Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Rezumarea primului mesaj :

Pentru cei interesati, aici gasesc studiul despre care am amintit in topicul despre univers, privind undele gravitationale;

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2012 doc

Fiecare nivel cosmic, poate fi descris de constanta momentului cinetic pentru nivelul respectiv. Similitudinea dintre microcosmos si macrocosmos, ajuta la intelegerea modului de organizare a universului, pentru ca atunci cand nu inteleg un fenomen in microcosmos, pot sa-l observ in macrocosmos, si invers. Important este ca sa avem echivalente intre unitatile de masura, adica un limbaj comun al celor doua spatii, care pentru noi par a fi unul mai aproape de minus infinit, si unul mai aproape de plus infinit. Noi suntem la mijloc si cautam sa intelegem totul de la distanta. Teoria mea ajuta la aceasta intelegere, evident pentru cine vrea sa afle mai mult. Vrei sa afli dupa ce regula se invart planetele in jurul propriei axe? vrei sa afli care este viteza Soarelui in Galaxie, sau chiar viteza Galaxiei in cosmos? poate vrei sa afli care este constanta momentului cinetic al sistemului solar sau al unui sistem planetar? toate si inca multe altele, sunt calculate prin teoria similitudinii sistemelor.

Ma iarta draga virgile, eu sunt retinut cand este vorba de unificarea Micro-Macro. Ca exista coincidente , orice se poate demonstra. Chiar si ca Masa este totdeauna violeta, dar nu ne-am gandit noi, ca bieti "maimutoi docti."(e cineva care se bate cu pumnul in piept in toate postarile pe tema maimutoilor).
Pe mine nu ma convinge teoria similitudinii. O stiu de cand m-am inscris pe forum. Asta e. Tu vezi-ti de treaba.
E ca in bancul ala cu unguru si dacu la fantana: "Nem tudom rumano....No, apoi be ca nu-i otravita"  

P.S. Eu apreciez efortul tau, este multa munca depusa, dar...vazand ecuatiile dimensionale din tabele...ma indoiesc de rezultate.

"Pacalici a scris:
P.S. Eu apreciez efortul tau, este multa munca depusa, dar...vazand ecuatiile dimensionale din tabele...ma indoiesc de rezultate.

E dreptul tau sa te indoiesti, in rest s-auzim numai de bine.

Acest studiu conduce catre ideea existentei unei particule "primordiale"
unice, sau presupune ca materia ar fi divizibila la infinit?

Similitudinea, daca este determinata corect....ESTE REALA!
Dinamica sistemelor fluide(curgere la viteze mari = solide), la orice nivel de marime, se bazeaza pe...CURGEREA GEOMETRICA OPTIMIZATA!
LEGEA CONSTRUCTALA (Adrian Bejan) arata aceasta directie OPTIMIZATA!

Asa cum Teorema lui Pitagora se aplica SIMILAR ORICAREI MARIMI DE TRIUNGHI DREPTUNGHIC...asa si sistemele de curgere! CURGERILE SUPERFLUIDE AU O CURGERE ...SIMILARA!
...TRADUS "INFORMATIV"...GEOMETRIA ESTE SIMILARA!
...pentru "furmularisti"...Toti parametrii proiectivi(umbre ale geometriei de curgere) prezinta "similaritati"!
...si asa se naste o teorie UNICA, a intregului!

virgil_48 a scris:Acest studiu conduce catre ideea existentei unei particule "primordiale"
unice, sau presupune ca materia ar fi divizibila la infinit?

In teoria mea se porneste de la nivelul cosmic zero, chaosul, in care particulele si antiparticulele sunt in numar egal, avand viteza luminii, singura posibila, fara a putea sa se organizeze in sisteme.
Urmeaza nivelul cosmic 1 ce corespunde microcosmosului, in care sunt doua viteze limita; V0=2.188.10^6m/s pana la 2.997.10^8 m/s; Raportul celor doua viteze ne da numarul teoretic maxim de protoni ce ar putea forma un nucleu, si corespunde cu; Zmax=c/v0=137;
Urmeaza nivelul cosmic 2, adica macrocosmosul, in care v0=~90m/s, vmax=c; Zmax=c/v0=~3.3.10^6;
La acest nivel cosmic materia este organizata in patru familii de sisteme; Galaxii, Sisteme stelare, sisteme solare si sisteme planetare.
Regula organizarii materiei in sisteme este data de relatia simpla;

Si acum revenind la intrebarea ta; probabil materia este divizibila la infinit, in alte forme de existenta necunoscute inca decat poate sub forma de campuri. Insa eu m-am limitat numai la nivelurile cosmice aratate, unde pot aplica teoria similitudinii sistemelor.

Deosebirea dintre campul electric si cel magnetic:
Campul electric este de sine statator odata emis si propagat, exista chiar daca intre timp dispare sursa. Dar este sensibil, vulnerabil, usor de distrus.
Campul magnetic este o calitate-propietate strict zonala din jurul unui "curent" si unul depinde de celalalt.
Curentul nu trebuie sa fie neaparat din electroni. Poate sa fie chiar si un camp electric variabil.
Cantitatea totala de camp magnetic este o stare de energie si are valoarea exact cu a cauzei dinamice-cinetice care l-a produs.
Analizand zonal campul magnetic (care este un vant de particule cuantice) ii putem descoperi multe chestii, cum ar fi: densitate, intensitate, flux, tensiune, etc.  Asta din cauza ca e facut din particule care se modifica chiar si relativist. Totul depinde de sursa "curent"  care a perturbat "spatiul".
Exista o exceptie, particulele stabile de camp magnetic din tot spatiul chiar si vid, care persista chiar si dupa disparitia cauzei curent.  Se definesc ca o propietate locala a spatiului numita miu = permeabilitate.  Aceste particule nu dau camp decat daca sunt organizate si orientate de o cauza. Sunt prezente in mare cantitate si constituie energia intunecata haotica si fara efect energetic (adica o rezerva imensa de energie in stare latenta).

gafiteanu a scris:. . . . .
Analizand zonal campul magnetic (care este un vant de particule cuantice) ii putem descoperi multe chestii, cum ar fi: densitate, intensitate, flux, tensiune, etc.  Asta din cauza ca e facut din particule care se modifica chiar si relativist. Totul depinde de sursa "curent"  care a perturbat "spatiul".
Exista o exceptie, particulele stabile de camp magnetic din tot spatiul chiar si vid, care persista chiar si dupa disparitia cauzei curent.  Se definesc ca o propietate locala a spatiului numita miu = permeabilitate.  Aceste particule nu dau camp decat daca sunt organizate si orientate de o cauza. Sunt prezente in mare cantitate si constituie energia intunecata haotica si fara efect energetic (adica o rezerva imensa de energie in stare latenta).

Voi ati acceptat deja ca acele campuri sunt constituite din particule
materiale si nu exclusiv din energie? Si mie nu-mi spuneti nimic?
Inseamna ca FOIP si campul gravitational, tind usor usor, sa se confunde.
Insa despre niste particule poti intelege ca produc impingere, dar atractie
cum fac sa produca? Sa nu-mi ziceti iar de stringuri, ca acelea presupun
niste lipici. Sunt o incercare disperata.

Eterul prin selectie face particule stabile si tot eterul le misca apoi. Vezi pozele cu zmeii.

gafiteanu a scris:Eterul prin selectie face particule stabile si tot eterul le misca apoi. Vezi pozele cu zmeii.  

Daca cumva mi-ai raspuns mie, nu ma pot lauda ca am inteles
ce vrei sa spui. Dar mi s-a mai intamplat si alta data.

Insa despre niste particule poti intelege ca produc impingere, dar atractie
cum fac sa produca?

Atractia sau respingerea sunt reactiile normale ale unui mediu elastic, daca consideram capetele mediului ca o anvelopa ce imbraca corpurile respective. Liniile de forta ale campului sunt tensorii care se manifesta in mediul elastic despre care vorbim. Mediul este ca un elastic care se poate intinde sau contracta, realizand fortele de atractie sau respingere. Fiecare pereche de corpuri aflate in interactiune, au propria constanta de elasticitate;
ke=K.M.m/R^3;

https://www.youtube.com/embed/REP4S0uqEOc
Mai incearca, slobozeste-ti imaginatia.. Nu-mi apartine mie descoperirea, este veche de 300 de ani de la Descartes, Maxwell acum 150 de ani a perfectionat-o.
Totul se bazeaza pe primordialul eter=haos, care se auto-organizeaza si astfel se leaga. Numai in miscare poate exista totul.  Intrun anumit fel daca este miscarea, haosul face FOIP si clustere prin selectie (cine se aseamana se aduna), iar unele clustere se leaga la randul lor si se tot leaga si se selecteaza si in final ECCE HOMO..ECCE VIRGIL_48.
Esti praf, omule, esti din praf. De la lumina la om si la galaxie, totul e din acelasi praf mentinut in miscare.
...............................................
Cum se produce atractia ?  Acolo e o parte a particulei cu minima rezistenta si zona e invadata de o materie cu surplus. Natura are oroare de vid.
Cand vedeti in fir subtire de otel, care tine 100 kg, sa va ganditi ca forta  vine din exteriorul lui, din eter.  Nu exista nici un lipici special pt particule, nici un ultra-super-glue sa spirigusi de legatura..

Legaturile se fac intre cuante cu deficit de energie.

Cand vedeti in fir subtire de otel, care tine 100 kg, sa va ganditi ca forta vine din exteriorul lui, din eter

Forta vine de la tensiunea peliculei superficiale a firului, particulei sau corpului. Cu cat curbura peliculei superficiale este mai mare k=1/r ; cu atat fortele care se manifesta sunt mai puternice. Astfel fortele tari apartin particulelor cu raza cea mai mica, in timp ce fortele gravitationale apartin corpurilor cu raza maxima. Si totusi particula este o cuanta ingramadita intr-un volum mic, adica acel ceva care oscileaza cu frecvente foarte inalte, isi dezvolta propriul spatiu prin care se manifesta sursa fortelor despre care vorbim.

ceea ce ma întoarce la definirea punctului material, la a carui explicare renuntasem la un moment dat din motive de suport matematic. Dar acum il am si cred ca pot continua.

Nu stiu daca poti numi punct material, ceva adimensional si lipsit de masa. Cred ca denumirea de punct fizic ar fi mai corecta, spre deosebire de punctul geometric care este o proiectie imaginara, punctul fizic este o entitate reala.

virgil a scris:

Insa despre niste particule poti intelege ca produc impingere, dar atractie
cum fac sa produca?

Atractia sau respingerea sunt reactiile normale ale unui mediu elastic, daca consideram capetele mediului ca o anvelopa ce imbraca corpurile respective. Liniile de forta ale campului sunt tensorii care se manifesta in mediul elastic despre care vorbim. Mediul este ca un elastic care se poate intinde sau contracta, realizand fortele de atractie sau respingere. Fiecare pereche de corpuri aflate in interactiune, au propria constanta de elasticitate;
ke=K.M.m/R^3;

Prea complicat ca sa fie adevarat! Nu ai observat ca acolo unde
nu exista explicatii logice si simple, apar astfel de fantezii?
Sper sa nu fie fantezia ta, fiindca as regreta ca am scris asta.
Cat ar fi mediul de elastic, nu se manifesta prin atractie, ci prin
impingere consecutiva din directii opuse. Asta nu inseamna
atractie!

Da, atractia este de fapt obtinuta tot prin impingere. Este un fenomen natural foarte complicat, dar extraordinar de minunat. Altfel nu am fi existat.
E ca in dragostea cu sex, unde atractia se manifesta prin impingere spre un gol absorbant.
Dar daca preferati prin alte procedee si fantezii, nu aveti decat.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:

Insa despre niste particule poti intelege ca produc impingere, dar atractie
cum fac sa produca?

Atractia sau respingerea sunt reactiile normale ale unui mediu elastic, daca consideram capetele mediului ca o anvelopa ce imbraca corpurile respective. Liniile de forta ale campului sunt tensorii care se manifesta in mediul elastic despre care vorbim. Mediul este ca un elastic care se poate intinde sau contracta, realizand fortele de atractie sau respingere. Fiecare pereche de corpuri aflate in interactiune, au propria constanta de elasticitate;
ke=K.M.m/R^3;

Prea complicat ca sa fie adevarat! Nu ai observat ca acolo unde
nu exista explicatii logice si simple, apar astfel de fantezii?
Sper sa nu fie fantezia ta, fiindca as regreta ca am scris asta.
Cat ar fi mediul de elastic, nu se manifesta prin atractie, ci prin
impingere consecutiva din directii opuse. Asta nu inseamna
atractie!

Mediul acesta elastic actioneaza la nivel de particula, iar densitatea acestui mediu este foarte mare desi nu este bagata in seama. Campul nu reprezinta decat liniile de forta ale acestui mediu. Ce inseamna aia ; "prea complicat" ? Mediul elastic nu lucreaza prin atractie sau impingere, ci prin proprietatea liniilor de camp de a-si adapta lungimea in functie de energia sistemului. Cu alte cuvinte un electron de pe orbita 1 are o anumita elasticitate a liniilor de camp, fata de un electron aflat de orbita 3, deoarece oscileaza pe orbite diferite, pe lungimi de unda si frecvente, aflate intr-un anumit raport fata de orbita fundamentala. In esenta avem un sistem armonic bazat pe o constanta de interactiune, din care se poate deduce si constanta elastica a mediului de legatura.

negativ a scris:

virgil a scris:

ceea ce ma întoarce la definirea punctului material, la a carui explicare renuntasem la un moment dat din motive de suport matematic. Dar acum il am si cred ca pot continua.

Nu stiu daca poti numi punct material, ceva adimensional si lipsit de masa. Cred ca denumirea de punct fizic ar fi mai corecta, spre deosebire de punctul geometric care este o proiectie imaginara, punctul fizic este o entitate reala.

Punctul fizic e diferit de cel material sau matematic, si el e determinat de domeniile în care el poate fi stabilit.

Notiunea punctului material ar merita o discutie mai aprofundata. De exemplu care sunt proprietatile punctului material?

Vad ca folosesti mai multe notiuni ca; punctul natural, fizic, virtual, imaginar si material. Este cazul sa definesti pe fiecare pe rand, sa le stabilesti proprietatile, sa arati daca se pot combina, sau nu, dupa ce reguli, cum se face trecerea de la o stare la alta etc.

E greu sa spui de ce ... si la asta muncesc mai mult, desi de curand am gasit o explicatie simpla ce satisface toate cerintele.

Bine, sa tii ascunsa explicatia, sa nu ne influienteze modul de gandire.

virgil a scris:Vad ca folosesti mai multe notiuni ca; punctul natural, fizic, virtual, imaginar si material. Este cazul sa definesti pe fiecare pe rand, sa le stabilesti proprietatile, sa arati daca se pot combina, sau nu, dupa ce reguli, cum se face trecerea de la o stare la alta etc.

Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?
De fapt o sfera, poate fi inconjurata de sfere egale cu ea, care sa
fie complet tangente? Daca da, câte? Asa cum in plan, un cerc
poate fi inconjutat de alte 6 cercuri egale cu el si tangente.

Punctul material este samanta universului, el contine toate informatiile despre ce a fost si ce va fi. Acest punct a aparut de la sine, prin sine, si are calitatea de a se multiplica la nesfarsit, dand nastere la tot ce exista; mai intai spatiul, apoi subparticulele cu campurile lor, apoi particulele, fotonii, atomii, si apoi tot ce vedem si simtim cu totii. Aceasta samanta nu a fost creata de nimeni, ci pur si simplu-exista, si o regasim in campurile in care se scalda universul mic sau mare. Natura acestui punct nu poate fi definita, insa din ea s-a nascut natura inconjuratoare sub toate formele ei. Se pare ca viteza acestui punct este fixa, iar traiectoria lui poate fi oricare.
Cea mai importanta proprietate a punctului material, este aceia, ca evolueaza pe mai multe directii diferite in timpi diferiti, astfel a aparut spatiul, apoi in timp ce spatiul inca se dezvolta, o "aglutinare" de puncte a spatiului a dat nastere subparticulelor si astfel a aparut chaosul, din care printr-o noua "aglutinare" de subparticule, au aparut particulele elementare cu campurile lor, si tot asa, din treapta in treapta au aparut nivelurile cosmice cu familiile de sisteme, si asa am ajuns sa existam si noi. Acest punct material se afla oriunde, fie in exterior, fie in interiorul nostru, oriunde il cautam, si puteti sa-i dati orice denumire.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Vad ca folosesti mai multe notiuni ca; punctul natural, fizic, virtual, imaginar si material. Este cazul sa definesti pe fiecare pe rand, sa le stabilesti proprietatile, sa arati daca se pot combina, sau nu, dupa ce reguli, cum se face trecerea de la o stare la alta etc.

Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?
De fapt o sfera, poate fi inconjurata de sfere egale cu ea, care sa
fie complet tangente? Daca da, câte? Asa cum in plan, un cerc
poate fi inconjutat de alte 6 cercuri egale cu el si tangente.

Iei o bila de rulment, o magnetizezi si apoi o acoperi cu alte bile magnetizate. Dar spatiul dintre bile, cu ce il umpli?

virgil a scris:. . . . .

Stie cineva, un punct material sintetizat ca o sfera infinit de mica,
câte puncte vecine, tangente poate avea?
De fapt o sfera, poate fi inconjurata de sfere egale cu ea, care sa
fie complet tangente? Daca da, câte? Asa cum in plan, un cerc
poate fi inconjutat de alte 6 cercuri egale cu el si tangente.

Iei o bila de rulment, o magnetizezi si apoi o acoperi cu alte bile magnetizate. Dar spatiul dintre bile, cu ce il umpli?

Ca bine zici! Am sa incerc cu biluţe de neodim. Nu ma intereseaza
spatiile goale ramase intre trei bile tangente. Dar numarul maxim al
punctelor vecine unui punct material, asa mi se pare ca se poate
determina!