Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Scris de **virgil** Joi 13 Feb 2014, 05:30

Rezumarea primului mesaj :

Pentru cei interesati, aici gasesc studiul despre care am amintit in topicul despre univers, privind undele gravitationale;

STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE 2012 doc

Scris de **virgil** Joi 22 Sept 2016, 16:01

gafiteanu a scris:Au fost pusi in evidenta cu foarte multa imaginatie si truda, inclusiv prin deductie logica. Pesemne ca lasau in urma lor urme de par cretz de doua feluri puternic naclaite, care se vedeau si la microscop.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Josephson

Cand vorbim de supraconductori, avem de a face cu cazuri limita, adica exceptii in starea de existenta a metalelor. Nu mi se pare asa de concludenta experienta prin care se considera ca au pus in evidenta aceste perechi. Oricum nu face parte din aria mea de studiu.

Scris de **gafiteanu** Joi 22 Sept 2016, 18:27

Electronii opusi ca spin si cuplari in Cooper au o propietate mai deosebita, merg singuri, adica fara pierderi de energie, exact ca fotonii. Devin elemente de energie radianta fara masa de repaus. Dar fac camp magnetic continuu, nu alternativ ca al fotonilor.
Trebuie sa mai puneti mana pe anumite carti, unde sunt cifrate mari taine ale celor opt feluri de electroni (pozitivi si negativi, cu spin 1/2 si -1/2, cu spin up si spin down., plus ca sunt inca o gama de electroni cu masa si mai mare, electronii grei din clasa mezonilor, plus altii si mai grei. Pentru fiecare tip de electroni normali, grei, super-grei exista cate opt variante la spin.)
http://www.agerpres.ro/sci-tech/2015/05/14/un-fenomen-foarte-rar-observat-la-cern-confirma-modelul-standard-din-fizica-19-23-31

Pana una alta ii puteti trage de par pe electronii "cu par" Cooper.

Scris de **Abel Cavaşi** Joi 22 Sept 2016, 19:07

Sau este suficient să știți că doi curenți de același fel se atrag. După care să știți că doi curenți perpendiculari nu se nici atrag și nici resping. După care să ajungeți la concluzia că perechile de electroni Cooper se deplasează elicoidal, unul perpendicular pe traiectoria celuilalt.

Scris de **gafiteanu** Joi 22 Sept 2016, 19:16

Acuma stim si ne este suficient, dar nu si necesar.
Cum adica elicoidal si perpendicular, coane Abelecule ? Care e cel mai diriguitor elicoidal si care e satelitul perpendicular ? O schita se poate ?

Scris de **Abel Cavaşi** Joi 22 Sept 2016, 20:28

Păi, ia gândește-te un pic, coane gafițene. Cum altfel decât elicoidal se pot deplasa ÎMPREUNĂ două corpuri ÎN ACEEAȘI DIRECȚIE în așa fel încât traiectoriile lor să fie reciproc perpendiculare?

Scris de **virgil** Sam 24 Sept 2016, 20:56

http://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/nasa-funded-sounding-rocket-solves-one-cosmic-mystery-reveals-another

Scris de **virgil** Sam 24 Sept 2016, 21:08

virgil a scris:http://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/nasa-funded-sounding-rocket-solves-one-cosmic-mystery-reveals-another

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 2hqcign

Scris de **virgil** Joi 23 Aug 2018, 18:35

http://www.filehost.ro/30256133/STUDIUL_SIMILITUDINII_SISTEMELOR_MICRO_SI_MACRO_COSMICE_2012_doc/

Scris de **virgil** Joi 23 Aug 2018, 21:56

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Consta10

Pe aceasta pagina se vede in ce consta secretul constantei de interactiune masica.
Un pas in clarificarea gravitatiei.

Scris de negativ Vin 24 Aug 2018, 07:57

virgil a scris:http://www.filehost.ro/30256133/STUDIUL_SIMILITUDINII_SISTEMELOR_MICRO_SI_MACRO_COSMICE_2012_doc/

Zice ca "Acest fisier nu exista in baza de date. (31)". Dar nu asta e important. Ci din ce motive. Dar de asta ma ocup acum. Am ajuns la descrierea marimilor si structura lor teoretica are un corespondent în formula ta pentru constanta de interactiune masica. Aveai pe undeva o lista cu cu formulele privind exprimarea energiei functie de celelalte marimi. Poti sa o mai pui o data aici ? Vreau sa ma verific si sa vad daca nu mi-a scapat ceva. (Parca erau trecute si in lucrarea de la tine de data trecuta, dar momentan nu o gasesc. Îmi cer scuze, dar am "ajutoare" care ma sustin în mentinerea dezordinii crezând ca fac ordine....)

Scris de **virgil** Vin 24 Aug 2018, 09:50

negativ a scris:
virgil a scris:http://www.filehost.ro/30256133/STUDIUL_SIMILITUDINII_SISTEMELOR_MICRO_SI_MACRO_COSMICE_2012_doc/
Zice ca "Acest fisier nu exista in baza de date. (31)". Dar nu asta e important. Ci din ce motive. Dar de asta ma ocup acum. Am ajuns la descrierea marimilor si structura lor teoretica are un corespondent în formula ta pentru constanta de interactiune masica. Aveai pe undeva o lista cu cu formulele privind exprimarea energiei functie de celelalte marimi. Poti sa o mai pui o data aici ? Vreau sa ma verific si sa vad daca nu mi-a scapat ceva. (Parca erau trecute si in lucrarea de la tine de data trecuta, dar momentan nu o gasesc. Îmi cer scuze, dar am "ajutoare" care ma sustin în mentinerea dezordinii crezând ca fac ordine....)

Chiar daca scrie ca nu exista, da click pe linkul respectiv si se deschide. Cel putin la mine a mers.
Te referi la tabelul de echivalenta dintre marimile electrice si cele mecanice?

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Echiva10

s-au poate era vorba de exprimarea constantei lui Planck in functie de celelalte marimi, pentru ca erau vreo sapte relatii?

Scris de negativ Vin 24 Aug 2018, 09:53

Da, asta era, multumesc. La mine nu merge, nu stiu de ce...

Scris de negativ Vin 24 Aug 2018, 09:58

Mie mi-a iesit ca inductanta e o masura pentru putere. Cum vezi lucrul asta ?

Scris de **virgil** Vin 24 Aug 2018, 10:07

negativ a scris:Mie mi-a iesit ca inductanta e o masura pentru putere. Cum vezi lucrul asta ?

Nu stiu cum ai ajuns acolo, dar trebuie sa pornesti totul de la energie, amper, volt s.a.m.d., sa respecti o anumita ordine altfel le incurci.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Induct10

Scris de negativ Vin 24 Aug 2018, 12:52

Puterea în fizică este mărimea fizică scalară ce caracterizează schimbul de energie în unitatea de timp, adica J/s. Inductanta ar fi o marime inversa (s²/kg), diferenta fiind de domeniu de utilizare.

Scris de **virgil** Vin 24 Aug 2018, 17:31

negativ a scris:Puterea în fizică este mărimea fizică scalară ce caracterizează schimbul de energie în unitatea de timp, adica J/s. Inductanta ar fi o marime inversa (s²/kg), diferenta fiind de domeniu de utilizare.

Nu cred ca asta este semnificatia.

Scris de **virgil** Vin 24 Aug 2018, 18:29

virgil a scris:
Pe aceasta pagina se vede in ce consta secretul constantei de interactiune masica.
Un pas in clarificarea gravitatiei.

Cred ca daca cineva doreste sa faca o farfurie zburatoare, ar trebui sa porneasca de aici;
in relatiile de mai sus sunt date constantele in functie de lungimea de unda, iar mai jos este data constanta gravitationala in functie de frecventa. In cazul planetelor, avem;

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 K_grav10

Desi constanta gravitationala este aceiasi in toate familiile de sisteme cosmice, frecventa si lungimea de unda a substantei campului gravitational este diferita in functie de familia din care face parte sistemul.
Astfel ca sa te rotesti in jurul pamantului este nevoie de o anumita frecventa, ca sa orbitezi soarele de alta frecventa , si ca sa orbitezi o galaxie de alta frecventa a campului.

Scris de negativ Sam 25 Aug 2018, 18:27

Astea sunt invers proportionale : Cu cât frecventa de rotatie e mai mare cu atĺt rapiditatea e mai mica. Frecventa câmpului nu are sens.
Si nu stiu cum sa interpretez 1/s, asa cum nu stie nimeni sa explice ce este 1 de la c²=1/μ₀∙ε₀(realtia Weber-Korlausch)

Scris de **virgil** Sam 25 Aug 2018, 20:05

negativ a scris:Astea sunt invers proportionale : Cu cât frecventa de rotatie e mai mare cu atĺt rapiditatea e mai mica. Frecventa câmpului nu are sens.
Si nu stiu cum sa interpretez 1/s, asa cum nu stie nimeni sa explice ce este 1 de la c²=1/μ₀∙ε₀(realtia Weber-Korlausch)

Aici nu este vorba de perioada de rotatie, ci de frecventa proprie a campului respectiv, asemanator cu un camp caloric care este cu atat mai intens cu cat frecventa radiatiilor este mai mare. Desigur este o asemanare.
In ce priveste relatia c2=1/eps.miu; este o relatie derivata de la propagarea undelor in medii solide, cunoscand densitatea mediului (ro) si modulul de elasticitate (E). V2=E/ro ; Daca epsilon am aratat ca este echivalent cu o densitate liniara Kg/m, putem spune ca densitatea ro=eps/m2 ; putem spune ca modulul de elasticitate al mediului electromagnetic este E=1/miu.m2 ; deci viteza luminii rezulta ca este; c2=E/ro = (1/miu.m2) /(eps/m2); simlificand cu m2 rezulta ca c2=1/eps.miu ;
Acestea toate s-au intamplat ca fizicienii nu pot masura modulul de elasticitate si densitatea campului electromagnetic, dar au inventat alte constante la care le-au dat valori oarecum arbitrare precum la miu permiabilitatea magnetica ca fiind egala cu 4pi.10^-7 ; de ce la 10^-7 ? , pentru ca au luat ca reper alte unitati de masura care se foloseau in fizica la vremea aceia folosind sistemul CGS;
Dyne to Newton Conversion Table
Dyne [dyn] Newton [N]
0.01 dyn 1.0E-7 N
0.1 dyn 1.0E-6 N
1 dyn 1.0E-5 N
2 dyn 2.0E-5 N
3 dyn 3.0E-5 N
5 dyn 5.0E-5 N
10 dyn 0.0001 N
20 dyn 0.0002 N
50 dyn 0.0005 N
Iata deci de unde vine 10^-7

Scris de **virgil_48** Dum 26 Aug 2018, 20:03

Si consideri ca utilizând aceasta similitudine, care mi se pare a
fi intr-o anumita masura naturala, se pot extrapola caracteristicile
Universului din micro in macro sau mai departe cu vreun folos?
Te intreb fiindca am vazut la tine aceasta preocupare.

Scris de **virgil** Dum 26 Aug 2018, 20:21

virgil_48 a scris:Si consideri ca utilizând aceasta similitudine, care mi se pare a
fi intr-o anumita masura naturala, se pot extrapola caracteristicile
Universului din micro in macro sau mai departe cu vreun folos?
Te intreb fiindca am vazut la tine aceasta preocupare.

Tu ce crezi? ce tot demonstrez eu de atatia ani?

Scris de negativ Lun 27 Aug 2018, 06:49

Virgil, doar cu ajutorul formalismului matematic, nu merge. Folosesti simboluri pt. marimi. Ai aflat ce sunt alea marimi ? Similitudinea de care vorbesti nu e asa simpla.
Si pentru ca tot veni vorba, te rog sa-mi transmiti si relatiile privitoare la constanta lui Planck . E alt nivel de organizare si voiam sa verific si asta cu rezultatele tale. E o problema de organizare a acestor marimi si o verificare nu strica. Am structura si trebuie potrivite relatiile pe aceasta.

Scris de **virgil** Lun 27 Aug 2018, 08:20

negativ a scris:Virgil, doar cu ajutorul formalismului matematic, nu merge. Folosesti simboluri pt. marimi. Ai aflat ce sunt alea marimi ? Similitudinea de care vorbesti nu e asa simpla.
Si pentru ca tot veni vorba, te rog sa-mi transmiti si relatiile privitoare la constanta lui Planck . E alt nivel de organizare si voiam sa verific si asta cu rezultatele tale. E o problema de organizare a acestor marimi si o verificare nu strica. Am structura si trebuie potrivite relatiile pe aceasta.

Fii mai explicit; la ce simboluri si la ce marimi te referi. Fiecare entitate fizica este definita de anumite atribute (masa, sarcina, frecventa, spin, moment cinetic, moment magnetic...), iar pentru fiecare atribut se foloseste un simbol, si o relatie de dependenta fata de alte atribute. Aceasta metoda de a defini o entitate fizica se aplica atat in microcosmos cat si in macrocosmos, folosind aceleasi unitati de masura dar la scari diferite.
Ai putea sa imi trimiti si mie verificarile tale, astfel ca informatiile sa circule in ambele sensuri.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Consta11

Scris de negativ Lun 27 Aug 2018, 12:03

Multumesc pentru formule. Desi am rezolvat problema structurii marimilor, am o problem legata de atribuire si funcionare. Pot sa-ti trimit doar un fisier .ggb (geogebra) sau o imagine a lui cu referentialele. Problema e ca am categorisit marimile dupa functionalitati : euclidiene (masa, sarcina, frecventa), cuantice (spin, moment cinetic, moment magnetic...) si subcuantice (unde intra cuarcii), asta ca sa le pun doar pe cele mentionate de tine. Fiecare functionalitate are un referential specific, numai ca se întrepatrund. O sa-ti trimit imediat in privat o imagine cu intersectia referentialului euclidian cu cel cuantic. Ce lipseste, nu stiu ce este, sau cum trebuie interpretat.

Scris de negativ Lun 27 Aug 2018, 14:55

virgil a scris:
Dyne to Newton Conversion Table
Dyne [dyn] Newton [N]
0.01 dyn 1.0E-7 N
0.1 dyn 1.0E-6 N
1 dyn 1.0E-5 N
2 dyn 2.0E-5 N
3 dyn 3.0E-5 N
5 dyn 5.0E-5 N
10 dyn 0.0001 N
20 dyn 0.0002 N
50 dyn 0.0005 N
Iata deci de unde vine 10^-7

Asta e ce rezulta, nu explica de ce este 10^-7 si nu 10^-5, de exemplu. Asta am aflat totusi. Pâna acolo, zecimalele sunt nesemnificative. Indica ordinul de marime de la care 1/4 din expresia lui ε₀ este relevant, adica raportul de marime geometrica între unitatea de timp si cea de lungime

Scris de **virgil** Lun 27 Aug 2018, 21:32

negativ a scris:
virgil a scris:
Dyne to Newton Conversion Table
Dyne [dyn] Newton [N]
0.01 dyn 1.0E-7 N
0.1 dyn 1.0E-6 N
1 dyn 1.0E-5 N
2 dyn 2.0E-5 N
3 dyn 3.0E-5 N
5 dyn 5.0E-5 N
10 dyn 0.0001 N
20 dyn 0.0002 N
50 dyn 0.0005 N
Iata deci de unde vine 10^-7
Asta e ce rezulta, nu explica de ce este 10^-7 si nu 10^-5, de exemplu. Asta am aflat totusi. Pâna acolo, zecimalele sunt nesemnificative. Indica ordinul de marime de la care 1/4 din expresia lui ε₀ este relevant, adica raportul de marime geometrica între unitatea de timp si cea de lungime

Am aratat de unde provine ca valoare. Miu = 4pi.10^-7; Desigur este o valoare aleasa arbitrar, pentru care aparatele de masura de la vremea aceia indicau prezenta campului magnetic. Iar epsilon a rezultat din calcule, dupa ce a fost masurata viteza luminii.

Scris de **virgil** Mier 29 Aug 2018, 08:31

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Induct11

In orice carte de fizica gasesti aceasta explicatie.
Din relatia inductiei se vede ca se pot masura toate variabilele, (intensitatea curentului, si raza spirelor, cat si numarul lor) dar nu se cunostea valoarea lui miu. Asadar s-a ales o valoare convenabila, pentru care se misca in mod evident acul busolei. Asa s-a ales valoarea cea mai mica corespunzatoare unei forte de 0,01.dyne, adica 10^-7 Newtoni. Apoi masurand viteza luminii, s-a putut stabili si pentru campul electric o constanta epsilon, care sa corespunda relatiei; c2=1/eps.miu ; Astfel s-a ales si pentru epsilon valoarea eps=1/4pi.9.10^9 ; in asa fel incat sa iasa viteza luminii c=3.10^8m/s; ulterior dupa masuratori mai exacte, s-a vazut ca viteza luminii nu este 3.10^8m/s, ci 2.997.10^8; si s-a ajuns la valoarea actuala a lui epsilon = 8,854.10^-12; sau epsilon=1/4pi.8,9877.10^9 ;

Scris de **virgil** Sam 01 Sept 2018, 17:26

Cum comentati aceasta relatie de calcul a constantei gravitationale pentru sisteme planetare cu sateliti, tinand cont de patratul frecventei raportata la densitatea spatiului local.

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 K_grav11

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 01 Sept 2018, 19:03

Eu nu mă pot pronunța, pentru că nu văd definițiile noțiunilor importante folosite (precum „numărul de sarcină”).

Scris de **virgil** Sam 01 Sept 2018, 20:39

Abel Cavaşi a scris:Eu nu mă pot pronunța, pentru că nu văd definițiile noțiunilor importante folosite (precum „numărul de sarcină”).

Ma bucur ca ai intrebat; conform teoriei mele, fiecare clasa de sisteme cosmice (galaxii, sisteme stelare, sisteme solare, sisteme de sateliti), are o limita maxima pentru numarul de sarcina gravitationala. Pentru a afla care este numarul de sarcina a unui corp ceresc, este necesar sa cunoastem din ce clasa de sisteme face parte, sa-i cunoastem masa, si sa comparam aceasta masa cu o masa etalon M0. Insa etalonul respectiv sufera influiente in functie de viteza proprie a corpului ceresc. Astfel etalonul se inmulteste cu un coeficient de viteza notat cu litera greceasca "fi" in care fi= (Vmax/V0)^0,5 ; astfel fiecare clasa de sisteme are o viteza maxima care in cazul galaxiilor este viteza luminii, si care scade pe masura ce trecem la sisteme din clase inferioare. Viteza V0 este viteza minima intr-un sistem care este ;V0=90m/s;

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Viteza10

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Viteze10

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Tabel_11

Scris de **virgil** Sam 01 Sept 2018, 20:55

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Tabel_10

In acest tabel sunt calculate sarcinile gravitationale ale Soarelui si ale planetelor, folosind relatia;
Zi=Mi/fi.Mo ; de exemplu sarcina Soarelui;
masa soarelui=1,99.10^30kg;
viteza soarelui=2,2 .10^5 m/s;
fi=(V/Vo)^0,5; deci fi=(2,2. 10^5/90)^0,5 =50;
Zsoare= (1,99 . 10^30)/(50 . 5,369.10^25)=741;

Scris de **virgil** Sam 01 Sept 2018, 22:11

Aici este tabelul cu vitezele maxime si Zmaxim pentru familiile de sisteme;

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit) - Pagina 5 Tabel_12

Scris de Continut sponsorizat

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)

Re: Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice (revizuit)