s

Ia sa vedem daca este asa cum spui tu :
,,Amperul reprezinta un numar de sarcini electrice care se scurg in timp de o secunda"
Cu cine este egala sarcina e ? si sa inmultim cu timpul in s

in unitati echivalente sarcina electrica este un impuls; e [kg.m/s]
A [kg.m/s].[1/s]=[kg.m/s2]=>Forta.

Da, se verifica .
As vrea totusi sa incercam sa echivalam si alte marimi electrice cu ceea ce se reflecta
in mecanica.
Vei vedea ca va rezulta ceva interesant !
Nu vrei sa incerci ?

CAdi a scris:Da, se verifica .
As vrea totusi sa incercam sa echivalam si alte marimi electrice cu ceea ce se reflecta
in mecanica.
Vei vedea ca va rezulta ceva interesant !
Nu vrei sa incerci ?

Dupa cum ai vazut tabelul de echivalente, am facut acest lucru pentru majoritatea unitatilor de masura electrice, inclusiv pentru fortza Lorentz.
dar daca te referi la ceva anume poti sa expui tu rezultatele, sa ne lamurim impreuna.

Amperul =forta, conform transformarilor tale ,etc
Acelasi lucru putem sa-l facem cu toate celelalte marimi din tabel

CAdi a scris:Amperul =forta, conform transformarilor tale ,etc
Acelasi lucru putem sa-l facem cu toate celelalte marimi din tabel

Semnul de echivalenta este mai potrivit, cel putin deocamdata. important este ca folosind aceste echivalente putem patrunde mai adanc in cunoasterea fenomenelor naturii folosindu-ne doar de cunostiintele acumulate pana in prezent.

Energia particulelor se masoara in electron volti si inseamna energia capatata de un electron atunci cand este supus la o diferenta de potential de un volt. 1eV=1,6021.10^-19 [Jouli];
1eV=1,602.10^-19 [C]*1[V];
Din relatiile de echivalenta [C]==> [kg*m/s]; [V]==>[m/s];
Sa facem inlocuirea si sa vedem ce iese;
1eV=1,6.10^-19 [C]*1[V]=1,6.10^-19 [kg*m/s]*[m/s]=
1,6.10^-19[kg.m/s^2]*[m]= 1,6.10^-19 [N]*[m]=1,6.10^19 [J];
Daca totusi mai sunt indoieli asupra corectitudinii acestor echivalente, va rog sa exemplificati acest lucru.

1eV=1,6.10^-19 [C]*1[V]=1,6.10^-19 [kg*m/s]*[m/s]=

Dl. Virgil! 
In aceasta relatie gasesc o convergenta cu sistemul bidimensional al marimilor fizice (S.B.M.F.), care rezulta din identitatea dimensionala masa-sarcina. Fiindca in acest sistem sarcina este egala cu masa (q=m si C=Kg), iar tensiunea (potentialul) este viteza la patrat  (U=v^2 si V=m^2/s^2). Si potentialul apare cum ai scris si dumneata ca produsul intre acceleratie si lungime (U=a.l=(l/t^2).l)

Adrian Gheorghe a scris:

1eV=1,6.10^-19 [C]*1[V]=1,6.10^-19 [kg*m/s]*[m/s]=

Dl. Virgil! 
In aceasta relatie gasesc o convergenta cu sistemul bidimensional al marimilor fizice (S.B.M.F.), care rezulta din identitatea dimensionala masa-sarcina. Fiindca in acest sistem sarcina este egala cu masa (q=m si C=Kg), iar tensiunea (potentialul) este viteza la patrat  (U=v^2 si V=m^2/s^2). Si potentialul apare cum ai scris si dumneata ca produsul intre acceleratie si lungime (U=a.l=(l/t^2).l)

Nu fac nici un fel de aprecieri la variantele dvs. deoarece dupa teoria mea sarcina este o consecinta a masei si nu o egalitate.

De exemplu la echivalenta dintre volt si viteza exista vreo nelamurire?

negativ a scris:Singura explicatie pentru care masa electronului poate creste ar fi ca o parte din potentialul adaugat se poate transforma nu in energie cinetica, ci in masa.

Poate   chiar   potentialul   de   care  se   discuta   are   masa  ?

negativ a scris: Daca masa depaseste un anumit prag, se transforma in unda.

Daca   electronul   este   obligat  sa  se   comporte   intr-un   anumit  fel   apare   unda . Nu masa acumulata ii determina acestuia comportamentul . Alte mecanisme fizice sunt la mijloc.

virgil a scris:

Discutia a alunecat pe domeniul masei particulelor, iar pentru asta avem un topic distinct, foarte mult comentat.

Asa cum in macro, masa se formeaza din pulberea de stele, si in micro masa se formeaza din pulberea mediului electromagnetic. Insa aici trebuie sa distingem o masa de repaus de valoare fixa si bine determinata,care este un "dat" pentru fiecare particula, si o masa de miscare variabila, crescatoare cu viteza, dar si descrescatoare cu scaderea vitezei.

Nu prea ma impac eu cu "dat"... Nu poti avea doua tipuri de masa. Masa e o masura pentru ceva. Dualitatea nu e o solutie Încalca orice principiu din fizica, desi e mult trambitata. Vorbesc de o dualitate simultana a aceleiasi masuri.

virgil a scris:De exemplu la echivalenta dintre volt si viteza exista vreo nelamurire?

 
Viteza electronului aflat pe prima orbita a atomului de hidrogen este de; 
v1=2.188 . 10^6 m/s ; stiind ca viteza pentru un volt este de 5.933.10^5 m/s;
 daca facem raportul celor doua viteze, rezulta ca viteza pe prima orbita este corespunzatoare unei tensiuni de 3,65 volti.

Viteza electronilor prin cupru in curent continuu sau alternativ este practic zero, indiferent de tensiune. Ei se agita f.putin inainte si inapoi. Electronii doara isi transfera de la unii la altii ceva invizibil numit energie sau camp. Energia are ceva ce ii tensioneaza-incordeaza diferit doara pe un f.scurt moment. Isi incordeaza muschii cat tin energia in brate.
Putem masura tensiunea si fara sa avem absolut nici un curent, cand sigur electronii stau pe loc. Tensiunea este un camp special emis, ce difera de la caz la caz. Chiar daca un corp este incarcat cu o tensiune fixa, el emite un camp variabil, ce depinde de anumite proeminente geometrice. In cavitati avem tensiune dar nu si camp.

Viteza electronilor prin cupru in curent continuu sau alternativ este practic zero, indiferent de tensiune. Ei se agita f.putin inainte si inapoi. Electronii doara isi transfera de la unii la altii ceva invizibil numit energie sau camp. 

Electronii din zona de conductie din metale, se comporta ca bilele din pendulul lui Newton. Fiecare electron care intra in conductor transmite un impuls din aproape in aproape, in final expulzand un alt electron.

Tensiunea este un camp special emis, ce difera de la caz la caz. Chiar daca un corp este incarcat cu o tensiune fixa, el emite un camp variabil, ce depinde de anumite proeminente geometrice.

Diferenta de potential nu presupune o emisiune de energie, ci doar un spatiu electromagnetic "deformat" deoarece contine un gradient de energie, in care substanta spatiului vibreaza pe frecvente diferite, asa cum moleculele de aer prezinta o agitatie termica diferita intre suprafata unei surse de caldura, comparativ cu frecventa moleculelor aflate la distanta. Diferenta de potential consta tocmai in diferenta de frecventa intre doua pozitii diferite ale campului.

[quote="virgil"]

virgil a scris:De exemplu la echivalenta dintre volt si viteza exista vreo nelamurire?
Viteza electronului aflat pe prima orbita a atomului de hidrogen este de; 
v1=2.188 . 10^6 m/s ; stiind ca viteza pentru un volt este de 5.933.10^5 m/s;
 daca facem raportul celor doua viteze, rezulta ca viteza pe prima orbita este corespunzatoare unei tensiuni de 3,65 volti.

Multumesc, Virgil !
Pai daca stim asta, nu vad ce mai este neclar ! Cel putin pentru mine. Desi nu am ajuns la explicatia asta in teoria mea, cuvantul "tensiune" mi-a atras atentia despre felul cum stau lucrurile. Pana acum, m-am gandit la volt ca la tensiune electrica, dar contextul m-a impiedicat sa observ sensul real al notiunii. Este inca un exemplu concludent pentru mine de cum nu vezi padurea din cauza copacilor. Multumesc inca o data !

gafiteanu a scris:....In cavitati avem tensiune dar nu si camp.

Gafiteanule, esti un geniu ! Nu vreau sa te persiflez; chiar mi-ai dat o idee foarte buna ! (Am zis eu ca frigul tine spiritul treaz !)

negativ a scris:

gafiteanu a scris:....In cavitati avem tensiune dar nu si camp.

Gafiteanule, esti un geniu ! Nu vreau sa te persiflez; chiar mi-ai dat o idee foarte buna ! (Am zis eu ca frigul tine spiritul treaz !)

Campul, reprezinta un spatiu in care se face simtita prezenta unui gradient intre doua zone diferite ale acestuia. Cavitatea apartine unui corp, care poate avea o singura incarcare electrica, deci diferenta de potential poate sa existe intre acest corp si un altul separat de primul. Doar diferenta de potential poate insemna prezenta unui camp.

virgil a scris:

virgil a scris:De exemplu la echivalenta dintre volt si viteza exista vreo nelamurire?

 
Viteza electronului aflat pe prima orbita a atomului de hidrogen este de; 
v1=2.188 . 10^6 m/s ; stiind ca viteza pentru un volt este de 5.933.10^5 m/s;
 daca facem raportul celor doua viteze, rezulta ca viteza pe prima orbita este corespunzatoare unei tensiuni de 3,65 volti.

Si totusi "voltul" nu inseamna viteza, ci se refera la caracteristica locului unde spatiul are proprietatea de a modifica viteza unui electron plasat in acel loc. Acolo vorbim despre un camp, asa cum vorbim despre o partie de schi, mai mult sau mai  putin abrupta, in care daca plasezi un schior va capata o anumita viteza. Deci voltul nu este viteza ci reprezinta caracteristica campului care imprima acea viteza. Insa noi cunoscand viteza unui electron putem afla cu usurinta ce tensiune a provocat acea viteza. 
Aceasta diferenta face ca sa vorbim de o anumita echivalenta intre unitatile de masura, dar nicidecum de identitate.

Am mai spus ca in interiorul unei oale metalice incarcata electric cu Volti, deci aflata la o tensiune, nu avem camp electric.. Si cu toate aceste pot pleca electroni si curent si din fundul oalei.  Unii electroni au camp, altii nu au la plecare, dar il fac pe parcurs.
Sa facem o echivalenta cu tuica, cel mai celebru produs chimic. In generatorul zis cazan (in interior punem prune si drojdie) avem alcool in devenire, dar nu miroase si nu are efect decat daca ies aburii afara si fac un camp caracteristic.

gafiteanu a scris:Am mai spus ca in interiorul unei oale metalice incarcata electric cu Volti, deci aflata la o tensiune, nu avem camp electric.. Si cu toate aceste pot pleca electroni si curent si din fundul oalei.  Unii electroni au camp, altii nu au la plecare, dar il fac pe parcurs.
Sa facem o echivalenta cu tuica, cel mai celebru produs chimic. In generatorul zis cazan (in interior punem prune si drojdie) avem alcool in devenire, dar nu miroase si nu are efect decat daca ies aburii afara si fac un camp caracteristic.

E discutabil exemplultau; Imagineaza-ti ca ai un condensator, in care ai o armatura in forma de oala, si o armatura ca un disc care intra in oala la o anumita distanta, aerul fiind dielectricul. Intre cele doua armaturi se stabileste un camp daca condensatorul este incarcat electric, adica in interiorul oalei va exista un camp. dar daca scoti armatura din oala si o asezi undeva in afara deschiderii oalei, campul electric va disparea din interiorul oalei.

Unii electroni au camp, altii nu au la plecare, dar il fac pe parcurs.

Electronii au sarcini electrice, deci au camp in orice situatie, dar ceia ce se modifica este doar viteza electronilor, si odata cu aceasta frecventa undei insotitoare, atunci cand sunt supusi la o diferenta de potential.

Raman la parerea ca , printre noi, se afla un viitor laureat Nobel.
Teoria echivalentei este geniala si merita sa fie premiata. Nu inteleg ce asteapta Academia Romana ca sa faca propunerea pentru 2016 sau cel tarziu 2017.

Unificarea celor trei universuri este expresia suprema a intelegerii omenesti. Sunt mandru de colegul nostru Virgil.

Cu stima,
Dementul Indezirabil Pacalici

Apropos, am masurat azi la priza o tensiune de 235 m/sec...usor, usor ajunge la tensiunea sunetului in aer (330m/sec). Sa vezi atuncea bang sonor!

Pacalici a scris:Apropos, am masurat azi la priza o tensiune de 235 m/sec...usor, usor ajunge la tensiunea sunetului in aer (330m/sec). Sa vezi atuncea bang sonor!

Repet, echivalenta, nu inseamna identitate. De fapt ai masurat 235 de volti, tensiune la care electronii ar capata o energie cinetica corespunzatoare unei viteze de 1,39.10^8 m/s, daca nu tinem cont de masa relativista. Stiind ca pentru un volt viteza electronului este de 5.933.10^5 m/s. pentru  o tensiune de 10000, sau 100000 V ar insemna ca electronul depaseste viteza luminii. De fapt o mare parte din energia electronului se transfera in masa relativista, viteza lui fiind totdeauna sub viteza luminii. 

Aceasta metoda a echivalentei unitatilor de masura, este ca un traductor care iti transforma anumite informatii din sfera electromagnetismului in sfera unitatilor de masura a mecanicii cu care suntem obisnuiti. Este ca atunci cand te dai cu sania pe un derdelus, si spui ca pe derdelusul ala prinzi o viteza de 50 km/ora, in loc sa spui ca derdelusul are o diferenta de potential (inaltime) de 30 metri.
Recunosc ca nu este o metoda stiintifica de investigare, dar este o metoda babeasca care imi lamureste anumite lucruri ce se petrec la un nivel unde simturile noastre nu pot patrunde.