Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Scris de **virgil** Joi 13 Feb 2014, 05:30

Rezumarea primului mesaj :

Pentru cei interesati, aici gasesc studiul despre care am amintit in topicul despre univers, privind undele gravitationale;

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2012 doc

Scris de **virgil** Sam 17 Sept 2016, 11:14

virgil_48 a scris:
virgil a scris:Vad ca folosesti mai multe notiuni ca; punctul natural, fizic, virtual, imaginar si material. Este cazul sa definesti pe fiecare pe rand, sa le stabilesti proprietatile, sa arati daca se pot combina, sau nu, dupa ce reguli, cum se face trecerea de la o stare la alta etc.
Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?
De fapt o sfera, poate fi inconjurata de sfere egale cu ea, care sa
fie complet tangente? Daca da, câte? Asa cum in plan, un cerc
poate fi inconjutat de alte 6 cercuri egale cu el si tangente.

Iei o bila de rulment, o magnetizezi si apoi o acoperi cu alte bile magnetizate. Dar spatiul dintre bile, cu ce il umpli?

Scris de **virgil_48** Sam 17 Sept 2016, 14:22

virgil a scris:. . . . .
Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?
De fapt o sfera, poate fi inconjurata de sfere egale cu ea, care sa
fie complet tangente? Daca da, câte? Asa cum in plan, un cerc
poate fi inconjutat de alte 6 cercuri egale cu el si tangente.
Iei o bila de rulment, o magnetizezi si apoi o acoperi cu alte bile magnetizate. Dar spatiul dintre bile, cu ce il umpli?

Ca bine zici! Am sa incerc cu biluţe de neodim. Nu ma intereseaza
spatiile goale ramase intre trei bile tangente. Dar numarul maxim al
punctelor vecine unui punct material, asa mi se pare ca se poate
determina!

Scris de **Pacalici** Sam 17 Sept 2016, 15:01

Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?

Simplu, poate avea o infinitate de sfere cu raza=0

Scris de negativ Sam 17 Sept 2016, 15:24

virgil a scris:Punctul material este samanta universului, el contine toate informatiile despre ce a fost si ce va fi. Acest punct a aparut de la sine, prin sine, si are calitatea de a se multiplica la nesfarsit, dand nastere la tot ce exista; mai intai spatiul, apoi subparticulele cu campurile lor, apoi particulele, fotonii, atomii, si apoi tot ce vedem si simtim cu totii. Aceasta samanta nu a fost creata de nimeni, ci pur si simplu-exista, si o regasim in campurile in care se scalda universul mic sau mare. Natura acestui punct nu poate fi definita, insa din ea s-a nascut natura inconjuratoare sub toate formele ei. Se pare ca viteza acestui punct este fixa, iar traiectoria lui poate fi oricare.
Cea mai importanta proprietate a punctului material, este aceia, ca evolueaza pe mai multe directii diferite in timpi diferiti, astfel a aparut spatiul, apoi in timp ce spatiul inca se dezvolta, o "aglutinare" de puncte a spatiului a dat nastere subparticulelor si astfel a aparut chaosul, din care printr-o noua "aglutinare" de subparticule, au aparut particulele elementare cu campurile lor, si tot asa, din treapta in treapta au aparut nivelurile cosmice cu familiile de sisteme, si asa am ajuns sa existam si noi. Acest punct material se afla oriunde, fie in exterior, fie in interiorul nostru, oriunde il cautam, si puteti sa-i dati orice denumire.

Punctul material este o notiune extrem de complexa si nu are rolul de "samanta". Este o determinare teoretica. Deja, cand vorbesti de traiectorii, ai trecut prin toata matematica. La baza sistemului natural sunt doar spatiul, timpul si masa. Dar atentie, nu pot exista primordialitati sau referinte. Definirea lor e complicata si interdependenta, asa ca sunt greu de definit, mai ales ca genul proxim este notiunea ce exprima categoria filosofica de obiect, iar diferentele specifice sunt la randul lor subsisteme independente. Pana sa ajung aici, am avut multe de lamurit...

Scris de **virgil_48** Sam 17 Sept 2016, 23:04

Pacalici a scris:
Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?
Simplu, poate avea o infinitate de sfere cu raza=0

Cred ca te inseli. Fiindca si punctul din mijloc tot zero are
raza. Este un raport intre raze zero, care mi se pare a fi
o nedeterminare.
Deocamdata eu iau in considerare ideea ca numarul
punctelor invecinate, este acelasi cu al bilelor egale cu
cea din mijloc, care ar fi tangente. Unul cu ceva
geometrie in spatiu la bord, m-ar scoate din impas.
Dar sunt sigur ca raspunsul exista si pe internet, am
sa-l caut.

Scris de negativ Sam 17 Sept 2016, 23:07

virgil_48 a scris:Ca bine zici! Am sa incerc cu biluţe de neodim. Nu ma intereseaza spatiile goale ramase intre trei bile tangente. Dar numarul maxim al punctelor vecine unui punct material, asa mi se pare ca se poate determina!

Vezi ca intri in topologie, si ca sa determini "numarul maxim al punctelor vecine unui punct material", trebuie sa definesti mai întâi notiunile de vecinatate, convergență și limită. Dar vezi că pentru orice structură algebrică se poate introduce o topologie discretă, evident indusa de metrica, iar tu vrei sa iesi din domeniul algebric, în domeniul material, o zona mai restrictiva decât algebra.
Pentru "bilutele de Neodim" sugerez solutii practice, la care nu ma pricep asa bine ca altii. Very Happy

Scris de **Pacalici** Sam 17 Sept 2016, 23:42

Cred ca te inseli. Fiindca si punctul din mijloc tot zero are
raza. Este un raport intre raze zero, care mi se pare a fi
o nedeterminare.

Eu zic ca nu am gresit si nu exista nici o nedeterminare. Punctul din mijloc are o raza "infinit mica"!

...punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica

Pana la raza zero , raza punctului se afla la o diferenta epsilon de zero

Scris de **virgil_48** Dum 18 Sept 2016, 00:02

negativ a scris:
virgil_48 a scris:Ca bine zici! Am sa incerc cu biluţe de neodim. Nu ma intereseaza spatiile goale ramase intre trei bile tangente. Dar numarul maxim al punctelor vecine unui punct material, asa mi se pare ca se poate determina!
Vezi ca intri in topologie, si ca sa determini "numarul maxim al punctelor vecine unui punct material", trebuie sa definesti mai întâi notiunile de vecinatate, convergență și limită. Dar vezi că pentru orice structură algebrică se poate introduce o topologie discretă, evident indusa de metrica, iar tu vrei sa iesi din domeniul algebric, în domeniul material, o zona mai restrictiva decât algebra.
Pentru "bilutele de Neodim" sugerez solutii practice, la care nu ma pricep asa bine ca altii.

Sa mai intru si in topologie? N-am intrat in destule unde nu
aveam ce cauta? Pentru mine va fi suficient raspunsul "biluțelor"
de neodim. Am sa le cred pe cuvant, fara sa definesc nimic! De
fapt am biluţe de sticla in 6 culori, stii jocul acela chinezesc,
trebuie sa le caut.
Dar imi este teama ca sfera nu da un rezultat intreg la problema
pe care am ridicat-o.

Scris de **virgil_48** Dum 18 Sept 2016, 08:14

Exista pe internet preocupari in directia sferelor tangente, inscrise
intr-o alta sfera mai mare. De exemplu, 8 sfere care au centrele in
colturile unui cub. Dar sfera care se poate inscrie intre ele(la mijloc)
este mai mica. Si probabil ca exista cunostinte avansate in aceasta
directie. Cu bilele de sticla am ajuns la concluzia ca 13 sfere egale
se inscriu intr-o sfera cu diametrul de 3 ori mai mare, dar nu sunt
convins ca rezulta un corp perfect.
Dece am ajuns la aceasta preocupare? Este in sensul acestui topic,
daca din sfere mici poti face o sfera de 3 ori mai mare, si continui tot
asa, poti realiza o sfera macro, progresiv crescatoare, din sfere infinit
de mici. Oare cifra 3 apare din cauza ca sfera este un volum?

Scris de **virgil** Dum 18 Sept 2016, 09:45

Inconjurand o sfera cu alte sfere de aceiasi raza, obtii un alt corp geometric, pentru ca peste cele 6 care inconjoara sfera centrala poti adauga doar 3, apoi una, si in mod simetric pe partea cealalta. Ce se obtine este un fel de elipsoid de rotatie, cu o axa principala de simetrie. De mentionat ca sferele din varf nu mai sunt tangente la sfera centrala.

Scris de **virgil_48** Dum 18 Sept 2016, 09:51

virgil a scris:Inconjurand o sfera cu alte sfere de aceiasi raza, obtii un alt corp geometric, pentru ca peste cele 6 care inconjoara sfera centrala poti adauga doar 3, apoi una, si in mod simetric pe partea cealalta. Ce se obtine este un fel de elipsoid de rotatie, cu o axa principala de simetrie. De mentionat ca sferele din varf nu mai sunt tangente la sfera centrala.

Asa este! Cea din varf nici nu o iau in calcul. Sunt cele 7 sfere
care in plan se vad cercuri, plus cate 3 pe o parte si pe alta.
Inseamna ca sunt 13 sfere egale, dar banuiesc ca nu îndeplinesc
complet proprietatea de a fi tangente. Bilele de sticla asa imi
spun, dar poate nu sunt ele perfect sferice.

Scris de **virgil** Dum 18 Sept 2016, 10:25

Si eu cred ca cele 3 bile nu sunt tangente si cu bila interioara, dar sunt apropiate si daca tot ansamblul se indeparteaza putin, poate forma o figura cu bile echidistante.
gafinteanu a scris;
Ne-am obisnuit sa gandim ca spatiul spre infinit este gol, dar la fel de bine poate fi ultraplin.

Precis este ultra plin cu o forma inferioara de existenta cum ar fi chaosul; in care exista doar particule cu masa;

m0=1.785.10^-59kg; punctul material, din care este creat spatiul; apoi;
m1=m0*1836^1=3.275-10^-56 kg; chaosul;
m2=m0*1836^~4=2.28.10^-46 kg;
m3=m0*1836^8.795568=0.910.10^-30kg adica electronul.
m4=m0*1836^~15.5=6.94.10^-9 kg; nu stiu ce particula ar putea fi;
m5=m0*1836^26.82682=9.851.10^28 kg; o stea ce orbiteaza galaxia;
m6=m0*1836^~36=5.637.10^58 kg; o stea din hiperunivers, in care universul nostru este doar o picatura de ploaie.[/left]
Din aceasta serie de valori, se vede ca natura nu lucreaza cu numere exacte din sistemul nostru de numeratie, deoarece exponentul puterii la care se ridica numarul alfa (1836) este doar aproximativ egal cu numarul de ordine ridicat la patrat.

Scris de **virgil_48** Dum 18 Sept 2016, 11:10

virgil a scris:Si eu cred ca cele 3 bile nu sunt tangente si cu bila interioara, dar sunt apropiate si daca tot ansamblul se indeparteaza putin, poate forma o figura cu bile echidistante.

Cu ideea similitudinii sistemelor... adusa de tine aici, m-am
intalnit asa de mult timp in urma, ca nici nu mai imi amintesc
cu ce ocazie a fost. Era probabil cu mai mult de jumatate de
secol inainte, am citit-o pe undeva. Imi amintesc ca m-am
intrebat, fiindca tocmai auzisem de alcatuirea atomului: oare
o galaxie, un sistem solar, ar putea fi un atom, molecula, etc
dintr-un univers aflat la alta scara de marime?
Dece sa credem noi oamenii, ca Universul se afla in limitele
perceptiei aparaturii noastre?

Scris de **gafiteanu** Dum 18 Sept 2016, 11:37

virgil a scris:

m0=1.785.10^-59kg; punctul material, din care este creat spatiul; apoi;
m1=m0*1836^1=3.275-10^-56 kg; chaosul;
m2=m0*1836^~4=2.28.10^-46 kg;
m3=m0*1836^8.795568=0.910.10^-30kg adica electronul.
m4=m0*1836^~15.5=6.94.10^-9 kg; nu stiu ce particula ar putea fi;
m5=m0*1836^26.82682=9.851.10^28 kg; o stea ce orbiteaza galaxia;
m6=m0*1836^~36=5.637.10^58 kg; o stea din hiperunivers, in care universul nostru este doar o picatura de ploaie.[/left]
Din aceasta serie de valori, se vede ca natura nu lucreaza cu numere exacte din sistemul nostru de numeratie, deoarece exponentul puterii la care se ridica numarul alfa (1836) este doar aproximativ egal cu numarul de ordine ridicat la patrat.

Atrag atentia asupra relativitatii, aceste marimi cuantice se pot modifica masic si energetic cu viteza de sute de ori. Atat masa electronilor cat si a nucleelor, (protoni si neutroni) poate creste de sute de ori la viteze foarte mari de zeci si sute de mii km/sec.
Cantitatea de materie si energie pe care le asimileaza provin din particulele cuantice ale campurilor de accelerare, dar si din mediul eteric inconjurator.
In general particulele de camp accelerator au o plaja extrem de larga de viteze, de la viteza zero (rotire pe loc) pana la mult peste viteza luminii. Iar particulele necuantice ale eterului de asemenea.
Sa nu uit, vad ca din tabelui lui virgil lipseste tocmai masa galaxiei...Pai e foarte simplu, este tot un multiplu de m0*1836^~cca46. fix, fix, fix, nici un atom in plus sau minus. Cu toate ca multa masa se transforma in energie fotonica fara masa si paraseste galaxia.

Scris de **virgil** Dum 18 Sept 2016, 14:14

Din tabelul meu, rezulta doar masele de repaus care orbiteaza un sistem. Cat priveste masa unui corp cuprins in nucleul unui sistem, aceasta se afla; Mo=1836*mo; mo fiind masa de repaus a unui corp ce orbiteaza un sistem; Masa maxima a unui nucleu Mmax=Zmax*Mo; in care; Zmax=c/v0 ; in macrocosmos v0=90m/s; Zmax=3.10^8/10^2=~3.10^6; deci Mmax=Zmax*Mo=3.10^6*10^3*10^28=3.10^36 kg.
Insa asupra acestei valori mai intervine o corectie data de coeficientul de viteza; fi,max=(c/v0)^0.5=~1825; deci Mmax la viteza aproape de "c" va fi de; Mmax,c=1825*3.10^36=~10^39 kg; la aceasta valoare se mai adauga si masa stelelor care orbiteaza in jurul nucleului galactic.

Scris de **virgil_48** Mar 20 Sept 2016, 07:54

gafiteanu a scris:Eterul prin selectie face particule stabile si tot eterul le misca apoi. Vezi pozele cu zmeii.

Nu stiu despre ce poze ai scris aici, dar am vazut ca tu nu vii aici
cu poze. Din prima fraza reiese ca din componenţa "eterului tau"
(fiecare cu al lui), lipsesc particulele?
Dar poti raspunde in topicul Eterul, eterul.

Scris de **virgil** Mar 20 Sept 2016, 21:59

virgil a scris:Si eu cred ca cele 3 bile nu sunt tangente si cu bila interioara, dar sunt apropiate si daca tot ansamblul se indeparteaza putin, poate forma o figura cu bile echidistante.
gafinteanu a scris;
Ne-am obisnuit sa gandim ca spatiul spre infinit este gol, dar la fel de bine poate fi ultraplin.

Precis este ultra plin cu o forma inferioara de existenta cum ar fi chaosul; in care exista doar particule cu masa;

m0=1.785.10^-59kg; punctul material, din care este creat spatiul; apoi;
m1=m0*1836^1=3.275-10^-56 kg; chaosul;
m2=m0*1836^~4=2.28.10^-46 kg;
m3=m0*1836^8.795568=0.910.10^-30kg adica electronul.
m4=m0*1836^~15.5=6.94.10^-9 kg; nu stiu ce particula ar putea fi;
m5=m0*1836^26.82682=9.851.10^28 kg; o stea ce orbiteaza galaxia;
m6=m0*1836^~36=5.637.10^58 kg; o stea din hiperunivers, in care universul nostru este doar o picatura de ploaie.[/left]
Din aceasta serie de valori, se vede ca natura nu lucreaza cu numere exacte din sistemul nostru de numeratie, deoarece exponentul puterii la care se ridica numarul alfa (1836) este doar aproximativ egal cu numarul de ordine ridicat la patrat.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 4 23wjt6r

Scris de **Pacalici** Mar 20 Sept 2016, 22:53

virgil, cum se inpaca masa electronului calculata de tine, cu masa oficiala a electronului?

Masa oficiala a electronului: 9.10938356 × 10^-31 kg
Masa virgiliana a electronului: 0.910.10^-30 kg

Facand afirmatia: m5=m0*1836^26.82682=9.851.10^28 kg; o stea ce orbiteaza galaxia, rezulta ca toate stelele aflate in aceasta situatie au aceeasi masa....

Scris de negativ Mar 20 Sept 2016, 23:35

Trecând peste cele doua ordine de marime cu defectiuni de la socoteala lui Virgil, simt nevoia sa lamuresc problema cu bilutele, dar nu in stilul arghezian binecunoscut.
Pacalici zice ca :"... nu am gresit si nu exista nici o nedeterminare. Punctul din mijloc are o raza "infinit mica"! .... Pana la raza zero , raza punctului se afla la o diferenta epsilon de zero".
Problema în sine nu e raza infinit mica, epsilon, sau cum vrei sa o notezi, pentru ca deja ai intrat in sisteme reale. Ce faci când raza e nula, nu zero, pentru ca zero e un concept, iar "nul" e un punct ce-l reprezinta. Exista sfere de raza nula, ce sunt asociate de obicei cu multimile conexe , ca submultimi ale unui spatiu topologic, dar asta ar fi valabil pentru orice structură algebrică pentru ca pe astfel de structuri se poate introduce oricand o topologie discretă.
Trecand in domeniul geometric, problema se complica, iar in cel fizic, se complica mai mult, topologia discreta fiind impusa de conditii independente de cele algebrice. Astfel, zero e un reper algebric, iar nul este un spatiu virtual. Hai ca nu ma pot abtine si iar va dau mura-n gura. Cool

Scris de **Pacalici** Mier 21 Sept 2016, 00:37

negativ a scris:Hai ca nu ma pot abtine si iar va dau mura-n gura

Stapane,stapane
Mai cheama s-un cane

lol!

P.S. Problema a fost definita clar. De ce vi tu cu supozitii? Shocked

Scris de negativ Mier 21 Sept 2016, 07:28

Pacalici a scris:
negativ a scris:Hai ca nu ma pot abtine si iar va dau mura-n gura
Stapane,stapane
Mai cheama s-un câne

Poate ar fi mai constructiv !

Pacalici a scris:P.S. Problema a fost definita clar. De ce vi tu cu supozitii?

Problema nu a fost definita asa de clar, ca altfel s-ar fi dumirit toata lumea. Ca o solutie pentru problema bilutelor, ar fi o reprezentare a sferelor lui Appolonius. Problema era de fapt umplerea totala a spatiului. Fractalii sunt o solutie pentru spatiul real, dar asta nu merge la 0. Curbele nediferentiabile de tip Peano umplu spatiul Rⁿ, dar asta se petrece cum ai spus , pentru un epsilon oricat de mic. Ce faci cu spatiul sub cuanta minima ? E usor sa spui ca funcția zeta Riemann se definește pentru toate numerele complexe s ≠ 1, iar pentru 1 e nedefinita. Oare chiar asa sa fie ? Si de ce ? Ce-i lipseste ? Cand nu mai stim, zicem ca e nedefinit, agatandu-ne de premise, pe care le constrangem sa corespunda unei nedeterminari. Cam asa merge aritmetica asta...
Dar, ce sa mai spun... Într-o lume in care "lucrarea" lui Dan Preda e recunoscuta ca lucrare stiintifica; Nicolae Guta si Florin Salam au pagini pe Wikipedia iar Gigi Becali este europarlamentar, nu ma mai mir ca pana si fizicieni batrani ca tine sunt convinsi ca daca ceea ce stiu ei e valabil pana la un moment dat, ar fi si general valabil.

Scris de **gafiteanu** Mier 21 Sept 2016, 07:41

Intro astfel de lume cu artistii poporului Guta si Salam, cu savantul Dan Preda care chiar explica multe, exista o similitudine inexplicabila intre micro electronul negativ si macro fulgerul neutru. Unii zic ca sunt similare, chiar identice.
Din ce e facut fulgerul, de nu face camp electric negativ la distanta mica si mare ? Daca ar face, ar trebui sa apara pt. un foarte scurt timp curenti puternici in mediul inconjurator, in special in firele metalice radiale fata de fulger. Apar curenti numai daca le trazneste direct. Sau prin inductie magnetica in firele paralele.
Poate stie negativ.

Scris de **virgil** Mier 21 Sept 2016, 09:16

Pacalici a scris:virgil, cum se inpaca masa electronului calculata de tine, cu masa oficiala a electronului?

Masa oficiala a electronului: 9.10938356 × 10^-31 kg
Masa virgiliana a electronului: 0.910.10^-30 kg

Facand afirmatia: m5=m0*1836^26.82682=9.851.10^28 kg; o stea ce orbiteaza galaxia, rezulta ca toate stelele aflate in aceasta situatie au aceeasi masa....

Priveste mai atent si ai sa vezi ca cele doua valori ale masei electronului sunt egale.
Referitor la masa stelelor ceia ce am scris mai sus reprezinta doar unitatea de masura cosmica sau etalonul unei stele a carei masa poate fi considerata egala cu unitatea. Masa reala a unui corp ceresc natural se exprima in functie de acest etalon corectat cu coeficientul de viteza "fi". si rezultatul de inmultit cu numarul "Z" de sarcini masice. Mai detailat gasesti in lucrarea mea, dar trebuie sa ai rabdare ca sa intelegi, deoarece fiecare familie de sisteme are propriile lui etaloane, in functie de numarul alfa=1836. Astfel un sistem planetar are etaloanele de alfa ori mai mici decat un sistem stelar.

Scris de **Pacalici** Mier 21 Sept 2016, 09:28

virgil a scris:Priveste mai atent si ai sa vezi ca cele doua valori ale masei electronului sunt egale.

Asa este, ai brodit-o. Mea culpa.

Scris de **virgil** Mier 21 Sept 2016, 19:38

m0=1.785.10^-59kg; punctul material, din care este creat spatiul; apoi;
[left] m1=m0*1836^1=3.275-10^-56 kg; chaosul;
m2=m0*1836^~4=2.28.10^-46 kg; quarcii, neutrinii?
m3=m0*1836^8.795568=0.910.10^-30kg adica electronul.
m4=m0*1836^~15.5=6.94.10^-9 kg; nu stiu ce particula ar putea fi;
m5=m0*1836^26.82682=9.851.10^28 kg; o stea ce orbiteaza galaxia;
m6=m0*1836^~36=5.637.10^58 kg; o stea din hiperunivers, in care universul nostru este doar o picatura de ploaie.
Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 4 Zssj8x

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 4 Zssj8x

Scris de **virgil_48** Mier 21 Sept 2016, 19:45

Ai scris "particule orbitale" fiindca exista si particule neorbitale?
Ce semnificatie acorzi acestei proprietati?

Scris de **virgil** Joi 22 Sept 2016, 08:31

virgil_48 a scris:Ai scris "particule orbitale" fiindca exista si particule neorbitale?
Ce semnificatie acorzi acestei proprietati?

Orice sistem natural, contine cel putin doua feluri de particule; particule nucleu notate cu "M", si particule orbitale notate cu "m";
O prima deosebire dintre acestea este ca intre ele exista un raport notat cu alfa, in care; alfa=M/m=1836;
O alta deosebire esentiala, este ca particulele nucleu au calitatea de a produce un camp pulsator, in care orbiteaza particulele"m", in ritmul pulsatiilor campului, realizand astfel sistemul armonic oscilant.
A treia deosebire importanta este ca particulele nucleu au calitatea de a se grupa in nuclee mai mari, in timp ce particulele orbitale sunt solitare; ( se vedea statisticile Bose-Einstein, si Fermi-Dirac,).
A patra deosebire este ca particulele orbitale pot lua nastere din cuante de energie, dar numai in prezenta unui camp central puternic, in timp ce particule nucleu, nu s-a observat ca pot lua nastere din cuante de energie.
Se pare ca, particula nucleu "M" si particula orbitala"m", pot exista impreuna, formand o particula neutra, "N", intr-o anumita stare energetica, dupa care in alta stare energetica, formeaza un sistem armonic, prin expulzarea energiei de legatura sub o forma misterioasa numita neutrino, in cazul neutronului. Nu stiu daca acest lucru este posibil si in cazul macrocosmosului.
Seria deosebirilor poate continua dar ma limitez aici.

Scris de **gafiteanu** Joi 22 Sept 2016, 09:48

Particulele solitare pot deveni solidare si se cupleaza intre ele in zonele paroase, formand cupletii Cooper.
Mai mult chiar, si cele de acelasi fel se cupleaza in cazuri extreme de forta majora, dand acele atat de enigmatice grupuri de electroni numite "scantei" sau "fulgere".
De ce nu orbiteaza fulgerele in jurul planetei, pesemne din cauza raportului alfa dintre M/m.
Sa vedem cand s-or grupa planetele, ce si cum.
Seria asemanarilor poate continua, dar ma limitez aici.

Scris de **virgil** Joi 22 Sept 2016, 11:18

gafiteanu a scris:Particulele solitare pot deveni solidare si se cupleaza intre ele in zonele paroase, formand cupletii Cooper.
Mai mult chiar, si cele de acelasi fel se cupleaza in cazuri extreme de forta majora, dand acele atat de enigmatice grupuri de electroni numite "scantei" sau "fulgere".
De ce nu orbiteaza fulgerele in jurul planetei, pesemne din cauza raportului alfa dintre M/m.
Sa vedem cand s-or grupa planetele, ce si cum.
Seria asemanarilor poate continua, dar ma limitez aici.

Cum au fost pusi in evidenta cupletii Cooper?

Scris de **gafiteanu** Joi 22 Sept 2016, 14:03

Au fost pusi in evidenta cu foarte multa imaginatie si truda, inclusiv prin deductie logica. Pesemne ca lasau in urma lor urme de par cretz de doua feluri puternic naclaite, care se vedeau si la microscop.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Josephson

Scris de **virgil** Joi 22 Sept 2016, 16:01

gafiteanu a scris:Au fost pusi in evidenta cu foarte multa imaginatie si truda, inclusiv prin deductie logica. Pesemne ca lasau in urma lor urme de par cretz de doua feluri puternic naclaite, care se vedeau si la microscop.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Josephson

Cand vorbim de supraconductori, avem de a face cu cazuri limita, adica exceptii in starea de existenta a metalelor. Nu mi se pare asa de concludenta experienta prin care se considera ca au pus in evidenta aceste perechi. Oricum nu face parte din aria mea de studiu.

Scris de **gafiteanu** Joi 22 Sept 2016, 18:27

Electronii opusi ca spin si cuplari in Cooper au o propietate mai deosebita, merg singuri, adica fara pierderi de energie, exact ca fotonii. Devin elemente de energie radianta fara masa de repaus. Dar fac camp magnetic continuu, nu alternativ ca al fotonilor.
Trebuie sa mai puneti mana pe anumite carti, unde sunt cifrate mari taine ale celor opt feluri de electroni (pozitivi si negativi, cu spin 1/2 si -1/2, cu spin up si spin down., plus ca sunt inca o gama de electroni cu masa si mai mare, electronii grei din clasa mezonilor, plus altii si mai grei. Pentru fiecare tip de electroni normali, grei, super-grei exista cate opt variante la spin.)
http://www.agerpres.ro/sci-tech/2015/05/14/un-fenomen-foarte-rar-observat-la-cern-confirma-modelul-standard-din-fizica-19-23-31

Pana una alta ii puteti trage de par pe electronii "cu par" Cooper.

Scris de Continut sponsorizat

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)