Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Scris de **virgil** Joi 13 Feb 2014, 05:30

Pentru cei interesati, aici gasesc studiul despre care am amintit in topicul despre univers, privind undele gravitationale;

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2012 doc

Scris de **virgil** Joi 06 Aug 2015, 13:24

Extinderea relatiei lui Coulomb la interactiunea gravitationala.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 9gzwk6

Scris de **virgil** Joi 06 Aug 2015, 13:29

Scris de **virgil** Joi 06 Aug 2015, 13:32

A STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2015 pdf

conform acestui studiu, rezulta ca in macrocosmos sunt patru categorii de sisteme, si fiecare categorie este caracterizata de o viteza maxima.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 2504h1v

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 29dh5y9

corespunzator acestor viteze limita, pentru fiecare categorie de sisteme cosmice, corespunde un moment cinetic, o sarcina pseudoelectrica, si o constanta de permitivitate epsilon. Aceasta presupune ca fiecare corp ceresc este caracterizat de propriul lui spatiu, desi constanta de interactiune gravitationala "K" este acesiasi pentru orice fel de sistem macrocosmic. Cum va explicati acest lucru?

Scris de **virgil** Dum 09 Aug 2015, 20:32

Scris de **virgil** Mar 06 Sept 2016, 07:55

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) Wvri0y

Cunoscand urmatoarele valori, cine poate gasi relatia seriei coeficientilor de similitudine?
m0=1.785.10^-59 kg;
mi=m0.(alfa)^Si ; in care alfa=1836 = masa proton/masa electron;
astfel;
m(chaos)=m0.(alfa)^0.000 =1.785.10^-59 kg; masa unei particule din spatiul fizic.
m(micro)=m0.(alfa)^8.795568=0.91.10^-30 kg; masa electron;
m(macro)=m0.(alfa)^26.8826= 9.85.10^28 kg; masa etalon pentru o stea orbitala a galaxiei;

Scris de **WoodyCAD** Mar 06 Sept 2016, 11:28

Scris de **virgil** Mar 06 Sept 2016, 13:22

De fapt nu operez cu mase, ci operez cu sisteme armonice din micro si macrounivers. Insa disecand aceste sisteme armonice, dam peste particule, mase, corpuri, orbite, etc. Toate acestea se pot calcula numai in felul expus de mine, in ideia de a observa similitudinea acestor sisteme aflate pe niveluri cosmice diferite.
Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 2dv0n0y

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 2dv0n0y

Scris de **WoodyCAD** Mar 06 Sept 2016, 15:44

..."similitudinea" pe niveluri dimensionale( inclusiv cosmice) diferite este o particularizare de... teorie "unificata"!
Dar, pentru a intelege principial, nu lua in calcul masele!
Cand vei trece la nivelui 2 de intelegere...va trebui sa le iei in calcul!
VEI VEDEA, CA IN CURBA RAULUI....PLUTELE SE AUTOORGANIZEAZA...DUPA MASA LOR! (echilibrare dinamica, asezare pe curgeri in tornade diferite)

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 309pojq

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 309pojq

IN TEORIE UNIFICATA SPINUL TORNADELOR IMPRIMA SPINUL "MARTORILOR"
(straturile 1-3 respectiv 2 -4 au aceeasi chiralitate )
Doar sistemele de curgere bichirale se dezvolta(cresc) in axa (COD FUNDAMENTAL)

OBESRVATIE!
DACA MARTORII SUNT TIP TORNADA (nu sunt echilibrati - teorie unificata) ATUNCI ACESTI MARTORI SE ALINIAZA DOAR CU E.F.T. de aceeasi chiralitate!
Deasemenea, pozitia pe o aceeasi E.F.T. (strat) a 1 sau mai multi martori "tornada", este data de interactiunea tornadelor, prin masa geometrodinamica!

De exemplu, ELECTRONII CURG IN SIR INDIAN(cuplaj periferic), FORMAND O TORNADA MAI LUNGA, DAR AXIAL...se resping, plasandu-se pe straturi conform COD FUNDAMENTAL

Scris de **WoodyCAD** Mar 06 Sept 2016, 16:09

Inca o observatie:
Daca de pe o pluta, se arunca (balast) un sac de nisip....pluta va ocupa alta pozitie,
(masa geometrodinamica aruncata slabeste tornada si nu mai poate "angrena" cu tornade mai puternice catre centrul de rotatie)

IN CAZUL SISTEMELOR PLANETARE "MARTORII" CURGERILOR SUNT....ECHILIBRATI!
IN CAZUL SISTEMELOR SUBATOMICE APAR SI MARTORI CURGATORI, NEECHILIBRATI..."TORNADA"
...si de aici...o gramada de erori stiintifice!

Scris de **WoodyCAD** Mar 06 Sept 2016, 16:34

Inca o observatie...tip SF pentru orice maimutica savanta...deja!
LA NIVEL ATOMIC si SUBATOMIC CHIRALITATEA TORNADELOR joaca ...tare sau slab!

Fermionii, bozonii si predonii ...fac LEGEA "DUMNEZEIASCA" ! (prin CHIRALITATE + aplicare COD FUNDAMENTAL)

DE ACEEA MECANICA CEREASCA SI MECANICA CUANTICA...NU SE PUPA!
UNIFICAREA LOR doar prin...TORSIUNE SI CURBURA (cheia)...parametrii ce nu ar trebui sa-ti lipseasca daca doresti...ceva mai serios!

Scris de **virgil** Mar 06 Sept 2016, 16:44

WoodyCAD a scris:Inca o observatie...tip SF pentru orice maimutica savanta...deja!
LA NIVEL ATOMIC si SUBATOMIC CHIRALITATEA TORNADELOR joaca ...tare sau slab!

Fermionii, bozonii si predonii ...fac LEGEA "DUMNEZEIASCA" ! (prin CHIRALITATE + aplicare COD FUNDAMENTAL)

DE ACEEA MECANICA CEREASCA SI MECANICA CUANTICA...NU SE PUPA!
UNIFICAREA LOR doar prin...TORSIUNE SI CURBURA (cheia)...parametrii ce nu ar trebui sa-ti lipseasca daca doresti...ceva mai serios!

Fiecare maimutica, isi alege propria cale de cercetare. Tu ti-ai ales calea tornadelor, a chiralitatii, a concatenarii legaturilor, si a codului fundamental. Eu merg pe calea verificarii valorice a tuturor parametrilor micro si macrocosmici in scopul stabilirii relatiilor de similitudine. Prin studiul meu am obtinut niste instrumente concrete de cercetare a universului.

Scris de negativ Mar 06 Sept 2016, 18:58

virgil a scris:A STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2015 pdf

conform acestui studiu, rezulta ca in macrocosmos sunt patru categorii de sisteme, si fiecare categorie este caracterizata de o viteza maxima.
..............
corespunzator acestor viteze limita, pentru fiecare categorie de sisteme cosmice, corespunde un moment cinetic, o sarcina pseudoelectrica, si o constanta de permitivitate epsilon. Aceasta presupune ca fiecare corp ceresc este caracterizat de propriul lui spatiu, desi constanta de interactiune gravitationala "K" este acesiasi pentru orice fel de sistem macrocosmic. Cum va explicati acest lucru?

Constanta de interactiune gravitationala este aceeasi pentru ca este fundamentala. Celelalte depind de ea si presupun organizări de sisteme diferite. Nu stiu exact cum sa le corelez pe toate, desi am bazele. Totusi marimile sunt la nivele de organizare diferite."moment cinetic, o sarcina pseudoelectrica, si o constanta de permitivitate epsilon" astea nu fac parte din acelas nivel si e greu sa le pui in relatie directa, fara procedeee de transformare.

Scris de **virgil** Mar 06 Sept 2016, 20:16

negativ a scris:
virgil a scris:A STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2015 pdf

conform acestui studiu, rezulta ca in macrocosmos sunt patru categorii de sisteme, si fiecare categorie este caracterizata de o viteza maxima.
..............
corespunzator acestor viteze limita, pentru fiecare categorie de sisteme cosmice, corespunde un moment cinetic, o sarcina pseudoelectrica, si o constanta de permitivitate epsilon. Aceasta presupune ca fiecare corp ceresc este caracterizat de propriul lui spatiu, desi constanta de interactiune gravitationala "K" este acesiasi pentru orice fel de sistem macrocosmic. Cum va explicati acest lucru?
Constanta de interactiune gravitationala este aceeasi pentru ca este fundamentala. Celelalte depind de ea si presupun organizări de sisteme diferite. Nu stiu exact cum sa le corelez pe toate, desi am bazele. Totusi marimile sunt la nivele de organizare diferite."moment cinetic, o sarcina pseudoelectrica, si o constanta de permitivitate epsilon" astea nu fac parte din acelas nivel si e greu sa le pui in relatie directa, fara procedeee de transformare.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 2vd1r4g

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) 1hb7k3

Scris de negativ Mar 06 Sept 2016, 23:25

Ce ma sâcâie e faptul ca de ce nu ar fi egala constanta asta cu raportul maselor proton/electron care zice ca e masurata la 1/1836 ? E ceva in neregula : nu stiu cum sa consider natura ondulatorie a particulelor. Ca o problema complementara ? Sau ca dimensiune logica separata ? Mai repede ultima varianta.
c are o problema : transfera energie cu eficienta maxima la limita la care unda inca nu are frecventa de rezonanta pentru a se disipa si astfel distruge......
Socotelile astea le-am refacut de multe ori, dar ce sunt de fapt ? Am numai o parte din raspunsuri...

Scris de **virgil** Mier 07 Sept 2016, 09:18

negativ a scris:
Ce ma sâcâie e faptul ca de ce nu ar fi egala constanta asta cu raportul maselor proton/electron care zice ca e masurata la 1/1836 ? E ceva in neregula : nu stiu cum sa consider natura ondulatorie a particulelor. Ca o problema complementara ? Sau ca dimensiune logica separata ? Mai repede ultima varianta.
c are o problema : transfera energie cu eficienta maxima la limita la care unda inca nu are frecventa de rezonanta pentru a se disipa si astfel distruge......
Socotelile astea le-am refacut de multe ori, dar ce sunt de fapt ? Am numai o parte din raspunsuri...

Daca in mijlocul fiecarui corp ceresc se afla una sau mai multe gauri negre pe care eu le-am numit corpuri etalon, sau corpuri elementare, atunci avem o problema, deoarece campul gravitational ar apartine acestor entitati. Insa in cazul cand campul gravitational este legat de fiecare particula precum magnetonul Bohr, atunci problema este de timp, in sensul ca se va gasi mijlocul prin care sa fie manipulat campul gravitational.

Scris de negativ Mier 07 Sept 2016, 10:40

virgil a scris:Daca in mijlocul fiecarui corp ceresc se afla una sau mai multe gauri negre pe care eu le-am numit corpuri etalon, sau corpuri elementare, atunci avem o problema, deoarece campul gravitational ar apartine acestor entitati. Insa in cazul cand campul gravitational este legat de fiecare particula precum magnetonul Bohr, atunci problema este de timp, in sensul ca se va gasi mijlocul prin care sa fie manipulat campul gravitational.

O G.N. are in mijloc un singur spatiu sferic cu presiune minima (nu cred ca nula), dar si fiecare particula ce nu a ajuns inca sa fie strivita in interiorul G.N. contine asa ceva.
Mai intai e nevoie de schimbarea de concepte, abia apoi gasita o solutie de tip tehnologic. Trebuie sa stii cu ce ai de-a face, inainte de a te apuca sa manipulezi.

Scris de **virgil** Mier 07 Sept 2016, 12:49

negativ a scris:
virgil a scris:Daca in mijlocul fiecarui corp ceresc se afla una sau mai multe gauri negre pe care eu le-am numit corpuri etalon, sau corpuri elementare, atunci avem o problema, deoarece campul gravitational ar apartine acestor entitati. Insa in cazul cand campul gravitational este legat de fiecare particula precum magnetonul Bohr, atunci problema este de timp, in sensul ca se va gasi mijlocul prin care sa fie manipulat campul gravitational.
O G.N. are in mijloc un singur spatiu sferic cu presiune minima (nu cred ca nula), dar si fiecare particula ce nu a ajuns inca sa fie strivita in interiorul G.N. contine asa ceva.
Mai intai e nevoie de schimbarea de concepte, abia apoi gasita o solutie de tip tehnologic. Trebuie sa stii cu ce ai de-a face, inainte de a te apuca sa manipulezi.

O gaura neagra, nu cred ca are ceva gol in interior, dar este posibil ca tot ce patrunde in ea sa fie "strivit" si descompus in quarci si fotoni. Atunci spatiul ocupat este ca si inexistent. Dar in acelasi timp nu cred ca o gaura neagra este totuna cu un corp elementar, deoarece materia din jurul gaurii negre ar fi absorbita de aceasta, si atunci toate corpurile ceresti ar deveni gauri negre. Pe cand corpurile elementare sunt deocamdata niste entitati teoretice cu densitatea gaurilor negre in jurul carora se aduna materia din praful cosmic sau nebuloasa in care se formeaza corpul ceresc. Deci in timp ce GN inghite tot ce intalneste, corpul elementar este samburele in jurul caruia se dezvolta orice corp ceresc. Mai mult decat atat, corpurile elementare se pot grupa in masa amorfa a corpului ceresc, precum se grupeaza protonii in nucleul atomic dupa modelul "placintei cu stafide". Astfel Soarele nostru contine 700 corpuri elementare stelare, iar Jupiter contine 5388 de corpuri elementare planetare. Pamantul ar contine 11 astfel de corpuri elementare. Deocamdata aceste corpuri elementare sunt doar teoretice si ajuta la determinarea similitudinii sistemelor.

Scris de negativ Mier 07 Sept 2016, 13:03

Am inteles ideea foarte bine Ideea e un corp elementar cu masa de 11corpuri elementare, desi nu pare corect, si voi spune si de ce. Oricum, masa unei particule reprezinta de fapt masa deslocuita, cu anumite proprietati, iar G.N. pare sa se comporte exact ca o particula, cu anumite elemente distincte.
Asta chiar trebuie sa o pun in ordine, caci acum mi-am dat seama ca e corect, dar mai ales de ce !

Scris de **virgil** Mier 07 Sept 2016, 13:17

negativ a scris:
Am inteles ideea foarte bine Ideea e un corp elementar cu masa de 11corpuri elementare, desi nu pare corect, si voi spune si de ce. Oricum, masa unei particule reprezinta de fapt masa deslocuita, cu anumite proprietati, iar G.N. pare sa se comporte exact ca o particula, cu anumite elemente distincte.
Asta chiar trebuie sa o pun in ordine, caci acum mi-am dat seama ca e corect, dar mai ales de ce !

Pamantul e un corp ceresc, adica un corp creat de natura unui sistem cosmic, si dupa socotelile mele contine 11 corpuri elementare. Dar tot asa de bine, putem considera ca natura nu lucreaza cu unitatile noastre de masura, ci ea are propriile unitati, motiv pentru care le-am numit si "unitati etalon" pentru macrocosmos, asa cum electronul este o unitate etalon pentru microcosmos. Deci in loc sa spun ca pamantul are 10^24 kg, este mai simplu sa spun ca Pamantul are 11 unitati etalon pentru planete.

Scris de **WoodyCAD** Mier 07 Sept 2016, 13:19

Scris de **virgil** Vin 09 Sept 2016, 09:03

Galaxiile se nasc acolo unde exista materia prima, adica in interiorul nebuloaselor. Aceste nebuloase se intind pe distante de sute sau mii de galaxii. Avand intinderi atat de mari, se comporta ca un mediu aparte, si precum suprafata oceanelor, si aceste nebuloase sunt bantuite de unde, sau valuri, care de fapt sunt unde gravitationale. Cum perioada de oscilatie a acestor unde gravitationale poate fi de milioane de ani, putem vorbi de depresiuni gravitationale in care se aglomereaza materia, care in cadere spre centrul depresiunii, imprima un moment cinetic intregului spatiu ocupat de substanta. Desigur aceasta depresiune este in 3d, pe cand momentul cinetic este o marime vectoriala ce are un singur plan de rotatie. Alegerea planului de rotatie este dat de suma momentelor cinetice ale particulelor nebuloasei din care ia nastere viitoare galaxie. In rest timpul le rezolva pe toate, tinand cont de constantele spatiului cosmic. Singura constanta care este valabila in toate universurile, la orice scara de marime este produsul; Cu=K^3.M^2 ; Aceasta constanta are aceiasi valoare atat pentru microcosmos cat si pentru macrocosmos. Aceasta constanta, impreuna cu viteza luminii sunt primele instrumente de cercetare a universului.

Scris de negativ Sam 10 Sept 2016, 06:48

virgil a scris:Galaxiile se nasc acolo unde exista materia prima, adica in interiorul nebuloaselor. Aceste nebuloase se intind pe distante de sute sau mii de galaxii. Avand intinderi atat de mari, se comporta ca un mediu aparte, si precum suprafata oceanelor, si aceste nebuloase sunt bantuite de unde, sau valuri, care de fapt sunt unde gravitationale. Cum perioada de oscilatie a acestor unde gravitationale poate fi de milioane de ani, putem vorbi de depresiuni gravitationale in care se aglomereaza materia, care in cadere spre centrul depresiunii, imprima un moment cinetic intregului spatiu ocupat de substanta. Desigur aceasta depresiune este in 3d, pe cand momentul cinetic este o marime vectoriala ce are un singur plan de rotatie. Alegerea planului de rotatie este dat de suma momentelor cinetice ale particulelor nebuloasei din care ia nastere viitoare galaxie. In rest timpul le rezolva pe toate, tinand cont de constantele spatiului cosmic. Singura constanta care este valabila in toate universurile, la orice scara de marime este produsul; Cu=K^3.M^2 ; Aceasta constanta are aceiasi valoare atat pentru microcosmos cat si pentru macrocosmos. Aceasta constanta, impreuna cu viteza luminii sunt primele instrumente de cercetare a universului.

Pare corect la prima vedere, dar nu stiu daca undele gravitationale au aceeasi interpretare pentru amandoi. Procesul despre care vorbesti poate fi asimilat unei unde de densitate gravitationala, cam ca in procesele atmosferice. E necesar insa si "fulgerul" care sa produca undele gravitationale (cum sunt produse si cele sonore). Sunt doua procese cel putin care determina formarea galaxiilor.
Despre constanta, mai studiez, pentru ca trebuie sa ajungem la acelas rezultat, bazat pe metode independente.

Scris de **gafiteanu** Sam 10 Sept 2016, 07:08

https://cercetare.forumgratuit.ro/t1293-studiul-similitudinii-sistemelor-micro-si-macrocosmice-revizuit#76871

Scris de **Pacalici** Sam 10 Sept 2016, 07:22

[quote defaultattr=""]

[/quote]

Scris de **virgil** Sam 10 Sept 2016, 09:54

Ar trebui sa va bucurati ca sunteti contemporani cu un astfel de studiu, care va arata ca universul este altfel decat il stiati. Daca astfel de calcule ar fi fost gasite ingropate pe undeva, ce tevatura s-ar fi facut.

Scris de **Pacalici** Sam 10 Sept 2016, 09:57

virgil, pai asta si facem. Ne bucuram.

Scris de **gafiteanu** Sam 10 Sept 2016, 10:17

Scris de **virgil** Sam 10 Sept 2016, 12:19

Pacalici a scris:virgil, pai asta si facem. Ne bucuram.

Eu zic sa va bucurati la un gratar, ca tot e sfarsit de saptamana. Very Happy

Scris de **virgil** Dum 11 Sept 2016, 12:38

PERMITIVITATEA VIDULUI MICROCOSMIC.

Orice particula din atom si orice corp ceresc comunica cu spatiul inconjurator printr-o proprietate legata de tensiunea superficiala a corpului. Aceasta proprietate se numeste permitivitate si este notata cu epsilon.
Semnalul produs de masa centrala, este perceput de masa orbitala prin suprafata si volumul ei.
Determinarea acestei constante este data de masa „M” si suprafata particulei sau corpului „m” si se calculeaza cu relatia;
ε=∝/(12∙π^3 )∙(Sm ∙ ρ(M,m )); [kg/m^3.m^2]; ∝=6∙π^5;
deci; ε=1/2 π^2∙(Sm∙ρ(M,m ));
In cazul protonului avem;
M=1.6725.10^-27 kg;
raza electron; re=2.817.10^-15; m;
suprafata; Se=4.pi.(2.817.10^-15)^2= 9.972.10^-29 ; m2;
volumul el= 4/3.pi.re^3 =4/3.pi.(2.817.10^-15)^3 = 9.363.10^-44 ; m3
densitatea masei centrale „M” redusa la volumul masei orbitale „m”;
ρ(M,m)=M/vol =1.6725.10^-27 / 9.363.10^-44 = 1,786 .10^16; [kg/m3];

ε=π^2/2∙(9.972.〖10〗^(-29) ∙1,786 .〖10〗^16 )=8.788∙〖10〗^(-12); [m^2∙kg/m^3 ]≡[kg/m];

Scris de Continut sponsorizat

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)