Ce este un electron?

Rezumarea primului mesaj :

Daca doi fotoni gamma se pot transforma intr-un electron si un pozitron si un neutron izolat se transforma intr-un proton si un electron,atunci ce poate fi un electron?

Te rog sa iti revizuiesti afirmatiile. Tu esti primul care trebuie sa dea un exemplu aici.
Daca esti gelos pe faptul ca Domnul Adrian Gheorghe este un fizician de calibru, spune si o sa inteleg interventia ta. Este omeneste sa mai si gresesti ca doar nu esti Dumnezeu.

virgil a scris: Nu ai nici un rationament, nici o relatie, nici un experiment care sa dovedeasca ce spui.

Unele tratatele de fizica fac referire la acest fenomen. In timp ce orbiteaza intre doua limite in jurul nucleului, sarcina electronului se modifica si pulseaza putin, are o variatie sinusoidala.  Concomitent cu energia si rezonanta lui.
La fel se poate spune si despre nucleu.
In jurul nucleului sunt diferite orbite zise energetice cu electroni, iar acestia au sarcini electrice diferite.
Experientele se fac cu linii spectrale cel mai simplu.  Dar acum nu-mi mai aduc aminte cum.  Mai cauta si singur prin literatura veche de acum 50 de ani.
Plus ca electronul care se invarte poate sa si dispara, sa-l inghita nucleul sau sa-l anihileze prin alt procedeu.  Cu tot cu sarcina, care si ea dispare.  Dispare si sarcina pozitiva a protonului, care are un rol extrem de important in existenta electronilor. Nu exista electroni in jurul neutronilor, oare de ce.
Deci daca vreti mai multe despre electroni, trebuie sa "cherche la femme".

"Cherchez la femme" (shershe la femm) e o expresie, sper sa nu o luati ca atare, asta daca vreti sa aflati ceva in plus despre electroni. Mai bine folositi o alta blanitza pt electrizat bagheta prin frecare.
Pt. Pacalici, te rog sa nu te mai pui contra cu stimabilul nostru gazdoi Abel, ca el e chiar mai mult decat un Dumnezeu pt. noi. Are intotdeauna dreptate, chiar si atuncea cand greseste. Inchina-te Lui, fa-ti semnul crucii, nu-i neaparat nevoie sa-L si pupi. Dumnezeu nu ne-a facut si dat dreptul la nici un forum, pe cand Luminatia Sa Abel chiar s-a sacrificat pt. noi. Vezi ca oricand, daca i se nazare, poate schimba macazul.

negativ a scris:[justify] energia necesara pentru a misca un electron cu c este infinita. Poate explica de ce ? Ce anume da aceasta limita ? Cum sare electronul de pe un strat pe altul ?

Ca toate particulele elementare electronul e o unda EM cu traiectorie deformata de propria densitate energetica asa se explica dece nu poate atinge viteza luminii.Saltul pe straturi se datoreaza frecventei de oscilatie care permite doar multipli de lungime de unda.

cris a scris:

negativ a scris:[justify] energia necesara pentru a misca un electron cu c este infinita. Poate explica de ce ? Ce anume da aceasta limita ? Cum sare electronul de pe un strat pe altul ?

Ca toate particulele elementare electronul e o unda EM cu traiectorie deformata de propria densitate energetica asa se explica dece nu poate atinge viteza luminii.Saltul pe straturi se datoreaza frecventei de oscilatie care permite doar multipli de lungime de unda.

Daca stau bine si ma gandesc, electronul este doar o semiunda, deoarece are atat camp electric cat si moment magnetic de un singur sens, deci fiind o jumatate de unda se aseamana cu un curent alternativ redresat, care devine un curent pulsator. Tot asa si electronul va avea un camp electric pulsatoriu, cum sustine si Gheorghe Adrian.

Electronul este doar o piesa a unui oscilator armonic, si trebuie judecat ca atare. Energia lui este cuantificata in functie de frecventa de oscilatie a intregului oscilator (atom). Atunci cand electronul este rupt de nucleul lui, se ataseaza automat de un alt camp mai puternic cu care va continua sa oscileze intr-un nou qvasioscilator, fie ca este vorba de un accelerator de particule sau un tub catodic. In aceasta noua stare, energia lui creste, atat  prin cresterea vitezei ca energie cinetica, cat si prin pozitia in campul acceleratorului ca energie potentiala. Astfel niciodata electronul nu atinge viteza luminii, pentru ca intotdeauna exista o diferenta de energie care se regaseste in energia potentiala fata de campul care il accelereaza.

Domnu` Cavasi, iata ca si domnul moderator virgil, este de acord ca Dl. Adrian Gheorghe este un geniu. Asta va oftica, sau ati revenit la sentimente normale?

virgil a scris:Daca stau bine si ma gandesc, electronul este doar o semiunda, deoarece are atat camp electric cat si moment magnetic de un singur sens, deci fiind o jumatate de unda se aseamana cu un curent alternativ redresat, care devine un curent pulsator. Tot asa si electronul va avea un camp electric pulsatoriu, cum sustine si Gheorghe Adrian.

Domnul Cavasi!
Ai fi atat de amabil sa postezi aici, in pagina topicului, acel fisier cu masa si sarcina electronului ca sa se vada deosebirea dintre acestea?.
Dl virgil!
Dupa cate stiu eu, raportul Qe/Me este de 10^11. Nu poate fi egal cu C/Pi. Mie imi iese ca ar fi egal cu 2*Pi^2*k.
Dl Pacalici!
Campul electric E este acela care misca sarcinile electrice libere adica electronii, prin circuite producand curentul electric care asigura functionarea aparatelor. Campul acela pleaca de la sarcinile electrice elementare.  Si anume chiar din semiundele diametral opuse ale undei stationare de mare amplitudine, care este insasi sarcina elementara. Am dedus ca prin rotatia undei stationare, campul electric stationar al undei, apare in exterior ca un camp electric pulsatoriu, care este variabil (sinusoidal), dar nu-si schimba sensul. Adica graficul de variatie al amplitudinii este deasupra axei de zero. Asta cred eu ca este structura campului electric, produs de sarcina elementara. Si sunt convins ca lucrurile stau asa, fiindca din identitatea dimensionala masa-sarcina, rezulta ca intensitatea campului electric E este acceleratie. Si nici-o acceleratie nu poate sa dureze pana la infinit. Asa ca trebuie sa se termine undeva, si sa reinceapa de la zero. In felul acesta campul electric, la nivel macroscopic apare ca fiind continuu. Caci nu o sa sesizeze nimeni pulsatiile cu frecventa de 10^20 hz.

Adrian Gheorghe a scris:Caci nu o sa sesizeze nimeni pulsatiile cu frecventa de 10^20 hz.

Pana aici e bine....ma faceti sa imi schimb parerea si sa ma apropii de concluzi marelui admin Abel Cavasi.
Ma gandesc , insa, ca, inainte de a-mi schimba parerea, despre cat de tare Fizician sau Fizicant sunteti, sa va propun , ca fondator al unei noi teorii despre electron sa propuneti o metoda prin care , prostii de Fizicieni "oficiali"ar putea detecta pulsatia electronului. Multumesc.

Dl virgil! 
Dupa cate stiu eu, raportul Qe/Me este de 10^11. Nu poate fi egal cu C/Pi. Mie imi iese ca ar fi egal cu 2*Pi^2*k.

mai intervine un alfa = 1836 ; pe care eu nu l-am mai pus pentru simplificarea explicatiei.

virgil a scris:Pentru dl. Adrian,
care este diferenta dintre masa si sarcina; stim ca;  E=mc2 =h.niu ;  Mp=1836.me ;
 de unde  masa;    Mp=h.niu/c2 ;
iar sarcina; e=h.niu/pi.c ; sa verificam; 
e=(6,62.10^-34 . 2,26.10^23)/ (3,14. 3.10^8 )=1,596.10^-19 ;
Daca facem raportul;  e/Mp= c^2/pi.c = c/pi ; 
Din acest motiv, sarcina nu inseamna acelasi lucru cu masa; 


                   

Daca observi bine, frecventa luata in calcul este a protonului, care este de 1836 de ori decat a electronului. Adica sarcina electronului este; e=h.1836 . niu electr/pi.c ;
 deci; e/me= 1836.c^2/pi.c = 1836.c/pi ;
 sau;        e/Mp= c^2/pi.c = c/pi ;
in care Mp este masa protonului, iar me este masa electronului.

Dl. Cris!
Nu am spus ca electronul se naste din fotonul gama de la anihilarea electron-pozitron?. Frcventa fotonului gama de la anihilare este Ffae=1,23726*10^20 Hz. Perioada acestui foton este Tfae=1/Ffae=8,08237*10^-21 s. Lungimea de unda a fotonului gama fae in vid este Lufaev=Tfae*c=2,42471*10-12 m. Cand ajunge intr-un mediu cu densitate energetica foarte mare, cum este mediul perinuclear, cu indicele de refractie Na=137, viteza fotonului se micsoreaza de 137 de ori (Vfa=c/137), lungimea de unda se micsoreaza de 137 de ori (Lufaev/137=1,76986*10^-14 m) si se  refracta dupa un cerc  cu raza egala cu raza electronului.
(1,76986*10^-14)/(2*Pi)=2,81681*10^-15 m=Re. Pe acest cerc se insumeaza toate cele k=9 miliarde de unde ale fotonului gama, intr-o singura unda de tensiune de amplitudine gigantica.  Unda aceasta se propaga pe cercul de raza electronului cu viteza c/137 si se roteste cu turatia egala cu frecventa fotonolui.

e=h.1836 . niu electr/pi.c ; deci; e/m= 1836.c^2/pi.c = 1836.c/pi

Virgil!
Ce ai scris acum este corect. Nu am bagat de seama ca este vorba de masa protonului. Eu am crezut ca este vorba de masa electronului. Eu am luat intodeauna ca referinte constantele electronului. Si sunt obijnuit cu masa electronului. Si frcventa fotonului gama de la anihilarea neutronului  Ffan am scris-o tot ca multiplu al fotonului gama fae Ffan=1838*Ffae.

virgil a scris:frecventa luata in calcul este a protonului, care este de 1836 de ori decat a electronului.

Dom virgil, si mata? Sau aici se spun basmele despre domnul electron?
Alo, Abel, geniule, vino si tu cu o solutie, ca aici deja se prefigureaza scriere Fizicii Vesele pentru aia mici. Trebuie neaparat sa ai o contributie.

Cand ajunge intr-un mediu cu densitate energetica foarte mare, cum este mediul perinuclear, cu indicele de refractie Na=137

Nu cred ca este corecta afirmatia asta. Viteza de propagare a undei este; 
c=(1/eps.miu) ^0.5 ; deci in apropierea nucleului este posibil sa avem un alt epsilon si miu, care sa determine o viteza mai scazuta de 137 de ori. De ce trebuie numit acest mediu cu densitate energetica foarte mare?
Totusi lucrurile nu sunt chiar asa de simple, pentru ca atunci cand electronul se indeparteaza de nucleu, inseamna ca ar suferi o dilatare in spatiu deoarece epsilon si niu revin la valoarea care da viteza luminii. Ceva scartaie aici. Daca consideram un atom ideal cu 137 de electroni si 137 de protoni, observam ca electronii de pe prima orbita ar avea chiar viteza luminii, adica epsilon si miu ar avea valoarea stiuta, in timp ce in cazul atomului de hidrogen, electronul are viteza de 137 de ori mai mica decat viteza luminii, ceia ce inseamna ca am avea un epsilon si miu care permite o viteza mica desi electronul se afla mult mai departe de nucleu.
Nu stiu daca am fost inteles, dar cred ca epsilon si miu sunt constante oriunde in atom, si ca altceva difera, de exemplu influienta fortelor tari din apropierea nucleului.

Pacalici a scris:

virgil a scris:frecventa luata in calcul este a protonului, care este de 1836 de ori decat a electronului.

Dom virgil, si mata? Sau aici se spun basmele despre domnul electron?  
Alo, Abel, geniule, vino si tu cu o solutie, ca aici deja se prefigureaza scriere Fizicii Vesele pentru aia mici. Trebuie neaparat sa ai o contributie.

Nu inteleg ce vrei sa spui. sarcina electrica a electronului este egala cu sarcina protonului, desi masele lor sunt in raport de 1/1836, raport care este egal si cu frecventele undelor Compton pentru aceste particule. Deci cand calculezi sarcina trebuie sa spacifici despre ce masa si frecventa este vorba.

Electronul negativ are trei feluri de "sarcina".
Una este cea pozitiva, care este egala cu cea negativa, este un fel de deseu, si nu are efect la mare distanta, doar la cel mult 3 lungimi de unda, sub 10^-14m.  Se pierde/dilueaza repede in mediu-spatiu. Face parte din "parametrii mediului". Se manifesta doar pe o singura directie, pe directia de miscare.
Este apoi cunoscuta sarcina negativa. Se raspandeste in spatiu aproximativ radial.
O anumita fractiune din aceasta insa nu radiaza la mare distanta, ci circula in circuit inchis in jurul electronului, intra si iar iese. Are importanta doar acolo unde sunt f.apropiate cuantele, ca sa capteze si acest camp.
Cand se apropie de viteza luminii, electronul nu mai radiaza camp, il genereaza in continuare, dar il recircula in in totalitate in circuit inchis.
Accelerarea spre c se face extrem de greu, nu mai exista suficienta arie de captura a campului accelerator suplimentar.

negativ a scris:

virgil a scris:
Nu inteleg ce vrei sa spui. sarcina electrica a electronului este egala cu sarcina protonului, desi masele lor sunt in raport de 1/1836, raport care este egal si cu frecventele undelor Compton pentru aceste particule. Deci cand calculezi sarcina trebuie sa spacifici despre ce masa si frecventa este vorba.

Daca e cum spui si energia totala E=mc², inseamna ca sarcina ar fi lipsita de energie, totusi produce un câmp. Cum mai legam atunci câmpul de particule ? Sau numai sarcinile produc acele câmpuri, fara sa depinda de masa, sau energia totala. Ceva lipseste. Si ghici ce ? Cred ca energia sarcinii, care e virtuala, etc, adica nazbâtiile pe care le-am mai zis pe aici.

Sarcina electrica nu produce camp, ci sarcina electrica inseamna camp electric.
De ce trebuie ca sarcina sa contina energie? energia este continuta in particulele care interactioneaza cu acest camp. Nici un camp nu contine energie, nici campul gravitational nu contine energie, dar corpul cufundat in acest camp contine energie cinetica sau potentiala sau de amandoua.

Adrian Gheorghe a scris:

e=h.1836 . niu electr/pi.c ; deci; e/m= 1836.c^2/pi.c = 1836.c/pi

Virgil!
Ce ai scris acum este corect. Nu am bagat de seama ca este vorba de masa protonului. Eu am crezut ca este vorba de masa electronului. Eu am luat intodeauna ca referinte constantele electronului. Si sunt obijnuit cu masa electronului. Si frcventa fotonului gama de la anihilarea neutronului  Ffan am scris-o tot ca multiplu al fotonului gama fae Ffan=1838*Ffae.

Macar acum v-ati convins ca masa nu este totuna cu sarcina?
Masa este o proprietate a particulelor care se manifesta in spatiul gravitational, iar sarcina este o alta proprietate care se manifesta in spatiul electromagnetic. Ambele spatii sau mai bine zis subspatii sunt suprapuse in acelasi spatiu fizic, dar sunt specifice materiei aflate in doua stadii complet diferite de evolutie. Atunci cand in univers nu existau decat particule si atomi, nu exista subspatiul gravitational. Acesta a aparut odata cu aparitia corpurilor ceresti.

Vedeti sa nu ramaneti insarcinati, daca mai stati mult in campul asta si incercati sa descalciti masa, sarcina, campul, energia..

negativ a scris:

virgil a scris:
Masa este o proprietate a particulelor care se manifesta in spatiul gravitational, iar sarcina este o alta proprietate care se manifesta in spatiul electromagnetic. Ambele spatii sau mai bine zis subspatii sunt suprapuse in acelasi spatiu geometric, dar sunt specifice materiei aflate in doua stadii complet diferite de evolutie. Atunci cand in univers nu existau decat particule si atomi, nu exista subspatiul gravitational. Acesta a aparut odata cu aparitia corpurilor ceresti.

Cum adica se suprapun ? Cum stadii diferite de evolutie ? Cum subspatiu gravitational ?
Virgil, am impresia ca incepi sa-ti revii la normal.

E foarte simplu, in fiecare etapa din evolutia universului, a dominat un anumit tip de forta, sau camp. De aceia campul gravitational nu a existat odata cu campul electromagnetic, ci numai dupa ce in univers sau creat premizele aparitiei marilor structuri, G.N, stele, planete etc. Nu uitati ca gaurile negre nu contin atomi ci doar quarci, deci au aparut chiar inaintea stelelor, jucand rolul hotarator in aparitia campurilor gravitationale. Fiecarui camp ii corespunde un subspatiu caracterizat de epsilon, miu si K, cu valori proprii nivelului cosmic caruia corespunde subspatiul respectiv. Astfel subspatiul fortelor tari, apoi subspatiul electromagnetic, subspatiul fortelor slabe si in final subspatiul gravitational, care se suprapun in acelasi spatiu fizic, dar fiecare cu proprietatile lui. mai mult decat atat, se pare ( cel putin asa rezulta din calculele mele) ca fiecarui subspatiu ii corespunde o anumita viteza limita, pentru ca oscilatorii (sistemele) fiecarui nivel cosmic au propriile lor frecvente energetice, care se propaga prin subspatiul specific. Astfel pentru galaxii vom gasi drept viteza limita viteza luminii, pentru sistemele solare o viteza limita mai mica, si pentru sistemele planetare o viteza limita si mai mica.

Vorbesti de parca ai stii ce sunt aia cuarci.  
Cuarcii sunt quarci, sunt sarcini electrice, adica sunt nici mai mult nici mai putin decat electroni chirciti. Sunt ceva mai energici, adica relativisti si au o anumita forma si functie.  V-am mai spus ca electronii sunt de 8 feluri. Totul e facut numai din electroni, cum spunea olandezul Hendrik Lorentz acum peste 100 de ani.
Ca urmare si campul electric generat de ei este facut din quante diferite, care sunt de 4 feluri.
Dar devine prea complicat sa va mai spun ce am invatat si descoperit noi acum peste 50 de ani.  Asa ca dati-i inainte cu ale voastre wikipedii. Si nu uitati sa calculati cu minim 5 zecimale.

gafiteanu a scris:Si nu uitati sa calculati cu minim 5 zecimale.

E ca in banc..."Cata precizie!"

Nu te mai lua dupa Pacalici tot timpul. A îmbatrânit si a dat în mintea copiilor

Cu vitezele limita, totusi as fi foarte rezervat, la ambele praguri. Si asa am o problema cu asta, e greu de lamurit...

Fiecare familie de sisteme cosmice este caracterizata de o constanta a momentului cinetic. Deci pentru sisteme stelare, sisteme, solare, sisteme planetare, sunt determinate constante ale momentului cinetic, indiferent cu ce relatie le vom calcula. Astfel daca folosim relatia; h=m*c*lambda;, vom observa ca viteza maxima notata cu "c" trebuie sa fie din ce in ce mai mica cu cat sistemul considerat apartine unei familii cosmice mai mici. Astfel vitezele calculate prin relatiile de similitudine postate mai sus, corespund intocmai in calculul momentelor cinetice respective.

Iata aici constantele cosmice pe familii de sisteme, din care rezulta vitezele, momentele cinetice, si alti parametri concentrati in acest tabel;