Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Rezumarea primului mesaj :

ECHIVALENTA DINTRE UNITATILE DE MASURA ELECTRICE CU UNITATILE MECANICE
   De multe ori intalnim valori ale unor marimi electrice fata de care nu avem posibilitatea sa ne facem o parere de fapt ce reprezinta acestea din punct de vedere fizic. Unitatile de masura electrice au fost stabilite  in functie de efectele fizice care se produc in urma experimentelor efectuate. Bunaoara curentul electric are ca unitate de masura “amperul”, care initial era definit ca;
extras din Wikipedia;
“Amperul electrolitic
Amperul internațional a fost definit in funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o solutie de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost inlocuit in anul 1948 cu amperul absolut(amperul electrodinamic)”.
“Amperul electromagnetic
Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversală circulară neglijabilă și plasate în vid la distanța de un metru unul de celălalt, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2×10–7 newton pe fiecare metru de lungime”.
“Amperul internațional este 0,99985 din amperul absolut. În raport cu miscarea electronilor,un amper reprezinta un flux de aproximativ 6,241506×1018 electroni pe secunda”.
Daca luam in calcul amperul electromagnetic, observam ca acesta este definit in urma masurarii unei forte de atractie care se masoara in Newtoni. Deci putem scrie echivalenta dintre unitatea de masura a curentului electric, cu o anumita forta, adica;
1A=echivalent2.10^-7 N ; adica de cate ori intalnim notiunea de curent electric, ne putem imagina o forta care se manifesta intre doua conductoare datorita unor cauze electrice.

Dl. Virgil! Din Graba mi-a scapat -relatiile ofoiciale-. trebuia sa spun relatiile mele deduse din formulele oficiale. Fiindca daca punem in relatiile dumitale pentru R si C, relatia gasita de mine pentru masa  
  obtinem ca:
 si

Adrian Gheorghe a scris:Dl. Virgil! Din Graba mi-a scapat -relatiile ofoiciale-. trebuia sa spun relatiile mele deduse din formulele oficiale. Fiindca daca punem in relatiile dumitale pentru R si C, relatia gasita de mine pentru masa  
  obtinem ca:
 si

Raspunsul este mai potrivit pe topicul acesta. Eu am mentinut in relatiile de echivalenta cele trei entitati asa cum le stie toata lumea; masa, spatiul si timpul,. Prin relatiile de echivalenta, nu am facut decat sa exprim unitatile de masura electrice, prin unitatile de masura newtoniene pe care le consider cu adevarat fundamentale. Orice particula si orice corp sunt caracterizate in primul rand de masa, dimensiune, si miscare in timp si spatiu. Acestea sunt unitatile de masura ancestrale cu care facem cunostiinta din primii ani de viata, si pe masura cunoasterii naturii combinatiile acestor masuri ne ajuta sa intelegem intreaga natura, folosind relatiile de echivalenta.
De exemplu cand vorbim de sarcina electrica "e" nu putem intelege cum interactioneaza aceasta cu masa neutra dpv electric. dar daca folosim relatiile de echivalenta, vedem ca sarcina electrica este echivalenta cu un impuls, adica; e=>(m.c); impuls prin care apare evidenta interactiunea cu substanta. mai mult decat atat aceaasta expresie ne arata ca electronul reprezinta o masa in miscare cu viteza luminii chiar si atunci cand este in repaus, informatie pe care nu o am daca ma refer la sarcina "e". mai pot fi date si alte exemple interesante, insa ma opresc aici.

Dl. Virgil! Si eu am mentinut masa, lungimea sai timpul cand am facut analiza dimensionala a circuitului RC, in CGS si in SI. Dar OmulDinLuna mi-a raspuns ca MLT dintr-un sistem de masura, nu mai corespunde cu MLT din celalalt sistem. Si daca punem indici pentru marimile fiecarui sistem, se ajunge la relatii care nu se mai pot simplifica si nu mai sunt identice in ambele sisteme.
Daca spui ca . Atunci ce faci cu constanta lui Boltzman care este:   ?. Ai sa spui ca este o fractiunea din sarcina electronului?

.........................

Adrian Gheorghe a scris:Dl. Virgil! Si eu am mentinut masa, lungimea sai timpul cand am facut analiza dimensionala a circuitului RC, in CGS si in SI. Dar OmulDinLuna mi-a raspuns ca MLT dintr-un sistem de masura, nu mai corespunde cu MLT din celalalt sistem. Si daca punem indici pentru marimile fiecarui sistem, se ajunge la relatii care nu se mai pot simplifica si nu mai sunt identice in ambele sisteme.
Daca spui ca . Atunci ce faci cu constanta lui Boltzman care este:   ?. Ai sa spui ca este o fractiunea din sarcina electronului?

Ce legatura au cele spuse mai sus cu constanta lui Boltzman? aceasta se masoara in [J/K] ; iar eu nu am facut nici o echivalenta cu gradul Kelvin, care refelecta de fapt starea de energie interna (temperatura) a unui corp.
In relatiile dumitale ai asimilat masa cu produsul dintre o lungime si o viteza. Dar din moment ce masa este o marime fundamentala nu poate fi exprimata decat prin unitati specifice de masa, [Kg]. Este ca si cum ai vrea sa exprimi timpul prin kg, sau lungimea prin kg. Unitatile de masura fundamentale nu se mai pot exprima prin nimic altceva.
Cat priveste ce a spus omuldinluna, el a avut dreptate, de aceia ati facut aceste erori pentru ca sustineti cu tarie ca suprafata este o unitate de masura a capacitatii.

Cat despre sarcina electrica, exprimata prin unitati echivalente, aceasta este; cu m este electron, iar cu M este proton.

Dl. Virgil! Avem asa:

Virgil si Adrian,
Si voi meritati toate aprecierile pentru modul in care postati, preocupati de propriile argumente.
Pentru mine sunteti cel mai bun exemplu de comportare pe acest forum.
Aduceti echilibru forumului.

Va doresc succes la amandoi.
Si cat mai multe idei noi.

Yes! And I love you all!

Razvan a scris:Yes! And I love you all!

MULTUMIM! toti putem face la fel.

Dl.Virgil! Permitivitatea vidului data de relatia dumitale este cu 19 ordine de marime mai mare decat Eo. Nu mi se pare sa fie corecta. Cum ai ajuns la aceasta relatie?

Dl.Virgil! Dupa relatia dumitale, permitivitatea vidului este:

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil! Permitivitatea vidului data de relatia dumitale este cu 19 ordine de marime mai mare decat Eo. Nu mi se pare sa fie corecta. Cum ai ajuns la aceasta relatie?

Cred ca a-ti calculat cu alta constanta, in loc sa folositi constanta de interactiune atomica; K atomic= 1,5.10^29 [N.m^2/Kg^2];

Dl. Virgil! Eu am folosit constanta electrica K. Si imi cer scuze ca am pierdut exponentul 3 de la pi din formula. Dar ce este cu constanta atomica K? Unde ai gasit-o? Nu-mi amintesc sa fi citit despre asa ceva. 
Dupa cum se vede in postarea dumitale, epsilon la care ai ajuns se apropie de Eo, dar parca este putin mai mare.

Adrian Gheorghe a scris:Dl. Virgil! Eu am folosit constanta electrica K. Si imi cer scuze ca am pierdut exponentul 3 de la pi din formula. Dar ce este cu constanta atomica K? Unde ai gasit-o? Nu-mi amintesc sa fi citit despre asa ceva. 
Dupa cum se vede in postarea dumitale, epsilon la care ai ajuns se apropie de Eo, dar parca este putin mai mare.

Epsilon rezulta putin mai mare datorita unor aproximari din constanta de proportionalitate alfa dintre masa protonului si masa electronului.
In continuare am expus aici cum am ajuns la constanta de interactiune atomica;

Dl.Virgil! Am inteles cum ai dedus dumneata constanta K. Eu am crezut ca ai gasit-o in tratate de fizica, cum ai gasit si constanta Compton a protonului. Despre care, tot asa nu am gasit nici-o pomenire prin cartile mele. Si cu constanta K ai scris relatia permitivitatii vidului (epsilon)E. Dar care este semnificatia fizica a acestui epsilon. Eu am gasit ca epsilon zero reflecta raportul intre suprafata (sectiunea) generatoare de camp electric si suprafata integratoare a campului electric. La fel si pentru epsilonul gravific. La dumneata epsilon ce reflecta?, cum il definesti in cuvinte?.

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil! Am inteles cum ai dedus dumneata constanta K. Eu am crezut ca ai gasit-o in tratate de fizica, cum ai gasit si constanta Compton a protonului. Despre care, tot asa nu am gasit nici-o pomenire prin cartile mele. Si cu constanta K ai scris relatia permitivitatii vidului (epsilon)E. Dar care este semnificatia fizica a acestui epsilon. Eu am gasit ca epsilon zero reflecta raportul intre suprafata (sectiunea) generatoare de camp electric si suprafata integratoare a campului electric. La fel si pentru epsilonul gravific. La dumneata epsilon ce reflecta?, cum il definesti in cuvinte?.

Vedem ca in unitati de masura echivalente epsilon se masoara in [kg/m], deci este vorba despre o asa zisa "densitate liniara de masa", ca si cum pe fiecare metru de lungime a unei linii de camp am avea o anumita masa exprimata in kg. Este o notiune bizara, dar asa vedem noi un parametru al spatiului campurilor electrice, exprimate prin unitati newtoniene.

Dl. Virgil! Constanta K gasita de dumneata se masoara in newton x metru patrat pe kilogram patrat. Adica; 
. 
De unde se vede ca este adimensionala. Si atunci rezulta ca epsilon este viteza la patrat.
. de aici rezulta ca: 

a=K.M/R^2; K=(a.R^2)/M = (m/s^2).(m^2)/Kg = (m^3/Kg)/s^2= =1/(ro.s^2); unde "a" este acceleratia gravit, M este masa corpului, si R este distanta la care calculam acceleratia. iar cu "ro"am notat o densitate aparenta, deoarece distanta R nu este neaparat raza corpului, ci locul unde am calculat acceleratia., iar 1/s^2 poate fi notata o frecventa; deci
K [(niu^2)/ro]; adica constanta gravitationala reprezinta raportul dintre patratul unei frecvente si o densitate, iar acest raport, este o constanta universala. Aceasta expresie este lansata pentru prima data acum dar necesita niste verificari pe care le voi face ulterior.

Dl.Virgil! Pai densitatea masica  este chiar patratul frcventei. Si cum inductia magnetica este frecventa, patratul inductiei magnetice este chiar densitatea masei inerte. Masa care este demonstrat ca este egala cu masa gravifica.

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil! Pai densitatea masica  este chiar patratul frcventei. Si cum inductia magnetica este frecventa, patratul inductiei magnetice este chiar densitatea masei inerte. Masa care este demonstrat ca este egala cu masa gravifica.

D-nul Adrian, densitatea se masoara in [kg/m^3], iar frecventa in [1/s], asa ca ceia ce sustineti este cel putin ciudat.

Dl. Virgil! Daca imparti masa    la volum    rezulta  

Adrian Gheorghe a scris:Dl. Virgil! Daca imparti masa    la volum    rezulta  

Dar ce va face sa credeti ca densitatea poate fi asimilata cu o frecventa? intradevar avem la dispozitie trei unitati de masura newtoniene, Kg, metrul, si secunda, cum ajungeti de la kg/m^3 la a exprima densitatea prin frecventa sau prin timp?

Dl.Virgil! Volumul este element geometric, este metafizic. Esenta fizica a masei este patratul inversului de timp, care este patratul frecventei si este in functia de densitate a masei (rho)

Dl.Virgil! Volumul este element geometric, este metafizic. Esenta fizica a masei este patratul inversului de timp, care este patratul frecventei si este in functia de densitate a masei (\rho)  

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil! Volumul este element geometric, este metafizic. Esenta fizica a masei este patratul inversului de timp, care este patratul frecventei si este in functia de densitate a masei (\rho)  

Adica un pahar gol de apa reprezinta un volum metafizic? atunci unde incap 200 ml de apa? aceasta apa ocupa un volum fizic inconjurat de pahar. Acum repet intrebarea, cum ati ajuns la concluzia ca densitatea poate fi asociata cu patratul unei frecvente?

Dl.Virgil! Densitate amasei se determina impartind masa la volumul in care este continuta acea masa. Cand am impartit dimensiunea fizica a masei la volum a rezultat dimensiunea fizica a densitatii, data de patratul inversaului de timp. Inversul de timp este frecventa. Am scris aceasta socoteala itr-o postare anterioara. Sigur ca substanta ocupa un volum in spatiu. Dar acel volum nu creaza efectele fizice ale masei, inertia si gravitatia, care sunt produse numai de miscarea din structurile dinamice ale substantei.

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil! Densitate amasei se determina impartind masa la volumul in care este continuta acea masa. Cand am impartit dimensiunea fizica a masei la volum a rezultat dimensiunea fizica a densitatii, data de patratul inversaului de timp. Inversul de timp este frecventa. Am scris aceasta socoteala itr-o postare anterioara. Sigur ca substanta ocupa un volum in spatiu. Dar acel volum nu creaza efectele fizice ale masei, inertia si gravitatia, care sunt produse numai de miscarea din structurile dinamice ale substantei.

Ma rog, daca asa considerati ca este corect eu nu mai insist.

Dl.Virgil! Oare cumva nu crezi ca inertia si gravitatia produsa de masa, sunt generate de miscarea din adancul substantei?. Si ca volumu este doar sediul substantei si nu produce nici-un efect fizic?.

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil! Oare cumva nu crezi ca inertia si gravitatia produsa de masa, sunt generate de miscarea din adancul substantei?. Si ca volumu este doar sediul substantei si nu produce nici-un efect fizic?.

Fiecare particula, fiecare atom, sau molecula, ocupa un volum. Inertia sau gravitatia, sunt moduri de comportament al corpurilor in raport cu mediul inconjurator. Volumul unui corp este locul ocupat in spatiu de catre fiecare particula din acel corp. Insa totalitatea acestor particule interactioneaza cu campul de care se afla inconjurat corpul.

Dl. Virgil! Eu merg pe principiul ca ceeace se observa la nivel macroscopic, este rezultanta fenomenelor ce se produc la nivel microscopic. In acest context, inertia bsi gravitatia, sunt emanatii ale miscarilor microscopice, in exteriorul volumului macroscopic. Si cred ca volumul este doar sediul substantei, si nu intervine in nici-un fel asupra efectelor generate de masa. Proprietatile spatiului din vecinatatea substantei ar fi determinate tot de miscarea din adancul substantei.

Adrian Gheorghe a scris: Proprietatile spatiului din vecinatatea substantei ar fi determinate tot de miscarea din adancul substantei.

Spatiul este legat de substanta printr-o legatura elastica dupa modelul intuitiv a legaturii dintre albus si galbenus atunci cand spargi oul in farfurie. Unde se misca galbenusul (care reprezinta corpul) este antrenat si albusul (care reprezinta campul) si invers. De exemplu daca iei un corp incarcat electric si ii schimbi pozitia in spatiu, odata cu el se deplaseaza si spatiul inconjurator adica campul electric, fara sa se piarda din energie. Dar daca produci o descarcare electrica, atunci apare o perturbatie asupra spatiului inconjurator sub forma de unda. Acest lucru se intampla la campurile cu linii de forta deschise. In cazul campurilor cu linii de forta inchise, (campuri magnetice) acestea sunt strans legate de particule sau microcristale interne, si se manifesta in afara corpului numai in anumite cazuri cand forma magnetului (potcoava, sau bara) nu permite inchiderea liniilor de forta in interiorul acestuia. In aceste cazuri liniile de forta strabat un drum exterior magnetului, permitand studierea campului.
Aceste campuri sunt proprietati intime ale particulelor ce formeaza corpurile, dar de aici pana la a pretinde ca masa unui corp poate fi exprimata ca produsul dintre volum si patratul frecventei cuiva, mai este cale lunga.