Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Scris de **virgil** Vin 06 Mar 2015, 21:40

Rezumarea primului mesaj :

ECHIVALENTA DINTRE UNITATILE DE MASURA ELECTRICE CU UNITATILE MECANICE
De multe ori intalnim valori ale unor marimi electrice fata de care nu avem posibilitatea sa ne facem o parere de fapt ce reprezinta acestea din punct de vedere fizic. Unitatile de masura electrice au fost stabilite in functie de efectele fizice care se produc in urma experimentelor efectuate. Bunaoara curentul electric are ca unitate de masura “amperul”, care initial era definit ca;
extras din Wikipedia;
“Amperul electrolitic
Amperul internațional a fost definit in funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o solutie de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost inlocuit in anul 1948 cu amperul absolut(amperul electrodinamic)”.
“Amperul electromagnetic
Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversală circulară neglijabilă și plasate în vid la distanța de un metru unul de celălalt, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2×10–7 newton pe fiecare metru de lungime”.
“Amperul internațional este 0,99985 din amperul absolut. În raport cu miscarea electronilor,un amper reprezinta un flux de aproximativ 6,241506×1018 electroni pe secunda”.
Daca luam in calcul amperul electromagnetic, observam ca acesta este definit in urma masurarii unei forte de atractie care se masoara in Newtoni. Deci putem scrie echivalenta dintre unitatea de masura a curentului electric, cu o anumita forta, adica;
1A=echivalent2.10^-7 N ; adica de cate ori intalnim notiunea de curent electric, ne putem imagina o forta care se manifesta intre doua conductoare datorita unor cauze electrice.

Scris de **scanteitudorel** Sam 14 Noi 2015, 13:39

virgil a scris:Tu ai citit calculele facute de mine? fa si tu aceleasi calcule si vezi ce iese, dar numai daca te intereseaza.

Nu intelege gresit . Eu nu spun ca tu nu ai dreptate. Eu am gasit un alt raport si vreau sa stiu de ce este o diferenta asa de mare intre ele. Cine prezinta gresit acest raport ?

Scris de **virgil** Sam 14 Noi 2015, 17:28

scanteitudorel a scris:
virgil a scris:Tu ai citit calculele facute de mine? fa si tu aceleasi calcule si vezi ce iese, dar numai daca te intereseaza.
Nu intelege gresit . Eu nu spun ca tu nu ai dreptate. Eu am gasit un alt raport si vreau sa stiu de ce este o diferenta asa de mare intre ele. Cine prezinta gresit acest raport ?

poate este un raport energetic, si nu masic.

Scris de **negativ** Dum 15 Noi 2015, 07:27

scanteitudorel a scris:
virgil a scris:Rapoartele pe care le-am scris eu sunt verificate. Intre proton si electron exista raportul; Mp/me=1836;
Nu eu te contrazic , ei.
http://www.referatele.com/referate/chimie/online10/Structura-Atomului---atom--proton--neutron--electron-referatele-com.php
De asta te-am intrebat. Care este adevarat.

Domnu' Tudorel, daca ajungem sa luam de bune referatele unor pusti de liceu (indiferent cat de straluciti) aflati in procesul de invatare, care inca nu au bine structurate notiunile cu care opereaza, atunci cercetarea noastra s-a dus de rapa. scratch

Rolul unora ca noi este sa-i lamurim, macar sa stie ce tot calculeaza acolo, Rolling Eyes

dar cum sa o facem, daca noi insine nu prea suntem ?

Scris de **scanteitudorel** Dum 15 Noi 2015, 09:28

negativ a scris:Domnu' Tudorel, daca ajungem sa luam de bune referatele unor pusti de liceu (indiferent cat de straluciti) aflati in procesul de invatare, care inca nu au bine structurate notiunile cu care opereaza, atunci cercetarea noastra s-a dus de rapa. scratch

OK.
Dar profesorii lor ce fac ? Din fericire eu am suficient de multe carti, dar ce te faci cu un elev care vrea sa cunoasca o asemenea problema si ia de bune ce sa scris . Vine si te contrazice cu ardoare , ca asa stie el. Poti sa-l contrazici ?

Scris de **negativ** Dum 15 Noi 2015, 09:42

scanteitudorel a scris:
negativ a scris:Domnu' Tudorel, daca ajungem sa luam de bune referatele unor pusti de liceu (indiferent cat de straluciti) aflati in procesul de invatare, care inca nu au bine structurate notiunile cu care opereaza, atunci cercetarea noastra s-a dus de rapa. scratch
OK.
Dar profesorii lor ce fac ? Din fericire eu am suficient de multe carti, dar ce te faci cu un elev care vrea sa cunoasca o asemenea problema si ia de bune ce sa scris . Vine si te contrazice cu ardoare , ca asa stie el. Poti sa-l contrazici ?

Îl pui la munca si poate afla el si pentru tine ! Very Happy

Scris de **scanteitudorel** Dum 15 Noi 2015, 10:02

negativ a scris:Îl pui la munca si poate afla el si pentru tine ! Very Happy

Bine.

Scris de **virgil** Sam 21 Noi 2015, 20:12

Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice. - Pagina 7 Vdn4tx

Revenind asupra relatiilor de echivalenta, vreau sa interpretez Voltul ca produsul dintre o acceleratie si timpul necesar de a atinge o anumita viteza. [V]=> [m/s2]*[s] => [m/s];
Deci diferenta de potential reprezinta de fapt produsul dintre acceleratia aplicata unui electron pe o durata de timp astfel ca electronul sa capete o anumita energie. Aceasta energie se poate exprima ca energie cinetica, in care la viteze apropiate de viteza luminii are loc atat cresterea vitezei cat si cresterea masei relativiste.

Scris de **negativ** Dum 22 Noi 2015, 08:22

virgil a scris:.... in care la viteze apropiate de viteza luminii are loc atat cresterea vitezei cat si cresterea masei relativiste.

Pana la "masa relativista" e bine. Masa e masa si atat, ca si forta. Nu sunt de mai multe feluri.
Asa, avem masa inertiala, relativista, etc, asa cum avem forte slabe, tari si alte nebunii. Cum iti dai seama de cresterea masei relativiste ? Probabil cu ajutorul impulsului, caci nu poti masura masa de repaos, cat timp obiectul se afla in miscare. Deci masa relativista este de fapt impulsul, ce o mai dam peste cap aici, ca sa intelegem ce nu este corect ? H=mv.
Daca socotesti in termeni de energie, ai H=mv, E=mc² de unde rezulta H= vc²/E_tot.
Ce atata iures si complicatii pentru un lucru simplu ? Sa iasa teoria relativitatii ? Nu iese. Imi pare rau pentru cei ce mai cred in ea sub forma in care e prezentata. Adica deformat.

Scris de **virgil** Dum 22 Noi 2015, 08:52

negativ a scris:
virgil a scris:.... in care la viteze apropiate de viteza luminii are loc atat cresterea vitezei cat si cresterea masei relativiste.
Pana la "masa relativista" e bine. Masa e masa si atat, ca si forta. Nu sunt de mai multe feluri.
Asa, avem masa inertiala, relativista, etc, asa cum avem forte slabe, tari si alte nebunii. Cum iti dai seama de cresterea masei relativiste ? Probabil cu ajutorul impulsului, caci nu poti masura masa de repaos, cat timp obiectul se afla in miscare. Deci masa relativista este de fapt impulsul, ce o mai dam peste cap aici, ca sa intelegem ce nu este corect ? H=mv.
Daca socotesti in termeni de energie, ai H=mv, E=mc² de unde rezulta H= vc²/E_tot.
Ce atata iures si complicatii pentru un lucru simplu ? Sa iasa teoria relativitatii ? Nu iese. Imi pare rau pentru cei ce mai cred in ea sub forma in care e prezentata. Adica deformat.

Asa ar fi daca energia electronilor accelerati ar avea o limita E=mc2= 0.511MeV. in care ;1eV=1.6 .10^-19J;
In realitate energia electronilor accelerati ajunge la valori de cca 40GeV= 40000 MeV;
"Acceleratorul liniar prezintă o utilitate esențială ce constă în producerea de electroni de mare energie (de exemplu: peste 40 GeV în acceleratorul de la Stanford), care nu pot fi accelerați în aceeași măsură în acceleratoarele ciclice, din cauza pierderilor mari de energie prin radiație."

Iata ca in aceste conditii desi viteza luminii la patrat este constanta, masa relativista creste de cca 80000 ori, ca sa ajunga la energia de 40GeV.
Deci cum stam cu impulsul?

Scris de **negativ** Dum 22 Noi 2015, 14:05

virgil a scris:Asa ar fi daca energia electronilor accelerati ar avea o limita E=mc2= 0.511MeV. in care ;1eV=1.6 .10^-19J;
In realitate energia electronilor accelerati ajunge la valori de cca 40GeV= 40000 MeV;
"Acceleratorul liniar prezintă o utilitate esențială ce constă în producerea de electroni de mare energie (de exemplu: peste 40 GeV în acceleratorul de la Stanford), care nu pot fi accelerați în aceeași măsură în acceleratoarele ciclice, din cauza pierderilor mari de energie prin radiație."
Iata ca in aceste conditii desi viteza luminii la patrat este constanta, masa relativista creste de cca 80000 ori, ca sa ajunga la energia de 40GeV.
Deci cum stam cu impulsul?

Electronul este doar parte a unui sistem (element de schimb, de interactiune). Accelerarea lui se face prin campuri magnetice, de la care acesta preia energie si o transforma dupa modul lui de functionare in Ec(impuls) si Ep(masa). Inafara de modul de functionare (dat de spinul particulei), probabil ca nici nu mai seamana cu particula initiala. Pana acum, am reusit sa schitez numai cum functioneaza. Nu am facut calcule inca privind comportarea in conditiile in care primeste energie si cat poate primi. Are si asta o limita. Oricum, daca reusesti sa il accelerezi la c, se distruge structura interna si se transforma in energie. Cresterea masei in conditiile in care energia totala a electronului creste din diverse motive (in cazul acceleratorului influenta unui camp e.m.), determina cresterea vitezei lui, si nu cresterea vitezei determina cresterea masei. In structura electronului, raportul energetic masa-camp, ramane identic, si de-asta masa electronului creste, odata cu energia cinetica iar datorata diferentei de camp propriu-camp mediu inconjurator, creste si viteza lui. Oricum particulele astea nu pot fi impinse pe cale mecanica, decat probabil in urma unor explozii de stele sau ceva de genul acesta.

Scris de **gafiteanu** Dum 22 Noi 2015, 14:19

Am auzit la crasma ca electronul creste si se poate face mare cat un fulger. Nici nu-i trebuie accelerator pt hranire fortata.
Pe Saturn ajunge la 10.mii de km lungime si multe tone greutate. 40 GeV e o nimica toata.
Cine e stapanul fulgerelor ? Savantul Sf.Ilie, cel cu biciul ?

Scris de **negativ** Dum 22 Noi 2015, 14:37

gafiteanu a scris:Am auzit la crasma ca electronul creste si se poate face mare cat un fulger. Nici nu-i trebuie accelerator pt hranire fortata.
Pe Saturn ajunge la 10.mii de km lungime si multe tone greutate. 40 GeV e o nimica toata.
Cine e stapanul fulgerelor ? Savantul Sf.Ilie, cel cu biciul ?

Mare adevar graiesti ! drunken

Scris de **virgil** Dum 22 Noi 2015, 16:36

Negativ,
deci in ce priveste teoria relativitatii, in cazul accelerarii particulelor, trebuie sa mai revii asupra ei, si sa n-o tratezi asa simplu.

Scris de **negativ** Dum 22 Noi 2015, 18:57

virgil a scris:Negativ,deci in ce priveste teoria relativitatii, in cazul accelerarii particulelor, trebuie sa mai revii asupra ei, si sa n-o tratezi asa simplu.

O exprim aici cat mai simplu cu putinta, sa nu ne intindem pe nenumarate pagini. Nu am tratat-o deloc simplu si am revenit asupra problemelor oridecate ori ceva a parut neclar. Relativitatea este totusi dependenta reciproca a doua marimi fata de un invariant pe care il genereaza. Exemplu simplu de relativitate : dependenta reciproca a volumului si presiunii unui gaz, fata de masa lui : la aceeasi masa, volum mic si presiune mare, volum mare, presiune mica. Relativitatea celor doua se bazeaza pe ceva ce au in comun cu invariantul : lungimea. In cazul vitezei, problema e ca cele doua marimi (spatiul si timpul), nu sunt de aceeasi natura si au norme incompatibile (lungime si ciclu) iar transformarea unitatilor se face prin intermediul identitatii de generare, cunoscuta ca identitatea lui Euler(ciclul cu unitatea de masura i, genereaza lungimea). Si stiu ce spun cand afirm ca viteza=spatiuxtimp, chiar daca noi o exprimam ca spatiu/timp pentru a o folosi in calcule, cu transformarea de generare gata facuta.
In cazul accelerarii particulelor, este exact cum am spus, cu toate ca nu stiu exact daca la cresterea energiei electronului se pastreaza exact raportul masa camp. Am spus doar ca stiu cum functioneaza particulele elementare, ce sunt quarcii, etc. Stiu si cum sa leg functionarea particulei de viteza ei (de croaziera), dar nu am facut inca socotelile, pentru ca tot revin pentru a corecta erori de exprimare si logica in teorie. Daca pana la sfarsitul anului termin cu teoria, poate in cateva luni reusesc sa termin calculele fundamentale legate de teoria lui peşte, care tot incurca lumea aiurea. Tot mai sunt ceva probleme cu caldura, dar nu insurmontabile. Sunt legate tot de functionarea particulelor elementare.

.

Scris de **virgil** Dum 22 Noi 2015, 21:13

In cazul accelerarii particulelor, este exact cum am spus, cu toate ca nu stiu exact daca la cresterea energiei electronului se pastreaza exact raportul masa camp.

Din cate am citit sarcina electronilor ramane constanta indiferent de viteza. cred ca acest lucru s-a verificat cu ajutorul ciclotroanelor.

Scris de **negativ** Lun 23 Noi 2015, 03:07

virgil a scris:
In cazul accelerarii particulelor, este exact cum am spus, cu toate ca nu stiu exact daca la cresterea energiei electronului se pastreaza exact raportul masa camp.
Din cate am citit sarcina electronilor ramane constanta indiferent de viteza. cred ca acest lucru s-a verificat cu ajutorul ciclotroanelor.

O sa ajung si la calcule si atunci pot sa spun. Ceea ce pot spune acum e doar ca mecanismul de producere a masei e diferit de cel al campului e.m., desi principiul e acelas. Oricum, din felul in care functioneaza mecanismul producerii masei, pentru mine este clar ca se poate produce antigravitatie. Nu realizez insa care ar fi mijloacele tehnice pentru asta.

Scris de **virgil** Lun 23 Noi 2015, 07:29

negativ a scris:
virgil a scris:
In cazul accelerarii particulelor, este exact cum am spus, cu toate ca nu stiu exact daca la cresterea energiei electronului se pastreaza exact raportul masa camp.
Din cate am citit sarcina electronilor ramane constanta indiferent de viteza. cred ca acest lucru s-a verificat cu ajutorul ciclotroanelor.
O sa ajung si la calcule si atunci pot sa spun. Ceea ce pot spune acum e doar ca mecanismul de producere a masei e diferit de cel al campului e.m., desi principiul e acelas. Oricum, din felul in care functioneaza mecanismul producerii masei, pentru mine este clar ca se poate produce antigravitatie. Nu realizez insa care ar fi mijloacele tehnice pentru asta.

Masa este proportionala cu frecventa cuantei generatoare; in cazul electronului m=h.v/c2, in care frecventa este ve=1.23.10^20 [1/s]; iar in cazul protonului vp=2.268.10^23 [1/s]; De aici se vede ca frecventa este factorul hotarator, restul fiind constante.
vp/ve= Mp/me =1836;

Scris de **negativ** Lun 23 Noi 2015, 08:47

virgil a scris:Masa este proportionala cu frecventa cuantei generatoare; in cazul electronului m=h.v/c2, in care frecventa este ve=1.23.10^20 [1/s]; iar in cazul protonului vp=2.268.10^23 [1/s]; De aici se vede ca frecventa este factorul hotarator, restul fiind constante.
vp/ve= Mp/me =1836;

Asta in cazul in care cele doua particule sunt prinse in sistem. In cazul in care le scoatem din sistem si le adaugam energie (acceleram particula), frecventele ar trebui sa creasca, pentru a "înghesui" o cantitate de energie suplimentara in acelas spatiu ocupat de particula. Rezultanta acestei transformari (masa), ar trebui sa creasca si ea.Atunci cresterea frecventei se manifesta printr-o marire de viteza. Acum cred ca stiu cum s-o exprim sa inteleaga toata lumea

Scris de **virgil** Mier 05 Iun 2019, 20:52

Astept comentarii la referatul acesta

https://drive.google.com/open?id=1ACeNsbRJkC8HETpCFmfEHWDMqBG29Lvy

Scris de **negativ** Joi 06 Iun 2019, 08:02

virgil a scris:Astept comentarii la referatul acesta....

Calculul impulsului este riguros inclusiv în conditiile vitezelor mari, relativiste. Asta pentru ca de fapt masa de repaus nu creste si nu poti masura masa unei particule în miscare decât pe baza impulsului sau, cresterea impulsului fiind de tip exponential (marimea guvernata creste odata cu marimea care guverneaza relatia) si nu depinde de masa care joaca rolul lui e în functia exponentiala e^x, iar x este dat de valori ale functiilor pentru energie si viteza din formula lui Einstein . Asa se explica si limita vitezei luminii din perspectiva matematica. Fizic , e altceva.

Scris de **virgil** Joi 06 Iun 2019, 08:11

negativ a scris:
virgil a scris:Astept comentarii la referatul acesta....
Calculul impulsului este riguros inclusiv în conditiile vitezelor mari, relativiste. Asta pentru ca de fapt masa de repaus nu creste si nu poti masura masa unei particule în miscare decât pe baza impulsului sau, cresterea impulsului fiind de tip exponential (marimea guvernata creste odata cu marimea care guverneaza relatia) si nu depinde de masa (care joaca rolul lui e în functia exponentiala e^x).

De ce ar creste impulsul exponential? stim ca relatiile lui De Broglie privind lungimea de unda si frecventa pentru electron sunt;

Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice. - Pagina 7 Relati16

Daca scriem impulsul in acest caz avem i=h.niu/c ; Daca luam frecventa din relatia de mai sus, aflam valoarea impulsului. Deci nu este o crestere exponentiala, ci doar o crestere relativista.
De altfel studiind cum variaza lungimea de unda la electronii accelerati pana la un milion de volti in microscopul electronic a rezultat tabelul de mai jos care pe o coloana arata lambda in conditii nerelativiste si alaturat coloana cu lambda in conditii relativiste. Diferentele majore incep de la un milion de volti in sus.

Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice. - Pagina 7 Micros10

Scris de **negativ** Joi 06 Iun 2019, 08:18

Pentru ca relatiile pe care le-ai aratat nu tin decât de valori punctuale ale impulsului, nu de felul în care creste acesta. Cauta niste ecuatii parametrice functie de masa, nu de viteza sau energie.

Scris de **virgil** Joi 06 Iun 2019, 08:28

negativ a scris:
Pentru ca relatiile pe care le-ai aratat nu tin decât de valori punctuale ale impulsului, nu de felul în care creste acesta. Cauta niste ecuatii parametrice functie de masa, nu de viteza sau energie.

In cazul vitezelor mari electronul se comporta ca o unda, de unde energia si impulsul relativist se exprima cum am aratat mai sus.

Scris de Continut sponsorizat

Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.

Re: Echivalenta dintre unitatile de masura electrice si cele mecanice.