Lucrul mecanic - definitie si exemple

Rezumarea primului mesaj :

Din dictionarul Oxford de fizica:

Lucrul mecanic efectuat de o forta ce actioneaza asupra unui corp este produsul dintre forta si distanta parcursa de punctul ei de aplicatie in directia actionarii fortei.
Daca forta  
           F
actioneaza in asa fel incat deplasarea  
           s
este intr-o directie ce face unghiul theta cu directia de actiune a fortei,
lucrul mecanic este dat de
          W=Fs cos theta
Lucrul mecanic este produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare. Se masoara in Jouli.
Conform definitiei, pe un element de drum arbitrar.


elementul de lucru mecanic  efectuat de forta
,
este

Astfel, lucrul mecanic total efectuat de o forta pe un drum dat este suma lucrului mecanic elementar efectuat pe fiecare element al drumului

Indicele  marcheaza divizunea numarul      din cele    diviziuni egale ale drumului.
Propuneti exemple de forte si drumuri pentru care sa calculam lucrul mecanic conform acestei definitii si formule.
P.s. Aceasta este o reeditarea a postarii lui Charon, cauzata de
înlocuirea editorului de formule.

Ilf si Petrov au murit, Eugen Ionesco la fel....noroc cu tine virgil al 48-lea. Doamne ajuta!

P.S. Pe Franz Kafka nu il iau in calcul.

Pacalici a scris:Ilf si Petrov au murit, Eugen Ionesco la fel....noroc cu tine virgil al 48-lea. Doamne ajuta!
P.S. Pe Franz Kafka nu il iau in calcul.

Interesante cercetarile tale literare! Daca stiinta nu te atrage...
sunt bune si astea.

virgilica al 48 -tulea a scris:Interesante cercetarile tale literare! Daca stiinta nu te atrage...
sunt bune si astea.

hehe, pai ce faci tu este literatura, de-asta ziceam. Sa sti ca se acorda Nobel si pentru literatura. Continua, ca ai talent.

virgil_48 a scris:Minusul acela este o conventie mistificatoare. Nici Newton, nici eu nu l-am folosit.

Deci cum ar veni, minusul este în plus. Atunci îl scoatem.
Dacă restul formulei e corectă, spune tu cine este v şi t.

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:Minusul acela este o conventie mistificatoare. Nici Newton, nici eu nu l-am folosit.

Deci cum ar veni, minusul este în plus. Atunci îl scoatem.
Dacă restul formulei e corectă, spune tu cine este v şi t.

Nu-ti pot pretinde sa urmaresti toate raspunsurile din Mecanica
FOIP...
W_o = F x x (V_o x 1 sec).
W_o   este lucrul mecanic produs la o orbitare circulara completa
F   este forta gravitationala, conform formulei lui Newton.
V_o   este viteza orbitala(lineara)
1 sec este unitatea de timp. Aceeasi care intra in compunerea
unitatii de masura pentru lucru mecanic.  
t      nu apare in formula dedusa de mine.
Nu le mai detaliez de fiecare data.

Tovarasi, avem si minusuri, avem si plusuri la capitolul "lucrul mecanic". Pentru a scapa de minusuri, trebuie sa le inmultim cu ele insele, asa scrie intro carte de matematica.

Atunci, dacă t=1 (secundă) şi minusul e în plus, putem să scriem relaţia în felul următor:



Spui totuşi că ea este valabilă pentru o orbitare completă. Păi n-ar trebui să apară 2pi? Adică aşa:



Că dacă e doar un pi, înseamnă o jumătate de orbită.

Asa mi-a rezultat pentru o orbita intreaga:
https://cercetare.forumgratuit.ro/t2350p450-mecanica-foip-si-actiunea-acestuia-asupra-corpurilor-seciunea-4#79716
In raspunsul acesta am prezentat cat de detaliat am putut
evolutia formulei lui W_o.
Insa lipsa abilitatii de a scrie orice formula in LaTex, m-a
impiedicat sa o prezint complet, fara sa fie nevoie de
explicatii in cuvinte.
Fiindca te vad avansat fata de mine, poate vrei sa citesti
acolo si sa redactezi formula asa cum ar trebui prezentata.
Adica prezentata aici pe forum ca sa inteleaga toti, nu
prezentata altora, fiindca nu este asta intentia mea.
Intrucat nu am reluat nici acolo amanuntit ceace era scris
deja in raspunsurile anterioare, trebuie sa retii ca V_2r
este viteza unui mobil care ar parcurge distanta 2r(un
diametru al orbitei) intr-o secunda.
Daca esti interesat de redactarea corecta a formulei si nu
de bagatelizarea ei, putem colabora.

Păi să traducem în LaTeX ce ai scris acolo:

virgil_48 a scris:Pornund de la acest raspuns si cele ce l-au urmat, notate
de mine Continuare si Completare, incerc sa stabilesc lucrând direct
pe ecaran o formula mai realista a lucrului mecanic ce se produce la
o orbitare circulara.
Dar ca un facut, in astfel de situatii apar intotdeauna alte discutii,
înafara celei pe care o urmaresc. Fiindca dovada producerii acelui
lucru mecanic, care abroga conservativitatea campului gravitational
si nu numai asta, nu-si gaseste suporteri.
In raspunsul Continuare 1 , am obtinut relatia aceasta :

      [1]

Ce inseamna notatiile, am scris prin toate raspunsurile legate.
Asta inseamna ca :  

       [2]

fiind viteza medie a caderii masei care orbiteaza de pe tangenta pe orbita, sau
deplasarea in sensul fortei gravitationale D, in timp de o secunda.
Lucrul mecanic pe care il caut, este produsul dintre forta gravitationala
cunoscuta, F si deplasarea produsa de viteza V_mc in timpul T.(D_T)
Fac acest produs si obtin:  

      [3]   adica:

      [4]

Un V_o de la numarator si numitor se simplifica, 2r se simplifica cu
2r din V_2r si mai ramane la numitor 1 : 1sec. In acest fel 1 sec trece
la numarator si W_o devine :  

      [5]

 Adica :
 W_o = F x deplasarea corpului m pe orbita intr-o secunda.
Nici aceasta relatie nu-mi da o satisfactie deplina, iar celorlalti
cred ca nici atat. Si nu ma refer numai la modul de redactare. Dar
fata de relatia obtinuta la incercarea anterioara, o apreciez ca "mai
buna," fiindca W_o nu mai este in relatie invers proportionala
cu V_o. Sper totusi ca sunt macar mai aproape. Cat despre locul
marimii 1 sec din S.I. in aceasta formula, acesta trebuie analizat
serios, fiindca W_o nu ar trebui sa depinda de marimea unitatii
de timp folosita.

Dacă acum pare mai clar, mai explică-mi încă odată cum se simplifică de la numărătorul fracţiei cu de la indicele din în relaţia [4] ?

V_2r este cum am spus, viteza unui mobil care
parcurge lungimea 2r intr-o secunda.
Asta se poate scrie cu linie de fractie 2r / 1sec. Daca 2r
se simplifica cu cel din 2 pi r, ramane la numitorul fractiei
din paranteza 2-a tocmai 1/ 1sec si sus un singur pi.
1sec  fiind de doua ori la numitor, il ridici la numarator
langa V_o si rezulta cum am scris. E ceva gresit?
Nu sunt convins ca ai urmarit cum apare V_2r,
fiindca l-am adus de prin alte pagini.

virgil_48 a scris:V2r este cum am spus, viteza unui mobil care
parcurge lungimea 2r intr-o secunda.

Bine. Cam ce valoare trebuie să aibă viteza asta în cazul Soarelui, al cărui diametru este 2 x 695700km? Mie îmi iese de peste 4 ori viteza luminii!!  

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:V2r este cum am spus, viteza unui mobil care
parcurge lungimea 2r intr-o secunda.

Bine. Cam ce valoare trebuie să aibă viteza asta în cazul Soarelui, al cărui diametru este 2 x 695700km? Mie îmi iese de peste 4 ori viteza luminii!!  

Nu conteaza, este numai de calcul, ca sa respecte niste rapoarte
geometrice. Nu are loc niciodata miscarea aceea!

Indiferent dacă mişcarea are sau nu loc, viteza aia nu poate depăşi viteza luminii, nici măcar teoretic. E ca şi cum te-ai raporta la o temperatură de minus 800 de grade Celsius doar ca să-ţi iasă o ecuaţie.

Razvan a scris:Indiferent dacă mişcarea are sau nu loc, viteza aia nu poate depăşi viteza luminii, nici măcar teoretic. E ca şi cum te-ai raporta la o temperatură de minus 800 de grade Celsius doar ca să-ţi iasă o ecuaţie.

Daca asa crezi, ramane cum a fost! Eu nu sunt de acord
cu asta.

În cazul ăsta poţi pune în relaţie şi data din calendar sau numărul de la maşină, că nu contează, nu-i aşa? Rapoarte să fie!

Razvan a scris:În cazul ăsta poţi pune în relaţie şi data din calendar sau numărul de la maşină, că nu contează, nu-i aşa? Rapoarte să fie!

Nu-i nici o problema Razvan! Distreaza-te mai departe
si crede linistit  in religia ta.

Ce religie! E clar că vorbim despre o revoluţie în fizică, dacă formula ta permite viteze superluminice.
Mă gândeam că poate "partikip" şi eu, cu modestie, la noul concept, dar dacă mă îndepărtezi, te las în pace. Succesuri cât mai mari!

Razvan a scris:Ce religie! E clar că vorbim despre o revoluţie în fizică, dacă formula ta permite viteze superluminice.
Mă gândeam că poate "partikip" şi eu, cu modestie, la noul concept, dar dacă mă îndepărtezi, te las în pace. Succesuri cât mai mari!

Formula aceea nu are nimic cu vitezele superluminice. Dece nu
consideri cazul unui satelit artificial al Pamantului, apropiat?
Conteaza ca ai inteles, nu comentariul tau de circumstanta.  

Orice relaţie din fizică trebuie să fie universal valabilă, nu doar pentru cazuri particulare.
Dacă ea nu se potriveşte şi  nu descrie fenomenul în sine, fie că e vorba de o stea, planetă, galaxie sau o sfârlează, înseamnă că relaţia găsită nu este cea corectă.

Razvan a scris:Orice relaţie din fizică trebuie să fie universal valabilă, nu doar pentru cazuri particulare.
Dacă ea nu se potriveşte şi  nu descrie fenomenul în sine, fie că e vorba de o stea, planetă, galaxie sau o sfârlează, înseamnă că relaţia găsită nu este cea corectă.

N-ai frica! Daca aceasta se poate aplica la cazuri particulare, se va gasi
si relatia generala. Eu am demonstrat numai ca "este ceva acolo" care
ar trebui sa-i preocupe pe cei calificati. Si probabil ca nu sunt toti orbi
sau fricosi.

Lucrul mecanic nu este lucru curat, este diavolesc. Inertia nu a putut sa fie explicata de nimeni, deoarece corpurile in miscare trebuie sa treaca prin eter, sa invinga rezistenta eterului chiar si cand se afla in vidul cosmic si nu se stie cine le tot impinge gratuit.
Aici se afla si enigma curbarii traiectoriilor. Asa ca ar trebui sa fim mai interesati si de afirmatiile elicoidistilor, care spun ca inertia ie curbilinie, nu dreapta.
Un raspuns ar fi urmatorul: in eter salasuiesc diferite spirite ulta-minuscule, care cand vor, incep sa impinga sau sa traga corpurile.  Deja se cunosc "demonii lui Maxwell", dar sigur sunt mai multe feluri de dracusori responsabili cu toate tipurile de forte. Mai de curand savantii au lansat si ipoteza "energiilor ascunse, invizibile si intunecate" care sunt prezente cu nemiluita in eter. Eu le spun spirite intunecate.

negativ a scris:

virgil_48 a scris: Si probabil ca nu sunt toti orbi, sau fricosi.

Dar in sinea ta, considferi ca sunt tâmpiti ? Consideri cumva ca miscarea continua rectilinie a unui corp prin spatiu consuma lucru mecanic ? Daca da, atunci e o problema cu întelegerea mecanismului inertiei, nu cu lucrul mecanic.

Nu stiu daca chiar ai inteles discutia mea cu Razvan, dar tocmai
asta era problema:
Numai miscarea rectilinie-inertiala nu consuma energie si nu
produce lucru mecanic in spatiul liber. Celelalte toate, inclusiv
orbitarea consuma si produc. Poti sa nu fii de acord, nu ma supar.
De tampiti nu am discutat niciodata. Dar mi-am exprimat speranta
ca printre cei cu studii avansate, sunt unii mai receptivi la abordari
neconventionale. La un moment dat, tu mi-ai lasat aceasta impresie.

Dl.Virgil!
Incerc sa reconstitui acum mesajul de raspuns, de saptamana trecuta, la topicul de: "Critica atractiei gravitationale". Daca am vazut ca nu s-a deschis fereastra de editare, l-am trimis prin e-mail. Dar imi pare ca nici asa nu a mers. Fiindca nu am primit copia mesajului asa cum am optat. Cred ca se potriveste cumva cu discutia de acum.
Sa iti spun cum vad eu lucrurile. Din moment ce fortele se compenseaza perfect si dau rezultanta nula, nu se mai produce lucru mecanic. Fiindca lucrul mecanic inseamna deplasarea punctului de aplicatie al unei forte. Daca forta este nula inseamna ca nu se mai produce nici-un lucru mecanic, echivalent cu energie cinetica. Energia eliberata prin arderea combustibilului in motoare, serveste doar la incalzire, ca la orice soba. In cazul satelitului de masa m, cu foarte mult mai mica decat masa planetei M, miscarea lui este in regim uniform. Asupra  lui actioneaza presiunea campului gravific si presiunea campului inertial. Corpul m are si el gravitatia lui, adica fluxul lui eteric de aspiratie. Din interferenta gravificului planetei, cu gravificul corpului, apare, pe fata dinspre planeta (fata interna sistemului), depresiunea in spatiu, in care aluneca substanta (corpul de masa m). Fiindca intotdeauna substanta (masa, corpul) va aluneca acolo unde presiunea spatiului asupra substantei este mai mica. Campul inertial, creaza depresiune pe fata de dinainte, normala la tangenta la raza orbitei, intr-un punct. Interferenta gravificului planetei, cu inertialul corpului, deplaseaza putin punctul de presiune minima, inspre planeta. De accea corpul  m  nu urmeaza o traiectorie rectilinie pe directia perpendicularei la raza, ci urmeaza o traiectorie permanent curbata (curbilinie). Dupa parcurgerea unui arc de 90 de grade, campul inertial al corpului m, devine camp centrifugal. Camp care creaza depresiune in spatiu, pe fata normala la raza, dar indreptata spre exteriorul sistemului. Aceasta depresiune este egala cu cea produsa de campul inertial si de cel gravific, si se transmite si pe fata anterioara a corpului. Pe fata posterioara, actioneaza presiunea campului de inertie, care a aparut odata cu accelerarea corpului, pana a ajuns pe orbita. Doar atunci s-a consumat (s-a produs) lucru mecanic. Putem spune ca traiectoria orbitei este exact locul geometric al punctelor de presiune minima a spatiului asupra substantei, rezultate din interferenta campului gravific cu campul inertial.

negativ a scris:. . . . .
Se ştie însă că formula clasică pentru exprimarea momentului unghiular este : |L|=|r||p|sinθ. Practic, momentul unghiular este o mărime de timp, exprimată ca produs vectorial între o mărime spaţială şi una energetică, impulsul fiind o măsură a energiei, putând fi reprezentat ca produsul dintre masa şi viteză. Cum sinθ poate fi ignorat, fiind o mărime scalară adimensională, expresia de mai sus se poate interpreta ca dimensiune lineară a timpului, adică durata parcursă de un obiect înzestrat cu o anumită cantitate de energie cinetica pe un spaţiu minim. Dacă facem raza  cercului infinita (în formula de mai sus), ceea ce corespunde cu o traiectorie rectilinie, timpul pe perioada căruia momentul de inerţie îşi va păstra valoarea, devine infinit. Ceea ce corespunde Principiului I al mecanicii al lui Newton.
Am mai incercat sa te lamuresc, dar vad ca nu prea esti receptiv[/justify]

Indiferent de ce spun Euler si Kepler sau urmasii lor despre ce
spun ei, nu este nevoie de nici o lamurire pentru o problema
simpla, clara si scurta:
Aceeasi miscare care necesita consum de energie si produce lucru
mecanic undeva in spatiul liber(intergalactic), nu se poate face in
jurul unei planete fara consum de energie. Si orbitarea consuma
aceeasi energie ca si miscarea din spatiul liber si produce acelasi
lucru mecanic fiindca altfel abrogi legea conservarii energiei. Si
vii cu energie din nimic.
Problema nu este daca consuma, ci de unde, fiindca au decretat
conservativitatea campului gravitational.
Nu este nevoie sa mai explici ceva. Daca poti raspunde numai
la ce am scris eu, poate ma lamuresti, desi incearaca unii de
cativa ani. Daca nu, tot asa ramane!

negativ a scris:

virgil_48 a scris:...este nevoie ... de o lamurire pentru o problema simpla, clara si scurta:
Aceeasi miscare care necesita consum de energie si produce lucru mecanic undeva in spatiul liber(intergalactic), nu se poate face in jurul unei planete fara consum de energie.

Indiferent de miscarea inertiala rectilinie sau de revolutie, corpurile consuma energie numai la acceleratie sau deceleratie. Daca un corp sta pe loc, trebuie impins ca sa se miste . Pentru asta, aplici o forta, care se manifesta un timp. iar corpul accelereaza. . . . .

Imi pare rau, dar te sustragi de la problema importanta. Ce spui
despre miscarea rectilinie este adevarat si comun. Si incerci sa
sustii cu asta, la pachet, si cazul miscarii curbe. Renunta.
In cazul miscarii curbe, orbitale,  ce spui nu este adevarat .
Miscarea curba necesita aport exterior de energie si produce
lucru mecanic, asta inca nu s-a negat pe forumul acesta. Asa ca
daca esti hotarit sa aperi reduta conservativitatii, vezi ce am scris
in raspunsul anterior si tine-te de subiect. Nu te mai gandi ca
este usor, fiindca au fost cativa care au esuat. Si nu pareau mai
putin pregatiti ca tine.

Daca te-a derutat ceva din textul meu,  initial, completez acum.
Am scris:

Aceeasi miscare care necesita consum de energie si produce lucru
mecanic undeva in spatiul liber(intergalactic), nu se poate face in
jurul unei planete fara consum de energie.

Asa trebuia:
Aceeasi miscare circulara care necesita consum de energie si produce
lucru mecanic undeva in spatiul liber(intergalactic), nu se poate face in
jurul unei planete fara consum de energie.
Este vorba despre o traiectorie circulara in spatiul liber si o orbita identica.
Daca iti vine sa crezi ca aceeasi miscare se poate face cu si fara
consum de energie. Asta ar insemna derogare de la conservarea energiei.

Numai savantii mici si caii de caruta si boii de plug s-au consumat cu lucrul mecanic.
Savantii mari n-au avut nevoie si n-au fost defel afectati de aceasta nazbatie, cine stie de cine inventata.

gafiteanu a scris:Numai savantii mici si caii de caruta si boii de plug s-au consumat cu lucrul mecanic.  
Savantii mari n-au avut nevoie si n-au fost defel afectati de aceasta nazbatie, cine stie de cine inventata.

Poate n-ai observat, dar conservativitatea campului gravitational,
pe lucrul mecanic(lipsa) se bazeaza. Iar pe ea se bazeaza un
intreg edificiu, nu-l mai pomenesc. Acum se straduiesc sa confirme
undele gravitationale, iti dai seama care e miza si ce os de ros
inseamna pentru mercenari?  Asa ca nu mai spune ca lucrul mecanic
este floare la ureche. Este treaba grasa pentru unii!
De inventat credeam ca a inventat-o domnul Joule. Ca unitate de
masura pentru momentul fortei!