Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 3)

Rezumarea primului mesaj :

Subiectul iniţial a fost scindat automat datorită lungimii exagerate, iar acest topic provine după „ultimul mesaj din topicul anterior”.


Bine, adevarul e ca nici nu-i foarte relevant daca trage sau impinge. Important e ca cade.

...  Dece?
Fiindca daca nu il trageau de par ca sa scoata campul conservativ,
cum se puteau prezenta publicului cu un camp(gravitational) care se
consuma? Cine il mai lua in serios?
Daca am adus tot felul de argumente, ba chiar si niste formule(cam
empirice, dar perfectibile) despre lucrul mecanic ce se produce la
orbitare, am facut-o ca sa arat ca modelul campului si teoria lui
este un fals, nu ca se consuma potentialul gravitational al planetelor.
Acesta nu se poate consuma fiindca nu exista. Gravitatia este produsa
de un element exterior corpurilor, care pe acest topic se numeste FOIP.
Iar gravitatia care o sustin aici, se identifica cu numele push gravity.
Ea aglomereaza materia barionica si corpurile ceresti in formatiunile
cunoscute, dar este apropiata prea mult de free energy si de
aceea deocamdata este prohibita.

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Miscarea inertiala este rectilinie numai intr-un spatiu "neutru", adica lipsit de campuri.

Vrei să spui că în prezența unui câmp electric, de exemplu, mișcarea (unui corp neutru electric, desigur) nu este rectilinie?

Cunosti vreun corp (nu particula) neutru electric? da un exemplu.

Teoria miscarii in camp
central, este o escaladare disperata a falsificarii.

Totusi cu aceasta teorie se calculeaza la secunda traiectoriile satelitilor, navelor cosmice, asteroizilor si cometelor. Asa ca nu este de ignorat.

virgil a scris:

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Miscarea inertiala este rectilinie numai intr-un spatiu "neutru", adica lipsit de campuri.

Vrei să spui că în prezența unui câmp electric, de exemplu, mișcarea (unui corp neutru electric, desigur) nu este rectilinie?

Cunosti vreun corp (nu particula) neutru electric? da un exemplu.

Ei, na, și tu, vrei exemple. Puteai să-mi răspunzi simplu la întrebare. Păi, fotonul cum este? Ce sarcină electrică are fotonul?

virgil a scris:

Teoria miscarii in camp
central, este o escaladare disperata a falsificarii.

Totusi cu aceasta teorie se calculeaza la secunda traiectoriile satelitilor, navelor cosmice, asteroizilor si cometelor. Asa ca nu este de ignorat.

Cine a spus ca este de ignorat? Contine probabil cea mai mare
parte a bazei de calcul necesara push gravity si toata baza de
calcul necesara aplicatiilor practice. Am scris nu numai odata,
ca gravitatia este o Mărie cu doua palarii. Teoria campurilor are
vulnerabilitatea denumita conservativitate, care nu mi se pare
ca ar afecta baza de calcul ci numai imaginea generala. Fiindca
diferenta dintre atractie si impingere nu se poate sesiza. Este
aceeasi forta cu aceeasi directie, difera numai punctul de
aplicatie, ceace la nivelul particulei este nesemnificativ.
Dar banuiesc ca tu preferi sa se conserve campul, ca sa nu se
produca valuri. Si daca se va dovedi ca FOIP nu exista, asa se
va intampla.

virgil_48 a scris: Deocamdata avansez urmatoarea situatie simpla:
Daca o nava cosmica de masa M, circula rectiliniu si inertial
in spatiul liber( in absenta oricarei gravitatii), cu viteza V1;
La un moment dat porneste motorul care produce forta F
uniforma, pe directia miscarii initiale, in timpul T;
Dupa timpul T a ajuns la viteza V2.
Forta F a produs lucrul mecanic L:
  L = F x T x (V2 - V1) /2
Adica deplasarea suplimentara produsa de forta, este timpul
inmultit cu cresterea medie a vitezei.

Aceasta situatie si relatia, care deocamdata nu au fost contestate,
au si o alta varianta, asa cum urmeaza:
Un corp(un asteroid), circula inertial(rectiliniu) pe o traiectorie
care incidenteaza la un moment dat, o planeta.
Când se apropie de planeta, asteroidul este actionat înafara de
inertia masei sale, de forta de atractie-impingere gravitationala
a planetei. Consider(aproximand) ca cei doi factori sunt colineari.
Deci apare o forta echivalenta cu forta F din citat.
Daca in situatia din citat forta F produce lucrul mecanic L, in
acest de-al doilea caz dece nu ar produce? Fiindca nu are loc
nici o orbitare, nu pot fi invocate traseele acelea toroidale care
inconjoara planeta si impiedica producerea lucrului mecanic.

Fata de cele prezentate recent, se profileaza necesitatea urmatorului
postulat:
In spatiu, orice forta singulara, inclusiv gravitatia, produce lucru mecanic.
Daca este cineva dispus sa participe pentru a confirma sau infirma
aceasta propozitie, il astept. Am scris "forta singulara", fiindca nu iau
in discutie doua forte egale si de sens contrar. Poate ca acelea nici nu
sunt forte!

virgil_48 a scris:In spatiu, orice forta singulara, inclusiv gravitatia, produce lucru mecanic.

Deci GRAVITATIA este o forta, da?

Pacalici a scris:

virgil_48 a scris:In spatiu, orice forta singulara, inclusiv gravitatia, produce lucru mecanic.

Deci GRAVITATIA este o forta, da?

Evit exprimarea "atractia gravitationala" fiindca am ceva impotriva
atractiei fara suport material. Iar cuvintele sunt facute ca sa poti
comunica ganduri, nu ca sa ai de ce sa te agati.
Tu ai inteles ce am scris? Observatii referitoare la fondul problemei,
in contextul  celor postate mai sus, ai?. . . . . . . . . . .Ma asteptam!

virgil_48, tu poti sa folosesti ce limbaj dorest, eu voiam doar sa sti , asa cum am intrebat , daca GRAVITATIA este o FORTA sau nu, pentru ca am ti-am subliniat in bold , in definitia ta, ca, " ORICE FORTA singulara, INCLUSIV GRAVITATIA...".
Deci Gravitatia este o FORTA? Nu stiu daca pot sa fiu mai clar de atat....si este definitia ta, nu a mea...
Mercic de raspuns.

Pacalici a scris:virgil_48, tu poti sa folosesti ce limbaj dorest, eu voiam doar sa sti , asa cum am intrebat , daca GRAVITATIA este o FORTA sau nu, pentru ca am ti-am subliniat in bold , in definitia ta, ca, " ORICE FORTA singulara, INCLUSIV GRAVITATIA...".
Deci Gravitatia este o FORTA? Nu stiu daca pot sa fiu mai clar de atat....si este definitia ta, nu a mea...
Mercic de raspuns.

Da, in contextul din citat, cuvântul gravitatia echivaleaza cu
expresia "forta de atractie - impingere gravitationala".
Despre fondul propozitiei propusa ca postulat ai vreo parere?
Discutia despre cuvinte nu ma atrage. Nu ar fi prima oara
când le folosesc inadecvat.

Aha! E, omul cat traieste invata. asa si eu.Nu am nimic de comentat, invat de la alti mai destepti ca mine.Da-i inainte.

De exemplu azi am invatat ca sunt mai multe feluri de camp magnetic si ca , gravitatia e o forta.

Pacalici a scris:De exemplu azi am invatat ca sunt mai multe feluri de camp magnetic si ca , gravitatia e o forta.

De fapt, gravitaţia este un fenomen, în timp ce forţa este o mărime fizică. Dar astea sunt doar amănunte, fără importanţă teoretică sau practică; nu le lua în seamă! Definiţiile există doar cu scopul să ne-ncurce.

Mai sa fie! Nici sa invete omul nu se mai poate...Imediat vine unul si iti da borsul de ajung rosu tot....:-(

Pacalici a scris:Aha! E, omul cat traieste invata. asa si eu.Nu am nimic de comentat, invat de la alti mai destepti ca mine.Da-i inainte.
De exemplu azi am invatat ca sunt mai multe feluri de camp magnetic si ca , gravitatia e o forta.

Daca vrei sa-ti spun eu cate feluri de camp exista, parerea mea
este ca niciunul. Tot ce numim noi camp, este spatiul sferic, in
care se  manifesta împingerea de catre FOIP. Daca am scris atractie -
- impingere am facut-o ca sa ne apropiem toti de subiect, chiar si din
directii diferite. Ce este gravitatia ti-a explicat Razvan.
Din nou ma conving ca participarea ta la acest topic
este numai cu scrisul. Imi pare rau, fiidca parerea mea este ca ai fi
avut comentarii folositoare daca citeai.

Invatarea este mama intelepciunii.Asa spune un proverb din batrani.Pentru asta sunt pe acest topic.Inca un lucru nou am invatat! Azi e o zi buna.

virgil_48 a scris:Daca vrei sa-ti spun eu cate feluri de camp exista, parerea mea
este ca niciunul.

Corect!

Pacalici a scris:virgil_48 a scris:
Daca vrei sa-ti spun eu cate feluri de camp exista, parerea mea
este ca niciunul.
Corect!

Daca  vreti  sa  aflati  si  parerea  mea  eu  spun  ca  exista  aceste  campuri.  Actiunea  lor  o  vedem  la  tot  pasul.  Problema  este  alta  .   Ex.  O  linie  de  camp magnetic  sau  electric    se  manifesta  intre  doua  corpuri  mai  mari   datorita fortelor  de  atractie  care  exista   intre   corpurile   extraordinar  de  mici , (pe  care  l-am  numit  ,   sarcini  electrice  sau  magnetice dupa  caz  ), si  sunt  insiruite  intr-o  anumita  forma   spiralata  simpla  sau  dubla tot   dupa  caz.  Astfel  spunem  ca  avem  o  linie de  camp .  Dar  mergand  pe  acelasi  rationament  apare  intrebarea  .  De  ce  natura  este   campul  care    se  manifesta  intre  corpurile  extraordinar  de  mici ,( sarcinile  ) ?  Sa  fie  aceste  campuri infinit  mai  mici   alcatuite  tot din  corpuri  , dar mult mai mici  decat  cele  de  mai  sus .   Pana  unde  se  poate  patrunde  in  structura  substantei  cu  un  asemenea  rationament.

Pai nu merge asa domne! Ba exista, ba nu exista.Ma zapaciti de creier.Va rog sa va hotarati ca eu nu vreau sa invat lucruri gresite.
Astept comentarii argumentate.

Pacalici a scris:Pai nu merge asa domne! Ba exista, ba nu exista.Ma zapaciti de creier.Va rog sa va hotarati ca eu nu vreau sa invat lucruri gresite.
Astept comentarii argumentate.

Pacalici, evita sa inveti ceva din acest topic. Nu face bine la
pensie si nici la sanatate. Pana devii un om liber, mentine-te in
paradigma actuala. Erai mai in siguranta când scriai si nu citeai!
Acum ai facut-o si iata ce patesti!

eugen a scris:Fortele in 2 ipostaze

Definitii matematice pentru forte in 2 ipostaze:
- forta ca variatie a impulsului in timp; ( de exemplu forta de acceleratie la franare pana la oprirea unui mobil).
- forta ca variatie a energiei pe o directie data ;(de exemplu forta centrifuga)

Vezi, aici imi patineaza mie ambreiajul. Spune cineva ca forta centripeta
nu produce lucru mecanic? Este echivalentul gravitatiei din spatiu, iar
lucrul mecanic ar epuiza potentialul gravitational al corpului central.

virgil_48 a scris:Fata de cele prezentate recent, se profileaza necesitatea urmatorului
postulat:
In spatiu, orice forta singulara, inclusiv gravitatia, produce lucru mecanic.

Daca tot am inceput sa inventez postulate, este cazul sa adaug urmatorul.
Lucrul mecanic despre care este vorba mai sus, l-am mai scris:
a)   L = F x T x (V₂ - V₁) / 2
Urmeaza postulatul 1⁺:
In spatiu, orice forta singulara, inclusiv gravitatia, care actioneaza asupra
unui corp ce se deplaseaza inertial, produce acelasi lucru mecanic L calculat
cu relatia a), indiferent de directia fortei F fata de directia deplasarii inertiale.
Asta ar insemna ca lucrul mecanic care il produce o forta F, actionand asupra
unei mase M in timpul T, se calculeaza independent de directia de miscare
inertiala a masei M. Daca ma gândesc bine, este posibil ca sa fie o consecinta
logica a legilor dinamicii, nicidecum un postulat.

virgil_48 a scris:
Lucrul mecanic despre care este vorba mai sus, l-am mai scris:
a)   L[m] = F x T x (V₂ - V₁) / 2

 - Daca Lm este lucrul mecanic pe care "campul gravitational"
il executa pentru parcurgerea unei orbite de catre
corpul S in jurul planetei O
 - T este durata unei orbitari complete
 - V₂ - V₁ este cresterea vitezei corpului S
pe un traseu rectiliniu, in tipul T, sub efectul fortei F. Acest
traseu nu este orbita ci un echivalent al ei rectiliniu.    
 - F este "forta de atractie gravitationala(Ag)" care mentine corpul
S pe orbita de lungime L din jurul planetei O
 - L = t x v = T x (V₂ - V₁) x 1/2 este lungimea orbitei
Inseamna ca lucrul mecanic a) este Lm = F x L, adica forta inmultita
cu deplasarea sau "forta de atractie gravitationala" inmultita cu
lungimea orbitei.
Cine va citi repede si printre rânduri se va distra. Pentru a
intelege trebuie recitite raspunsurile anterioare. Nu scriu aici
pentru cei grabiti si nici nu exclud vreo inadvertenta din partea
mea. Aceasta "cercetare" o execut direct pe ecran.
Formula precedenta care am obtinut-o pentru acest lucru mecanic,
determinata in alt fel, continea aceiasi factori si in plus tangenta
unui unghi, care facea ca rezultatul inmultirii sa fie mult mai mic.
Sper sa pot afla care este adevarul.

Error

... al campului gravitational.
Câmpul gravitational, asa cum este conceput acum, nu produce numai
atractia gravitationala. Ca sa fie conservativ, el trebuie sa produca un
efect de inertie curba(circulara) asupra corpurilor care orbiteaza. Fiindca
o miscare înafara inertiei, consuma energie si produce lucru mecanic,
ceace se opune proprietatii pretinse a campului de a fi conservativ.
Dar daca orbitarea se produce din inertie, pentru ce mai este nevoie de
atractia gravitationala?

Odata ce campul gravitational face posibila inertia circulara, cea
care nu consuma energia campului si nu produce lucru mecanic la orbitare,
inseamna ca atractia gravitationala nu este necesara pentru orbitare.
Fiindca orbirarea o produce inertia circulara singura!

Conform Fizicii oficiale, inerția circulară e tot aia ca și cea liniară. Imaginează-ți că arunci o piatră. Cu cât îi vei imprima o viteză mai mare, cu atât ea se va duce mai departe, din inerția liniară. Ei bine, în momentul în care îi vei imprima vreo 8 kilometri pe secundă, ea va merge atât de departe încât va face ocolul Pământului și nu va mai cădea.

[justify]

Dar daca orbitarea se produce din inertie, pentru ce mai este nevoie de atractia gravitationala?

Nu este nici o atractie gravitationala, ci doar o pozitionare a corpului pe geodezica potrivita vitezei pe care o are. Daca arunci o piatra ea se inscrie pe un arc de parabola, iar daca Pamantul s-ar reduce doar la centrul lui de masa, atunci piatra ar continua miscarea pe o elipsa precum o cometa inconjurand centrul de masa. Astfel fiecare corp are propria lui traiectorie in jurul centrului de masa al pamantului, in functie de viteza pe care o are. Prezenta oricarui corp in spatiu, modifica geometria spatiului transformand-ul din spatiu euclidian in spatiu riemannian. Astfel daca vrei sa parcurgi distanta de la Pamant la Soare, si te deplasezi cu viteza luminii. o poti face pe drumul cel mai scurt, adica te folosesti de o geodezica apropiata spatiului euclidian. Dar daca viteza ta este mai mica atunci distanta parcursa va fi mai lunga pentru ca te afli intr-un spatiu riemannian. Nu exista o traiectorie practicabila perfect dreapta intre Pamant si Soare, sau intre alte corpuri ceresti. Daca corpurile ar fi niste puncte adimensionale, ele nu s-ar intalni niciodata, ci ar gravita in permanenta unele in jurul altora pe traiectorii proprii energiei pe care o au.

Abel Cavaşi a scris:Conform Fizicii oficiale, inerția circulară e tot aia ca și cea liniară.

Si atunci care este concluzia? Este o miscare inertiala aceea care este
afectata si de o forta exterioara? Adica este produsa de doua componente,
impulsul initial + forta exterioara(gravitatia). Miscarea avand loc in spatiu.
Eu nu cred ca Fizica oficiala a deviat asa de mult incat sa le ia "la pachet"
si sa oficializeze inertia circulara, care include si o forta exterioara
permanenta! Se deformeaza complet intelesul miscarii inertiale. Ar trebui
specificat clar ca miscarea aceea are doua componente, dintre care
numai una este inertiala.
Unde ai scris despre aruncarea pietrei, tocmai despre asta este vorba.

virgil a scris:
Nu este nici o atractie gravitationala, ci doar o pozitionare a corpului pe geodezica potrivita vitezei pe care o are.

Cum sa nu fie atractie(sau impingere), virgil? Pe noi cine ne tine
pe suprafata planetei? Observi cum teoria pe care o accepti, furnizeaza
explicatii sofisticate si sinusoidale? Când este când nu este!
Cel putin asta cu geodezicele este de tot rasul. Mai bine spuneau ca
sunt niste tobogane solide in spatiu si atunci nu se mai punea
problema epuizarii campului conservativ.
Daca un corp se misca pe geodezica, campul, asa cum a fost conceput
(gresit), tot trebuie sa consume energie pentru orbitare. Fiindca
lipsesc toboganele solide care sa preia forta centrifuga. Ori ai o
structura solida, ori consumi energie! A treia cale nu exista.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:
Nu este nici o atractie gravitationala, ci doar o pozitionare a corpului pe geodezica potrivita vitezei pe care o are.

Cum sa nu fie atractie(sau impingere), virgil? Pe noi cine ne tine
pe suprafata planetei? Observi cum teoria pe care o accepti, furnizeaza
explicatii sofisticate si sinusoidale? Când este când nu este!
Cel putin asta cu geodezicele este de tot rasul. Mai bine spuneau ca
sunt niste tobogane solide in spatiu si atunci nu se mai punea
problema epuizarii campului conservativ.
Daca un corp se misca pe geodezica, campul, asa cum a fost conceput
(gresit), tot trebuie sa consume energie pentru orbitare. Fiindca
lipsesc toboganele solide care sa preia forta centrifuga. Ori ai o
structura solida, ori consumi energie! A treia cale nu exista.

Fa abstractie de volumul ocupat de Pamant, si considera ca avem doar masa concentrata intr-un punct. In aceasta situatie intreaba-te ce se intampla cu tot ce sta acum pe Pamant. Raspunsul meu este ca toate corpurile vor cadea spre centrul de masa, crescandu-si viteza, astfel ca vor deveni sateliti ai Pamantului, fiecare ocupand o geodezica proprie vitezei capatate, pe o traiectorie elipsoidala, transformand mereu energia cinetica in energie potentiala si invers. Pe traiectul in care are loc transformarea energiei potentiale in energie cinetica vom avea o forta de atractie, iar pe perioada cat avem transformarea energiei cinetice in energie potentiala, avem o forta de respingere, pe care ne place sa o numim "inertie". In realitate nu avem nici atractie, nici respingere, ci doar oscilatie in jurul centrului de masa. Atractia si inertia sunt cazuri particulare care se refera la segmente de traiectorie.

Daca majoritatea afirmatiilor tale mi se par de bun simt, am o
rezerva serioasa asupra felului in care privesti inertia. Eu pe
aceasta, o vad ca o proprietate a materiei care se evidentiaza
in mod deosebit in spatiul liber, înafara oricarei gravitatii,
sub forma de miscare rectilinie.
In camp nu se manifesta inertie pura ci o compunere intre
inertie si forta de atractie, care produce orbitarea.
Nu ti se pare impropriu sa extinzi manfestarile oscilatorii
asupra tuturor fenomenelor, asa cum Abel face cu
cele elicoidale? Acestea isi au locul lor in natura si in fizica,
dar nu mi se pare ca ar fi totale.