STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Scris de **virgil** Sam 08 Ian 2011, 22:50

Rezumarea primului mesaj :

CONSTANTA “MOMENTULUI CINETIC REDUS”

Una din cele mai importante marimi ce caracterizeaza un sistem cosmic , este momentul cinetic al acestuia , respectiv echivalentul constantei lui Planck “h”, care trebuie sa aiba aceiasi valoare, pentru toate sistemele din aceiasi clasa.
Mai exact, toate sistemele de sateliti din sistemul nostru solar, trebuie sa aiba aceiasi constanta pentru momentul cinetic, pe care o vom nota cu “H o sat”.
Ceia ce ne impiedica sa aflam valoarea acestei constante, este in primul rind faptul ca satelitii au mase si marimi diferite (spre deosebire de electroni), si in al doilea rind ca, nu stim care este prima orbita a fiecarei planete, sau care este numarul cuantic principal al fiecarui satelit.
Pentru a depasi acest impediment, vom introduce provizoriu o constanta a momentului cinetic pentru o masa egala cu unitatea. Aceasta constanta o vom
nota cu “Hu” si o vom denumi constanta momentului cinetic redus la unitatea de masa.
Intrucit nu cunoastem pentru nici un satelit numarul cuantic principal “n”, vom considera valoarea lui “Hu” ca fiind cresterea minima intre momentele cinetice unitare a doi sateliti care ocupa orbitele cele mai apropiate.
Pentru aplicarea acestei relatii, a fost necesara intocmirea unui tabel cu datele principalilor sisteme de sateliti, Pamint-Luna, Jupiter, Saturn, Uran, si
Neptun . Cunoscand perioadele de rotatie a acestor sateliti s-au calculat vitezele lor pe orbite,dupa care s-a trecut la intocmirea tabelului urmator:

Tabelul principalelor sisteme de sateliti, cu determinarea momentelorcinetice unitare si a numerelor cuantice orbitale;

I- Sistemul --------------- momentul cinetic unitar. [x10^11 J.s]
Pamant- Luna ------------------------------ 0.393

II- Sistemul----------------------------
Jupiter ---------------------------------------- 0. 269

III Sistemul-----------------------------
Saturn --------------------------------------- 0,235

IV Sistemul------------------------------
Uranus -------------------------------------------- 0. 190

V Sistemul----------------------------------------
Neptun----------------------------------------------0.188

Astfel s-au putut stabili conform tabelului valoarea momentelor cinetice unitare pentru fiecare sistem in parte, cat si numerele cuantice principale “n” , pentru orbitele ocupate. Cu ajutorul numerelor cuantice principale (luate cu valori intregi), s-au determinat razele orbitelor fundamentale “R1” si vitezele
proprii acestora, respectiv “V1”. Cu “V1” si “R1” s-a trecut la recalcularea momentului cinetic unitar “Hu”, dupa care s-au sintetizat datele in tabelul urmator:

GRAFICUL DE VARIATIE AL MOMENTULUI CINETIC UNITAR PENTRU SISTEME DE SATELITI IN FUNCTIE DE VITEZA PLANETELOR

....................................... Neptun......Uranus...... Saturn......Jupiter........Pamant

viteza planetei
in km/s................................. 5.4..........6.8............. 9.6........13.1............29.8

momentul
cinetic [x10^10J.s]...............1.94........2.02...........2.35........2.695..........3.933

Din graficul de mai sus reiese o descoperire foarte importanta. Se vede clar ca la aceiasi familie de sisteme, momentul cinetic unitar este dependent de viteza nucleului din sistemul respectiv, cu cat planeta este mai departe de Soare, cu atat momentul cinetic unitar este in scadere.
Aceasta presupune ca toate marimile cosmice ale unui sistem sunt variabile, in functie de viteza de deplasare a nucleului. Cu cit viteza nucleului, in cazul de fata
a planetei, este mai mica cu atit momentul cinetic se apropie de o valoare minima notata cu “HU 0,sat ”.

Scris de **virgil** Joi 04 Apr 2013, 15:01

Asta înseamnă că tot ce stim despre gravitatie e nul. Mai am o nelămurire : Cum să fie emisiunea omnidirectională de particule asimilată cu c8mpul ? Poate produce eventual un cîmp. .

Poate in loc de omnidirectionala, trebuia sa spun ca este un fond constant de neutrino, peste care se suprapune emisia stelelor aflate in nucleul sistemelor cosmice. Astfel fiecare sistem are propriul spatiu neutrinic in care sunt imersate toate corpurile sistemului generand campuri proprii.

Scris de **negativ** Joi 04 Apr 2013, 16:56

virgil a scris:
Asta înseamnă că tot ce stim despre gravitatie e nul. Mai am o nelămurire : Cum să fie emisiunea omnidirectională de particule asimilată cu c8mpul ? Poate produce eventual un cîmp. .
Poate in loc de omnidirectionala, trebuia sa spun ca este un fond constant de neutrino, peste care se suprapune emisia stelelor aflate in nucleul sistemelor cosmice. Astfel fiecare sistem are propriul spatiu neutrinic in care sunt imersate toate corpurile sistemului generand campuri proprii.

Am analizat putin problema, dar sunt tot nemultumit. Cred cã trebuie pornit de la altceva. Conform acestei idei, ar trebui ca tot universul sã fie plin de neutrino, care se miscã cu viteza luminii în toate directiile. Mai reflectez...

Scris de **virgil** Joi 04 Apr 2013, 18:05

Am analizat putin problema, dar sunt tot nemultumit. Cred că trebuie pornit de la altceva. Conform acestei idei, ar trebui ca tot universul să fie plin de neutrino, care se miscă cu viteza luminii în toate directiile. Mai reflectez....

Universul este plin de neutrino din momentul cand neutronii au devenit instabili si s-au descompus in electroni, protoni si neutrino, de atunci procesul continua si acum. Dar cum explica Hayakawa aparitia gravitatiei:
,, Sa consideram dezintegrarea beta a unui nucleon, in urma caruia ia nastere un electron si un neutrino. Electronul dupa un scurt timp va fi captat, dar neutrinul se va indeparta la o distanta foarte mare, luand cu el un moment cinetic h/2, si o energie comparabila cu energia de repaus a electronului, mc2. Astfel sistemul parasit de neutrin va incepe sa se roteasca. Astfel datorita neconservarii paritatii universul in general se poate considera in rotatie, dar viteza unghiulara de rotatie prezinta fluctuatii din cauza caracterului intamplator al distributiei unghiulare a neutrinilor rezultati din dezintegrarea beta. In acest fel media in timp a vitezei unghiulare este nula, ceia ce este in acord cu principiul cosmogonic, dupa care numai componentele radiale ale vitezei pot fi diferite de zero. Media in timp a patratului vitezei unghiulare insa nu se anuleaza si, in consecinta apare o acceleratie centrifuga.,,
si continua cu,, Omega=h/2*I, in care I este momentul de inertie al sistemului.
la o distanta R de neutrino, acceleratia centrifuga este R*Omega^2 , care trebuie sa fie egala cu acceleratia gravifica, produsa de o masa m, corespunzatoare energiei neutrinice, de marimea energiei de repaus a electronului m*c2,
deci vom avea, Romega^2=k*m/R^2,
unde k este constanta gravitationala.
dar I=a*M*R^2, in care I este momentul de inertie.
inlocuind se obtine, k=h^2/(4a^2*m*M^2*R),
inlocuind in aceasta relatie valorile cunoscute pentru constanta lui Planck, masa electronului, masa nucleonului, si raza universului, se obtine o constanta gravitationala apropiata de k=7,4*10^-11,

Scris de **negativ** Joi 04 Apr 2013, 22:56

virgil a scris: Dar cum explica Hayakawa aparitia gravitatiei:
,, Sa consideram dezintegrarea beta a unui nucleon, in urma caruia ia nastere un electron si un neutrino. Electronul dupa un scurt timp va fi captat, dar neutrinul se va indeparta la o distanta foarte mare, luand cu el un moment cinetic h/2, si o energie comparabila cu energia de repaus a electronului, mc2. Astfel sistemul parasit de neutrin va incepe sa se roteasca. ..."

Asta e partea cea mai interesantã. Calculele ce urmeazã, care implicã presupusa razã a universului par sã sustinã ideea, dar sã nu uitãm cã asta e un fel de rationament în cerc. Pe baza unei structuri fundamentale deja creeate, e normal sã gãsesti tot felul de relatii de interdependentã.

Scris de **virgil** Sam 06 Apr 2013, 21:35

Dupa teoria mea, exista o constanta atat pentru microcosmos cat si pentru macrocosmos de forma; k^3*m^2=K^3*M^2; in stanga sunt valorile proprii sistemului atomic, iar in dreapta sunt valorile proprii sistemelor galactice. Amanunte despre aceasta relatie se gasesc in lucrarea mea "Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice".
Din aceasta relatie, se vede clar o legatura intre constantele de interactiune la nivel atomic, cu constanta gravitationala macrocosmica.
Se observa ca orice masa cosmica, orice stea, se poate considera ca un conglomerat de atomi a caror masa reprezinta de fapt un numar imens (dar calculabil) de nucleoni, sau mai exact neutroni (pentru ca neutronul contine suma dintre un proton si un electron).
Deci constanta gravitationala este rezultanta actiunii acestor nucleoni luati in ansamblu.
Deci K=k*(1/n)^2/3; In care "n" reprezinta numarul de nucleoni ai unei stele din nucleul galactic.

Scris de **negativ** Dum 07 Apr 2013, 12:12

virgil a scris:Dupa teoria mea, exista o constanta atat pentru microcosmos cat si pentru macrocosmos de forma; k^3*m^2=K^3*M^2; in stanga sunt valorile proprii sistemului atomic, iar in dreapta sunt valorile proprii sistemelor galactice. Amanunte despre aceasta relatie se gasesc in lucrarea mea "Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice".
Din aceasta relatie, se vede clar o legatura intre constantele de interactiune la nivel atomic, cu constanta gravitationala macrocosmica.
Se observa ca orice masa cosmica, orice stea, se poate considera ca un conglomerat de atomi a caror masa reprezinta de fapt un numar imens (dar calculabil) de nucleoni, sau mai exact neutroni (pentru ca neutronul contine suma dintre un proton si un electron).
Deci constanta gravitationala este rezultanta actiunii acestor nucleoni luati in ansamblu.
Deci K=k*(1/n)^2/3; In care "n" reprezinta numarul de nucleoni ai unei stele din nucleul galactic.

Adicã dezintegrarea beta a neutronilor calculatã de W. Pauli, ca fiind 1N⁰ => 1e^-+1p⁺+1n⁰ si confirmatã mai tîrziu de Young, ar sta la baza explicatiei fenomenului gravitational, în ideea prezentei unui "fond" de neutrini ce zboarã nestingheriti prin spatiu. Dar la nivel atomic, al materiei obisnuite, nu se produc astfel de dezintegrãri, si asta ar însemna cã dacã un obiect cosmic e ferit de actiunea neutrinilor, el sã nu mai manifeste atractie gravitationalã.
Mai repede, în cazul în care neutrino (n⁰) e rãspunzãtor de gravitatie, tocmai diferenta dintre energia totalã a ansamblului de atomi, si cea a particulelor componente minus neutrino prinsi în structura acestuia ar putea fi gravitatia, restul fiind alte forte. Adicã, mai clar, un neutrino, prins într-un neutron = 1 unitate de fortã gravitationalã. Astfel, nu circulatia neutrinilor liberi produce gravitatia, ci energia celor "prinsi" în fiecare neutron. Pare mai logic decît ideea lui Hayakawa, cu toate cã observatia lui privitoare la comportarea particulei dupã dezintegrarea beta a unui nucleon, este destul de coerentã.

Scris de **virgil** Dum 07 Apr 2013, 18:52

Adică, mai clar, un neutrino, prins într-un neutron = 1 unitate de fortă gravitatională. Astfel, nu circulatia neutrinilor liberi produce gravitatia, ci energia celor "prinsi" în fiecare neutron.

Tot ce se manifesta in afara particulei, sau corpului, dupa caz, tine de particula sau de corp. Astfel campul din jurul unui nucleu atomic, isi are originea in esenta nucleului, iar campul din jurul Soarelui, isi are originea in Soare. Diferenta dintre Soare si particula numita proton, se observa prin diferenta dintre campul gravitational si campul electric.
Insa campurile imbraca orice particula in sfere concentrice incepand cu fortele tari si terminand cu campul gravitational. Atunci cand o particula nu reactioneaza la un anumit camp, inseamna ca el este anihilat de o cauza complementara celui care il produce. De exemplu neutronul nu detine camp electric, deoarece este anihilat inca de la nivelul combinatiei de quarci, sau electronul nu detine fortele tari, deoarece el s-a nascut dintr-o oscilatie care nu detine oscilatia proprie
care genereaza fortele tari. Neutrino nu detine nici unul din campurile cunoscute, deoarece este nascut dintr-o secventa de energie, care nu se regaseste in nici unul din campurile cunoscute, insa prezenta acelei secvente de energie (acea vibratie), legata de materie, poate fi cauza reala a campului gravitational. Din pacate, nu am citit sau nu stiu eu, ce experiente sau facut cu particule in campul gravitational, care sa puna in valoare aceasta interactiune, asa ca rationamentul meu nu se poate baza pe ceva concret. Este posibil ca o capcana de neutrini care ar putea aglomera aceste particule, sa fie cheia producerii campului gravitational artificial. Insa care este campul care ar putea curba traiectoria neutrinilor, astfel incat sa se formeze un ghem neutrinic ?

Scris de **negativ** Lun 08 Apr 2013, 11:34

virgil a scris:
Adică, mai clar, un neutrino, prins într-un neutron = 1 unitate de fortă gravitatională. Astfel, nu circulatia neutrinilor liberi produce gravitatia, ci energia celor "prinsi" în fiecare neutron.
Insa campurile imbraca orice particula in sfere concentrice incepand cu fortele tari si terminand cu campul gravitational. Atunci cand o particula nu reactioneaza la un anumit camp, inseamna ca el este anihilat de o cauza complementara celui care il produce. De exemplu neutronul nu detine camp electric, deoarece este anihilat inca de la nivelul combinatiei de quarci, sau electronul nu detine fortele tari, deoarece el s-a nascut dintr-o oscilatie care nu detine oscilatia proprie
care genereaza fortele tari. Neutrino nu detine nici unul din campurile cunoscute, deoarece este nascut dintr-o secventa de energie, care nu se regaseste in nici unul din campurile cunoscute, insa prezenta acelei secvente de energie (acea vibratie), legata de materie, poate fi cauza reala a campului gravitational. Din pacate, nu am citit sau nu stiu eu, ce experiente sau facut cu particule in campul gravitational, care sa puna in valoare aceasta interactiune, asa ca rationamentul meu nu se poate baza pe ceva concret. Este posibil ca o capcana de neutrini care ar putea aglomera aceste particule, sa fie cheia producerii campului gravitational artificial. Insa care este campul care ar putea curba traiectoria neutrinilor, astfel incat sa se formeze un ghem neutrinic ?

Mult mai pe larg si mai explicit. Dar mai e o problemã : dacã neutrino ãsta e responsabil de producerea cîmpului gravitational, nu ar trebui sã fie influentat de cîmpurile gravitationale ?
Înteleg cã trece fara probleme prin corpuri ceresti la fel ca Terra, fara sa fie influentat de gravitatie, si de nimic altceva. Ar fi posibil ca vibratia de care spui sã nu producã gravitatie decît în prezenta altor cîmpuri specifice particulelor atomice.

Scris de **virgil** Lun 08 Apr 2013, 18:36

Mult mai pe larg si mai explicit. Dar mai e o problemă : dacă neutrino ăsta e responsabil de producerea cîmpului gravitational, nu ar trebui să fie influentat de cîmpurile gravitationale ?
Înteleg că trece fara probleme prin corpuri ceresti la fel ca Terra, fara sa fie influentat de gravitatie, si de nimic altceva.

Din pacate nimeni nu cunoaste traiectoria urmata de neutrini, asa ca nu se poate spune daca interactioneaza sau nu, cu campul gravitational. Despre fotoni se cunoaste acest lucru deoarece pot fi observati in mod direct, dar neutrino este pus in evidenta doar de rezultatul reactiilor in care este implicat. Sectiunea eficace atat de mica ii permite sa traverseze universul fara sa fie captat decat in procent foarte mic.

Ar fi posibil ca vibratia de care spui să nu producă gravitatie decît în prezenta altor cîmpuri specifice particulelor atomice..

Da, acest lucru este posibil, avand exemplul quarcilor, care produc camp electric atat timp cat se afla legati intr-un proton, insa nimeni nu a putut sa puna in evidenta sarcina electrica a unor quarci liberi. Asa si neutrinii atat timp cat sunt legati, intr-o stare potentiala, sa produca prin vibratia lor campul gravitational, care nu poate fi observat in stare libera, deoarece neutrinii se disperseaza in spatiu cu viteza luminii, iar densitatea lor scade foarte mult. Atat timp cat se afla in stare potentiala in nucleul atomilor dintr-un corp, densitatea lor este foarte mare, dar din momentul ce sunt emisi, ei devin neutrini liberi, fiind dispersati. Una este sa ai o ingramadire de neutrini in stare legata (potentiala) in numar de cca 10^57, cam cat contine Soarele, si alta este sa emita Soarele prin suprafata sa o cantitate infima de neutrini, si zic infima intrucat se estimeaza ca Soarele mai traieste de acum incolo vreo cinci miliarde de ani.

Scris de **virgil** Vin 12 Iul 2013, 07:41

Oricum ne-am indepartat de la subiectul topicului. As vrea sa aduc in atentia celor care nu au vazut sau nu au reflectat inca, un tabel de variatie a momentului cinetic redus la unitatea de masa, pentru sistemele de sateliti ai sistemului solar.

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 Image-6C94_51DFBAFE

Daca priviti acest grafic, se vede clar ca un sistem cosmic de sateliti, are o constanta a momentului cinetic
pentru unitatea de masa, care variaza in functie de viteza de deplasare a planetei. Ce parere aveti de acest lucru?

PS: nu stiu de ce nu mai afiseaza pozele adaugate?

Scris de **virgil** Vin 12 Iul 2013, 07:48

Momentul cinetic redus la unitatea de masa, este o marime ce caracterizeaza sistemele macrocosmice, si a fost definit astfel, pentru faptul ca intr-un sistem cosmic corpurile ceresti au marimi diferite fapt ce face imposibila comparatea momentelor cinetice orbitale. Acest lucru m-a determinat sa trec la compararea momentelor cinetice ce caracterizeaza unitatea de masa (adica 1 kg de masa) a corpurilor ceresti considerate.

Scris de **negativ** Sam 13 Iul 2013, 22:15

virgil a scris:Momentul cinetic redus la unitatea de masa, este o marime ce caracterizeaza sistemele macrocosmice, si a fost definit astfel, pentru faptul ca intr-un sistem cosmic corpurile ceresti au marimi diferite fapt ce face imposibila comparatea momentelor cinetice orbitale. Acest lucru m-a determinat sa trec la compararea momentelor cinetice ce caracterizeaza unitatea de masa (adica 1 kg de masa) a corpurilor ceresti considerate.

Presupun cã unitatea de masã aleasã este arbitrarã si graficul indiferent la mãrimea ei, asa cum am înteles din lucrare.

Scris de **negativ** Dum 14 Iul 2013, 08:55

virgil a scris:Oricum ne-am indepartat de la subiectul topicului. As vrea sa aduc in atentia celor care nu au vazut sau nu au reflectat inca, un tabel de variatie a momentului cinetic redus la unitatea de masa, pentru sistemele de sateliti ai sistemului solar.

Daca priviti acest grafic, se vede clar ca un sistem cosmic de sateliti, are o constanta a momentului cinetic
pentru unitatea de masa, care variaza in functie de viteza de deplasare a planetei. Ce parere aveti de acest lucru?

Observ cã la Pãmînt, valoarea iese din grafic. Probabil cã ar trebui adãugatã masa Lunii, pentru cã tandemul planeta-satelit, se comportã ca o masã unitarã. Dacã adaugi masele satelitilor la fiecare planetã, obtii cu sigurantã valori exacte.
Graficul pare evident o reprezentare parametricã a ecuatiei de bazã : k^3*m^2 = k^3*M^2. (Am scris corect ?)

Scris de **virgil** Dum 14 Iul 2013, 09:17

Observ că la Pămînt, valoarea iese din grafic. Probabil că ar trebui adăugată masa Lunii, pentru că tandemul planeta-satelit, se comportă ca o masă unitară. Dacă adaugi masele satelitilor la fiecare planetă, obtii cu sigurantă valori exacte.

Momentul cinetic pentru unitatea de masa, in cazul sistemului Pamant-Luna, poate sa dea mici erori tinand cont de faptul ca orbita Lunii este o elipsa si viteza Lunii pe traiectorie este variabila. Valorile luate in calcul sunt valori medii astfel ca pot introduce erori. Insa esenta se vede clar din acest grafic. Momentul cinetic orbital depinde de viteza nucleului din sistemul studiat.

Scris de **virgil** Lun 15 Iul 2013, 12:52

Scris de **virgil** Lun 15 Iul 2013, 18:46

Scris de **virgil** Sam 20 Iul 2013, 18:22

Daca priviti graficul de mai jos, se poate observa ca planetele mari si chiar Pamantul isi aliniaza energiile cinetice de rotatie, pe o dreapta inclinata la 45 de grade;

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 29yi

Scris de **virgil** Sam 20 Iul 2013, 18:36

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 Wvgb

Urmarind acest rationament se observa in final, ca energia cinetica de rotatie a planetelor, este amplificata cu un coeficient (Fi,M) care reprezinta un factor de influienta al vitezei Soarelui pe orbita.
Intrebarea mea este; Cum credeti ca poate influienta viteza Soarelui pe orbita, asupra energiei cinetice de rotatie a planetelor?

Scris de **virgil** Dum 21 Iul 2013, 21:06

Vad ca nu prea cititi, intrebarile mele, totusi voi continua.

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 Rw0w

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 Mipp

Scris de **virgil** Dum 21 Iul 2013, 21:11

Prin ce mecanism Soarele poate influienta viteza de rotatie a planetelor? se vede acest lucru prin prezenta
coeficientului de viteza (Fi=50), si numarul de sarcina al Soarelui (Z=740).

Scris de **virgil** Vin 26 Iul 2013, 17:43

Dupa cum se vede mai sus, masa unui corp ceresc este data de produsul dintre masa etalonului (m0), numarul de sarcina gravitationala (Z), si coeficientul de viteza (fi). Cunoscand masa corpului, si viteza de deplasare pe orbita, putem afla cu usurinta numarul de sarcina. De aici se observa o proprietate interesanta, acelasi corp ceresc, la viteze diferite va avea sarcini gravitationale diferite, cu toate ca masa lui ramane constanta.
m=m0*Z*fi; sau Z=m/m0*fi; coeficientul de viteza (fi) este singura variabila, care face sa se modifice sarcina gravitationala a corpului. Ce implicatii are acest lucru? daca Soarele nostru s-ar misca cu o viteza mai mare, atunci sarcina Z ar scadea ceia ce ar insemna modificarea, adica cresterea orbitei fundamentale, deci si a celorlalte orbite, adica Pamantul si celelalte planete se vor indeparta de Soare.

Scris de **negativ** Sam 27 Iul 2013, 07:42

virgil a scris:Dupa cum se vede mai sus, masa unui corp ceresc este data de produsul dintre masa etalonului (m0), numarul de sarcina gravitationala (Z), si coeficientul de viteza (fi). Cunoscand masa corpului, si viteza de deplasare pe orbita, putem afla cu usurinta numarul de sarcina. De aici se observa o proprietate interesanta, acelasi corp ceresc, la viteze diferite va avea sarcini gravitationale diferite, cu toate ca masa lui ramane constanta.
m=m0*Z*fi; sau Z=m/m0*fi; coeficientul de viteza (fi) este singura variabila, care face sa se modifice sarcina gravitationala a corpului. Ce implicatii are acest lucru? daca Soarele nostru s-ar misca cu o viteza mai mare, atunci sarcina Z ar scadea ceia ce ar insemna modificarea, adica cresterea orbitei fundamentale, deci si a celorlalte orbite, adica Pamantul si celelalte planete se vor indeparta de Soare.

În concluzie, gravitatia nu e o consecintã a deformãrii spatiului din jurul corpului !

Scris de **curiosul** Sam 27 Iul 2013, 07:51

negativ a scris:
În concluzie, gravitatia nu e o consecintã a deformãrii spatiului din jurul corpului !

Nici eu nu sunt de acord cu asta.
Mai degrabă dintr-un punct de vedere logic, nu unul justificat științific.
Dacă deformarea spațiului ar fi cauza gravitației, atunci deformarea spațiului ar trebui să deformeze și corpurile propriu-zise.
Nu știu dacă se înțelege ce vreau să spun, dar pentru moment nu pot fi mai explicit.

Scris de **Razvan** Sam 27 Iul 2013, 09:03

curiosul a scris:Dacă deformarea spațiului ar fi cauza gravitației, atunci deformarea spațiului ar trebui să deformeze și corpurile propriu-zise.

Şi chiar le deformează, numai că în cazurile obişniute deformarea nu este sesizabilă. Vezi însă fenomenul de "spaghetificare" în cazul găurilor negre.

Scris de **virgil** Sam 27 Iul 2013, 09:14

Aici nu este vorba de gravitatie, deoarece masa ramane aceiasi. Ceia ce variaza este doar raza orbitei fundamentale, adica se modifica perioada acelei "pulsatii" a campului gravitational in functie de care se stabileste orbita fundamentala, adica amplitudinea pulsatiei corpului care orbiteaza nucleul.
Daca va amintiti, am calculat undeva mai inainte ca fiecare corp ceresc are o pulsatie proprie in functie de viteza si masa lui; T=Ct*V^1,5/m^2; deci cu cresterea vitezei Soarelui, creste si perioada pulsatiei proprii, adica va creste implicit si raza orbitei fundamentale. Probabil trecerea in noua stare de echilibru s-ar face in sute de milioane de ani, adica imperceptibil.

Scris de **virgil** Mar 06 Ian 2015, 20:16

Sa va arat aici ceva interesant; cunoscand datele sistemului Solar, putem afla viteza Soarelui in galaxie, astfel;
Ms, masa Soarelui in Kg.
Z, reprezinta masa soarelui exprimata in unitati cosmice neconventionale, sau numarul de sarcina gravitationala.
To, reprezinta o constanta temporala proprie sistemului Solar, adica perioada fundamentala a sistemului solar, (sec).
Ti, reprezinta perioada de revolutie a planetei considerate exprimata in secunde.
Pfi, coeficient de viteza al Soarelui.
Vo, reprezinta o constanta cosmica, respectiv viteza minima de referinta a corpurilor cosmice (m/s).

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 Ztd4y1

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 Ztd4y1

extras din Wikipedia;
Soarele orbitează în jurul centrului galaxiei noastre, Calea Lactee, la o ... Viteza orbitală este de 220 km/s, adică un an-lumină la fiecare 1.400 de ani.

Scris de **virgil** Mar 06 Ian 2015, 20:32

Iata ca fara sa am un reper fix in spatiu am putut sa determin viteza Soarelui in galaxie.

Scris de **curiosul** Mar 06 Ian 2015, 20:41

virgil a scris:Iata ca fara sa am un reper fix in spatiu am putut sa determin viteza Soarelui in galaxie.

Păi ca să faci calculele alea nu te-ai fixat pe tine virgil ?
Adică sistemul de referință din care faci parte și față de care ești în repaus ?

Fără să fixezi ceva nu poți să măsori și stabilești o viteză.
Sau dacă nu te-ai fixat pe tine, atunci ai fixat galaxia față de care Soarele se mișcă.
Ceva tot ai fixat.

Scris de **virgil** Mar 06 Ian 2015, 22:47

curiosul a scris:
virgil a scris:Iata ca fara sa am un reper fix in spatiu am putut sa determin viteza Soarelui in galaxie.

Păi ca să faci calculele alea nu te-ai fixat pe tine virgil ?
Adică sistemul de referință din care faci parte și față de care ești în repaus ?

Fără să fixezi ceva nu poți să măsori și stabilești o viteză.
Sau dacă nu te-ai fixat pe tine, atunci ai fixat galaxia față de care Soarele se mișcă.
Ceva tot ai fixat.

Nu la acest reper m-am referit, ci la faptul ca in topicul; Oare chiar nu exista sistem de referinta absolut? se pune intrebarea cum putem determina vitezele corpurilor atat timp cat nu avem un sistem de referinta absolut. Ori sistemul de referinta in care ma aflu, adica sistemul Solar este in miscare, nu este fix, si nici Pamantul nu este fix, iar determinarile mele nu se fac fata de un reper fix.

Scris de **virgil** Joi 08 Ian 2015, 12:24

Cunoscand cu exactitate pozitia sistemului Solar in galaxie, putem afla chiar si viteza galaxiei in univers. De altfel am determinat o relatie intre energia de rotatie a unui corp ceresc si viteza lui de transport pe orbita. Adica este o legatura directa intre aceste stari fizice ale corpurilor ceresti.
Este suficient sa cunosc viteza de rotatie in jurul axei a lui Jupiter sau Saturn, ca sa pot spune cu ce viteza se deplaseaza aceste planete pe orbita.
STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 K9usci

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE - Pagina 11 K9usci

Scris de **virgil** Joi 08 Ian 2015, 12:41

Scris de **virgil_48** Vin 26 Iul 2019, 23:39

Acest Moment Cinetic Redus, il voi numi ca Virgil, este
momentul remanent in urma epuizarii Momentului Cinetic
recunoscut.
Despre MC se spune in mod eronat ca este conservativ.
MCR apare numai in cazul orbitarii, care este in esenta, o
miscare de rotatie ce are loc in lipsa unei legaturi materiale
rezistente a corpului cu centrul rotatiei.
Corpul, sau masa de 1 kg care orbiteaza, sunt tinute pe orbita
numai de forta gravitationala, despre a carei esenta nici nu
este cazul sa discutam aici. Forta gravitationala care le poate
tine pe orbita este masurata de Legea lui Newton.
Relatia din fizica elementara a momentului cinetic este simpla:
L = mv x r
L este direct proportional cu m si v si invers proportional cu r.
Forta gravitationala nu este nici ea complicata, o stim cu toti.
Ea este direct proportionala cu m si invers proportionala cu r ².
Se evidentiaza posibilitatea de a calcula L pentru o masa de 1 kg
care orbiteaza, in functie de constanta gravitationala, cu ajutorul
relatiei lui Newton.
Fara sa-ti bagi capul in microcosmos pentru a trezi spiritele rele.
MCR se poate dovedi o realitate importanta pentru fizica.
Valoarea lui, variabila intre niste limite apropiate, este explicabila.
Nota: Nu intentionez sa aprofundez aceasta cale. Incerc numai
sa-i sugerez lui Virgil una mai directa si mai elementara.

Scris de Continut sponsorizat

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE

Re: STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE