Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)

Rezumarea primului mesaj :

Provine din topicul cu același nume, care a devenit prea lung.

virgil_48 a scris:
. . . . .Cine poate calcula numai daca are FORMULA, sa o redacteze
singur. Poate asa va intelege ceva.
Din ce am scris in acest capitol, reiese clar pentru cine vrea sa
priceapa, ca acea conservativitate a campului gravitational este
un FALS constient si sustinut din greu. Fiindca nivelul acestei
demitizari, este prea elementar si accesibil tuturor.

Asa am scris intr-un raspuns , undeva mai sus. Dar n-am
sa las demonstratia neterminata, desi vreun cunoscator de fizica
interesat, a terminat-o inaintea mea si nu vrea sa v-o arate.
Voi despicati mai departe firul in 4, 16,...ca parca interpretarile
care le faceti ar avea vreo directie sau un scop.
Pagini are forumul destule la dispozitie, iar ulterior am sa separ
ce este semnificativ, in topicul cu Critica atractiei gravitationale.
Asa ca pentru cine nu a remarcat, afirm ca se poate calcula
lucrul mecanic care se produce la orbitare in joule, deci
proprietatea numita conservativitate a campului gravitational
este o mare farsa. Trebuie numai sa cauti pe aceasta pagina
si vei gasi un calcul aproximativ al lucrului mecanic produs de
Luna la o orbitare completa.
Presimt ca despre asta nu va comenta nimeni nimic. Nici macar
la modul rautacios ! Poate cel mult ma aleg cu o dunga rosie.

Acestea sunt notatiile din toate textele topicului care se refera
la o orbitare circulara. Cele doua cercuri mici se refera la altceva.

gafiteanu a scris:Marilyn Monroe nu s-a sinucis, a venit Sfantul Duh si i-a facut prea plinul cu droguri.  Sau cu FOIP.
Ia cauta matale unde sunt tinute motoarele Pamantului, alea care merg cu FOIP. Si umbla pe la directie si acceleratie, poate faci ziua mai lunga decat noaptea si ne plimbi prin Galaxie. Vei castiga o avere, deoarece esti singurul pamantean care are rafinarie de FOIP.
Traiasca Unchiul FOIP.
https://memegenerator.net/img/images/600x600/14617119/uncle-sam-trump.jpg

Caut sa depistez printre șuguielile tale ceva rational. Dar nu
reusesc, desi stiu ca uneori iti mai scapa cate ceva.

Decat sa pandesti ce-mi scapa (cu varsta tot mai mult), mai bine ai gandi maleabil si multilateral. Nu e bine sa ai doar idei putine si fixe, din care sa vrei sa scoti adevarul absolut.
N-ai metoda euristica.

virgil_48 a scris:N-ai metoda euristica.

In schimb are o buna metoda aiuristica.

Pacalici a scris:

virgil_48 a scris:N-ai metoda euristica.

In schimb are o buna metoda aiuristica.

Vezi ca falsifici citatele, Pacalici. Si nu e prima data.
Cat despre metoda, va las pe voi sa va ocupati de ea.
Cu metoda buna a fost falsificata paradigma stiintifica actuala!    
In loc sa incercati sa combateti rational ce scriu in acest topic,
voi va ocupati de mine. Bune exemple de oameni de stiinta
moderni.

Pacalici a scris:
virgil_48 a scris:
N-ai metoda euristica.
In schimb are o buna metoda aiuristica.  

Corect! Te rog sa accepti scuzele mele, nu a fost intentionat, ma gindeam la tine in timp de scriam...
Este evident insa pentru cine a urmarit firul discutiei, ca, era citat din gafiteanu asta: " N-ai metoda euristica." Nu tu ai afirmat asa ceva, gafiteanu a facut-o .
Tu, categoric ai ceea ce spuneam , incercand sa il corectez pe gafiteanu. Ai o buna metoda aiuristica. Sper ca acum iti este si tie clar ca a fost o greseala, incurcand personajul. Categoric intentia mea nu a fost asta.

P.S. Referitor la :

virgil_48 a scris:Vezi ca falsifici citatele, Pacalici. Si nu e prima data.

, de mai multe ori ai adus aceasta acuza si te-am rugat sa prezinti citarile care iti confirma acuzatiile. Nu ai facut-o niciodata. Ce ar fi ca, incepand de azi, sa renunti la "conspiratia lui Pacalici" pe care o abordezi tot timpul si sa arati ca esti un adevarat om de stiinta, nu om de paie, citand exact situatiile care ti se par ne la locul lor de exemplu?

Vad ca mai pregatim aici o pagina buna pentru topicul Offtopic.
Sa vad cat va mai fi Abel receptiv la solicitarile mele ca sa faca
transferuri.

Fi fara grija, ca isi ajuta paraciosii. Da-i bataie inainte!

@ virgil_48, Da-i cu foipul inainte, da-i viteza. Dar ai uitat sa ne spui, cam ce viteza estimezi ca ar trebui sa aiba, daca totusi s-ar gasi pe undeva ? Si cam care ar fi traiectoria medie, pana sa se ciocneasca cu un alt foip contrar ? Si ce se intampla la ciocnirea foipurilor ? Si cam cat de lung si de gros ar trebui sa fie un foip ? E posibil sa fie format din una, zece, o suta sau mai multe foipulete ?

gafiteanu a scris:@ virgil_48, Da-i cu foipul inainte, da-i viteza.  Dar ai uitat sa ne spui, cam ce viteza estimezi ca ar trebui sa aiba, daca totusi s-ar gasi pe undeva ? Si cam care ar fi traiectoria medie, pana sa se ciocneasca cu un alt foip contrar ?  Si ce se intampla la ciocnirea foipurilor ?  Si cam cat de lung si de gros ar trebui sa fie un foip ? E posibil sa fie format din una, zece, o suta sau mai multe foipulete ?

Imi pare bine ca in ceasul al 12 - lea ai inceput sa acorzi atentie
acestei "cercetari". Ma gândesc ca ai pe langa tine niste gafiţei
pe care i-ai putea antrena in sens pozitiv. Pot fi si moldoveni
daca nu ai occidentali sau rusi. Fiindca eu sunt gata sa predau
stafeta. Acum tin topicul in coloana din stanga.

Bine faci ca predai stafeta. Dar vezi ce scrii in ea, fa un rezumat a tot ce ai invatat facand aceste infinite postari de mii de km despre foipul tau. De parca ar fi tot praful din atmosfera, care nu are timp sa se aseze pe tobe si tobele bat, bat, bat...

Veti putea citi in curând pe topicul Lucrul mecanic - definitie si exemple
o demostratie cu mijloacele logicii, ca lucrul mecanic, marimea atat de
valoroasa pentru falsificarea mecanicii, respectiv sustinerea "campului",
este altceva decat am fost invatati de mici.
El este o marime sclara, nu poate fi negativ, se cumuleaza, nu se
scade niciodata. Cel putin pentru manifestarile din spatiu, dar sunt
sigur ca este universal valabil.
Lucrul mecanic reprezinta de fapt un consum de energie, care uneori
devine un potential energetic - cinetic. In anumite situatii este numai o
irosire de energie, fiindca nu se mai intoarce in nici un fel in natura ca
energie. Singurele semne al existentei sale sunt de natura geometrica:
se produc niste distante intre corpuri sau niste abateri unghiulare ale
traiectoriilor, fara sa modifice energia cinetica a corpurilor.

virgil_48 a scris:. . . . . Singurele semne al existentei sale sunt de natura geometrica:
se produc niste distante intre corpuri sau niste abateri unghiulare ale
traiectoriilor, fara sa modifice energia cinetica a corpurilor.

Redactez din nou aceasta fraza din raspunsul precedent, fiindca nu
exprima corect concluzia mea:
"Contributiile ale sale raman numai cele de natura geometrica:
poate produce mutarea unui corp dintr-un punct in altul,
in final corpul ramanand cu aceeasi energie cinetica,; sau niste
abateri unghiulare ale traiectoriilor fara sa modifice energia cinetica
a corpului."

Am mentionat ca ma refer la situatia din spatiul liber.
Pot exista si alte situatii care nu le-am sesizat. Dar cele doua
mentionate sunt unele extreme, din care am cautat sa elimin
contributia lucrului mecanic la modificarea energiei cinetice a
corpului, avand numai alte efecte vizibile.

Mai viteazule virgilica_48 (cred ca 48 vine de la cati pitici ai ... in subordine sau dezordine), lucrul ala mecanic nu e neaparat o paraduiala de energie, ci poate fi si o crestere sau creare de energie suplimentara. Cineva mai intai trebuie sa creeze, apoi sa puna la loc ce s-a distrus, altfel acum nu mai era pic de energie in Univers. Nu toti fac lucru mecanic cu pierdere, sunt destui care au o constiinta inaintata, care creaza. De exemplu pt. Alba ca Zapada lucrau pozitiv si cu bucurie 7 pitici sclavi, pt. Alli Baba 40 de pitici, iar tu ai 48.
E suficient ca sa existe o "reactie pozitiva".
Eu ti-as da example, dar cred ca degeaba, cum s-a dovedit in trecut.

gafiteanu a scris:...viteazule virgilica_48

Domnul gafiteanu, sa nu uitam sa amintim si de contributia semnificativa a Croitorasului cel Viteaz cu ale sale "7 dintr-o lovitura" , nu e mult dar trebuie totusi consemnat.

virgil_48 a scris:Veti putea citi in curând pe topicul Lucrul mecanic - definitie si exemple
o demostratie cu mijloacele logicii, ca lucrul mecanic, marimea atat de
valoroasa pentru falsificarea mecanicii, respectiv sustinerea "campului",
este altceva decat am fost invatati de mici.
El este o marime sclara, nu poate fi negativ, se cumuleaza, nu se
scade niciodata. Cel putin pentru manifestarile din spatiu, dar sunt
sigur ca este universal valabil.
. . . . .

Puteti vedea ceace consider eu ca este o demonstratie, in acest raspuns
si unele ce urmeaza. Cititi numai daca sunteti receptivi la ideea
conspiratiei in stiinta.

Reiau cazul ciocnirilor: "ciocnirea" magnetica


Fie doi magneti identici care sunt aruncati unul spre altul cu polii de acelasi sens .
La o distanta d, minima de apropiere, magnetii admitem ca se resping.
La distanta d avem situatia ca energia cinetica a corpurilor- magneti se anuleaza.
Unde se conserva ?
Daca admitem ca se conserva sub forma de energie magnetica ( nu avem o ciocnire mecanica propriuzisa ci una magnetica, fara atingere), inseamna ca fluxurile magnetice in zona de contact pot fi in anumite circumstante surse de energie mecanica.

Aceasta apropo de FOIP...

(O consecinta la legea lui Ampere, apropo de omogenitate:
Energia necesara pentru a deplasa o sarcina magnetica unitara ( sarcina magnetica in interpretarea Maxwell) pe un cerc cu centrul intr-un conductor lung parcurs de un curent constant I este constanta indiferent de raza cercului.
Se demonstreaza simplu aplicand legea Ampere pe un cerc de raza R:
I= Hx 2x pi xR;
Termenul din dreapta este forta unitara ( intensitatea de camp magnetic) inmultita cu lungimea traiectoriei pe care se face integrala Ampere (in final, un lucru mecanic unitar).
I fiind constant, rezulta termenul din dreapta constant indiferent de raza.)
Deci in imaginea de mai jos, pentru un mediu cu permeabilitatea magnetica omogena, liniile de forta care dau inductii magnetice B sunt " echipotentiale".)

eugen a scris:Reiau cazul ciocnirilor: "ciocnirea" magnetica


Fie doi magneti identici care sunt aruncati unul spre altul cu polii de acelasi sens .
La o distanta d, minima de apropiere, magnetii admitem ca se resping.
La distanta d avem situatia ca energia cinetica a corpurilor- magneti se anuleaza.
Unde se conserva ?
Daca admitem ca se conserva sub forma de energie magnetica ( nu avem o ciocnire mecanica propriuzisa ci una magnetica, fara atingere), inseamna ca fluxurile magnetice in zona de contact pot fi in anumite circumstante surse de energie mecanica.

Pai mi se pare chiar normal. Intr-un motor electric nu se
intampla asa?

Magnetoconvergenta ?

La motoare electrice, etapele cronologice de transformare a energiei sunt: energie electrica, energie magnetica, energie mecanica, energie termica ( pierderi).
Daca ciclul are in final energia termica, procesul este partial reversibil printr-o eventuala recuperare a energiei termice la un gen de generator electric cu recuperarea energiei termice, etc.

In exemplul meu ordinea de transformare a energiilor este energie mecanica, energie magnetica, energie mecanica, proces reversibil daca neglijam pierderile.

Ceea ce am vrut sa arat printre altele cu exemplul magnetilor este ca interactiunile scot fluxurile din " omogenitate".
Daca ne exprimam " flux omogen..si actiunea lui asupra corpurilor" poate ar trebui schimbat in " flux neomogen si actiunea lui asupra corpurilor".
Interactiunile introduc asimetrii.

Mi-aduc aminte ca la  Keshe acesta argumenta ca actiunile la distanta, gravitationale au cauze magnetice.
" Magnetoconvergenta" ?...

(Nu am avut timp sa verific ce intelegi tu prin fluxuri omogene , ce criterii folosesti.)

Daca este cineva care a urmarit cu bunavointa acest topic, a
remarcat ca eu nu am reusit sa determin formula generala a
lucrului mecanic care se produce la o orbitare circulara completa.
Deci o miscare circulara uniforma a unui corp care nu este
legat printr-un mijloc material, rezistent, de centrul rotatiei.
Ce am determinat eu este o formula oarecum empirica, desi sunt
convins ca rezultatul pe care il furnizeaza este bun.
Eu caut formula in continuare, insa un posesor de cunstinte mai
inalte de mecanica teoretica si analiza matematica, ar putea face
o surpriza placuta. Pentru mine sigur, pentru altii ... mai vede el.

Mai notez aici o idee provenita din "cercetarile" adiacente:
In spatiul liber, o forta F care actioneaza asupra unei mase M, intr-un
timp oarecare t, produce acelasi lucru mecanic, indiferent ce directie si
sens are forta fata de directia si sensul miscarii inertiale a masei M.
Este o concluzie din topicul Lucrul mecanic-definitie... si de la ea va decurge
o posibila formula certa pentru lucrul mecanic ce-l produce orbitarea.
Argumentul acestei formulari este ca miscarea inertiala nu produce
lucru mecanic.

Am scris in 17.oct. pe aceasta pagina, despre lucrul mecanic:

virgil_48 a scris:. . . . .
El este o marime sclara, nu poate fi negativ, se cumuleaza, nu se
scade niciodata. Cel putin pentru manifestarile din spatiu, dar sunt
sigur ca este universal valabil.
Lucrul mecanic reprezinta de fapt un consum de energie, care uneori
devine un potential energetic - cinetic. In anumite situatii este numai o
irosire de energie, fiindca nu se mai intoarce in nici un fel in natura ca
energie. . . . .

Adaug acest comentariu pentru a raspunde din punct de vedere logic
dece sustin ca lucrul mecanic se cumuleaza, si nu exista lucru mecanic
negativ:

Daca un corp ce parcurge o traiectorie inertial-rectilinie cu viteza v_o
este actionat [de la un punct]de o forta F in timp t, o data inainte si
[pe urma]inapoi, enegia lui cinetica ramane cea initiala.
Dar lucrul mecanic produs este cel
rezultat din însumarea a doua cantitati pozitive. El reprezinta aportul
exterior de energie irosit pentru manevra propusa.

Daca afirmatia mea despre "irosirea" energiei mecanice, cea care produce
forta, miscare si lucru mecanic vi se pare hilara, mai asteptati pana apare
Mecanica FOIP! Acolo nu se va irosi, fiindca este o resursa globala a
Universului, care se conserva.

virgil_48 a scris:. . . . .
Daca afirmatia mea despre "irosirea" energiei mecanice, cea care produce
forta, miscare si lucru mecanic vi se pare hilara, mai asteptati pana apare
Mecanica FOIP! Acolo nu se va irosi, fiindca este o resursa globala a
Universului, care se conserva.

Daca local este posibil sa apara un exces sau un deficit de energie, acela
se regaseste in procesul reversibil de trecere al materiei intunecate in
materie barionica. Fiindca materia intunecata scapa cunoasterii noastre,
impreuna cu energia ei. Nu controlam astazi acest proces, dar va veni si
ziua aceea. Deocamdata ce scriu aici poate fi considerat un hocus-pocus,
apare - dispare materia si energia. Dar ele se conserva, nici macar nu
se convertesc una in alta asa cum se spune.

gafiteanu a scris:Mai viteazule virgilica_48 (cred ca 48 vine de la cati pitici ai ... in subordine sau dezordine), lucrul ala mecanic nu e neaparat o paraduiala de energie, ci poate fi si o crestere sau creare de energie suplimentara. . . . .

Dom Profesor, ma bucur sa surprind la d-ta o noua abordare a
conservarii energiei. Daca ai inceput sa observi "paraduiala" sau
"crearea" de energie, treci in ilegalitate. Asta se poate explica
in Universul FOIP, cel TRG nu stiu sa permita asa ceva.
Am scris asta mai hotarat in raspunsul precedent.

Prin pag. 6 din Sectiunea 1 am purtat o discutie cu un interlocutor
bineintentionat care sustinea ca Miscarea in camp gravitational nu
este disipativa ,conform fizicii cunoscute. Adica nu consuma energie.
Dupa atata vreme, clarific un anumit aspect din raspunsul meu:

In principiu sunt de acord. Ai complicat putin schema, puteam
discuta despre un singur corp in miscare, C si doua particule A si B
care se indreapta spre C, A din fata si B din spate. Eu asa am facut
si am ajuns(usor) la concluzia ca impulsul pe care il primeste C in
medie, de la o pereche de particule este - 2 m v, unde m este masa
unei particule iar v este viteza lui C.  Am considerat ca A si B
sunt doua particule reprezentative, nu m-am ocupat si de cele care
lovesc corpul oblic. Am ajuns la concluzia ca impulsul pe care
il cedeaza pariculele catre corpul C, depinde de masa lor si de viteza
corpului. Viteza particulelor nu influenteaza franarea care
o induc corpului, deci FOIP sau o distributie uniforma de particule
stationare tot atata franare produc. Daca insisti cu disiparea, asta
inseamna ca tu nu contesti FOIP si push gravity ci premiza 1 a
ipotezei. Daca ai impresia ca se poate demonstra ca prin miscarea
corpului prin flux va fi lovit din fata de mai multe particule
si ai putea schimba marimea -2 m v, poti incerca, dar voi fi atent.

Eu puteam sustine atunci ca impulsul care il primeste corpul C, care
se deplaseaza inertial cu o viteza v, este acelasi daca FOIP este un
mediu dinamic sau inert. Asta se poate accepta usor. Este un impuls
de franare, care are valoarea - 2 m v, unde v este cum scrie mai sus:
viteza lui C. Deci viteza particulelor FOIP nu conteaza atata vreme cat
este egala din toate directiile.
Dar il contraziceam pe el, care sustinea pe drept ca pentru o anumita
viteza(egala) a particulelor FOIP, corpul ar primi un impuls de franare
mai mare cu cat viteza lui este mai mare. Deci se punea problema
variatiei vitezei v, care este a corpului C. Acum mi se pare evident
ca viteza v, considerând-o progresiv mai mare, impulsul de franare
din partea particulelor care au o viteza(constanta), sa fie mai mare.

virgil_48 a scris:. . . . .
Eu puteam sustine atunci ca impulsul care il primeste corpul C, care
se deplaseaza inertial cu o viteza v, este acelasi daca FOIP este un
mediu dinamic sau inert. Asta se poate accepta usor. Este un impuls
de franare, care are valoarea - 2 m v, unde v este cum scrie mai sus:
viteza lui C. Deci viteza particulelor FOIP nu conteaza atata vreme cat
este egala din toate directiile.

Asta mentine "cercetarea" mea in parametrii stabiliti anterior, in acest
topic si prin cele adiacente:
DACA Universul functioneaza cumva dupa modelul FOIP, nu
exista miscare nedisipativa, conservativa, etc. Ma refer in primul rand
la miscarea in spatiul liber.
In afara de push gravity, FOIP produce si frânarea miscarii tuturor
corpurilor, inclusiv cea pe care o numesc aici inertial-rectilinie. Ca
aceasta franare este atat de mica incat nu se poate sesiza si masura
in timpul de care dispunem intr-o viata, asta este alt aspect. Fiindca
fenomenele din Univers nu tin sa poata fi remarcate intr-o viata de
om.
Dar acum ma gândesc dece am acceptat ieri ideea aceasta:

Dar il contraziceam pe el, care sustinea pe drept ca pentru o anumita
viteza(egala) a particulelor FOIP, corpul ar primi un impuls de franare
mai mare cu cat viteza lui este mai mare. Deci se punea problema
variatiei vitezei v, care este a corpului C. Acum mi se pare evident
ca viteza v, considerând-o progresiv mai mare, impulsul de franare
din partea particulelor care au o viteza(constanta), sa fie mai mare.

Nu mi se mai pare asa de evident. M-am gandit la efectul de franare al
aerului sau al apei, care este mai mare când viteza mobilului care le
strabate este mai mare. Dar FOIP are obiceiul sa se abata de la
comportarea fluidelor.

Puteti sa radiati acest citat din "studiul" Mecanicii FOIP:

virgil_48 a scris:

Dar il contraziceam pe el, care sustinea pe drept ca pentru o anumita
viteza(egala) a particulelor FOIP, corpul ar primi un impuls de franare
mai mare cu cat viteza lui este mai mare. Deci se punea problema
variatiei vitezei v, care este a corpului C. Acum mi se pare evident
ca viteza v, considerând-o progresiv mai mare, impulsul de franare
din partea particulelor care au o viteza(constanta), sa fie mai mare.

Nu mi se mai pare asa de evident. M-am gandit la efectul de franare al
aerului sau al apei, care este mai mare când viteza mobilului care le
strabate este mai mare. Dar FOIP are obiceiul sa se abata de la
comportarea fluidelor.

Am scris prin raspunsurile anterioare ca impulsul asupra unui corp C
avand viteza v, produs de doua particule FOIP de masa m opuse,
este - 2 m v. Asta inseamna ca frânarea corpului de catre FOIP creste
linear cu viteza corpului si nu depinde de viteza particulelor daca este
izotropa.

Cu toate explicatile docte primite in 2014, ma minunez si acum
când vad acest dialog:

@virgil_48 a scris:
dar mi se pare ceva ciudat. Daca energia potentiala maxima este:
                   Ep = m g h
unde h tinde la infinit iar g tinde la zero, este un semn de intrebare?

Ma refeream la nedeterminarea 0 x infinit.

Energia potenţială nu este Ep=mgh decât în câmp gravitaţional uniform, pe distanţe mici, fiind o aproximaţie locală. Pentru orice distanţă, energia potenţială gravitaţională este dată de formula mult mai generală :
Ep = - G M m / R      

Cum poate fi negativa energia potentiala a lui m fata de M, sfinte Sisoe?
Ep a lui m fata de M nu are dece sa aiba alt semn decat in prima formula.
Ca nu este vorba de energia potentiala a lui m fata de centrul galaxiei sau
al Universului. Sunt acolo m si M si despre ele este vorba! Daca era vorba
despre Ep a lui m fata de centrul Universului, M trebuia sa lipseasca.
Citate din scripturi am primit, o explicatie logica nu. Nici nu cred ca exista.
Strumfaria este necesara ca sa nu se contrazica evident cele doua formule
pentru ca sa ne abureasca.

virgil_48 a scris:Cum poate fi negativa energia potentiala a lui m fata de M, sfinte Sisoe?

Tu nu te-ai lovit pînă acuma de principiul "du-te_vino"?

Eu m-am întîlnit acum cîțiva ani cu el, cînd m-am urcat într-un taxi să mă ducă undeva și l-am văzut pe taximetrist că mă duce în marșarier ... "de ce mergi cu spatele?" ... "ca să fac și io un ban cinstit, că la patron decontez după kilometraj iar așa se învîrte înapoi!" ... "păi așa nu consumă mașina?" ... "nu consumă că primește înapoi energia care a luat-o în plus!" ...

O fi fost "oficial" taximetristul ăsta?

Pana reusesc sa regasesc desenul original numit pe topic Schita
lui Abel, il mai postez pe acesta aici, pentru cei ce ar dori sa cunoasca
notatiile folosite in discutii. Nu este mare lucru, dar ma tem ca
dispare si acesta. Caut si alte desene ascunse.

Recitind sporadic topicul in cautarea erorilor mele, am ajuns in
Sectiunea 2, la pag. 2 la niste discutii si simulari legate de adecvarea
logica a atractiei fara suport material, asa cum mai numesc eu
atractia graviationala.
Si iata la ce intrebare ajung acum:
Formula lui Newton ne da marimea fortei gravitationale in functie de
G, M, m si R². Odata cu ea ai la pachet si formula bruta a vitezei
orbitale in functie de G, M si R. Radical din acestea... Nu poate fi zero.
Nu ai nici o posibilitate sa calculezi forta gravitationala pentru doua
corpuri care sunt in repaus, nu graviteaza nici unul fata de celalalt. Asa
cum ai putea masura dinamometric  forta cu care se atrag doi magneti.
Simularile din Sectiunea 2 tocmai pe asta se bazau. Ca am putea sti
ceva despre cum variaza forta gravitationala in situatia aceasta de
repaus. Formula vitezei orbitale ne spune ca nu se poate ?

Poate am mai facut aceasta precizare. Dar cate le-am repetat, nu mai
conteaza.
Am scris mereu ca impulsul  Imp = m x v = F x t, ceace neccesita
urmatoarea precizare:
m x v este impulsul pe cate il detine un corp in miscare inertial lineara.
Ma gândesc in continuare la miscarea din spatiul liber.
Impulsul acesta poate sa fi fost  produs de forta F care a actionat in
timpul t, si a crescut progresiv, inainte de trecerea corpului in regim de
miscare inertiala.
Dar Imp = F x t reprezinta aportul exterior de impuls produs de forta F
si care mareste impulsul inertial. Deci intr-o anumita situatie acesta este
variatia impulsului.
Când apare m x v este impulsul inertial.
Când apare F x t este aportul exterior de impuls.

Re: Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 3)
Scris de virgil_48 la data de Joi 03 Mar 2016, 22:33
Cu ceva vreme in urma am preluat o informatie dintr-un site
oarecare in care se afirma ca Luna, pe orbita ei, are o deviere
permanenta de la traiectoria rectilinie de cca.1 mm / km.
Consider distanta medie Pamant - Luna de 385 000 km si
orbita circulara.
Dintr-un calcul elementar de trei simple si cunoscând putina
geometrie plana,  rezulta urmatoarea abatere:

          385 000 . . . . . . . 0,5
                    1 . . . . . . . X
 X =  1 x 0,5 : 385 000 = 0, 000 0012987 km / km
Asta inseamna 1,2987 mm / km, suficient de aproape de
devierea considerata initial. Argumentele legate de aceasta,
au fost corecte.

Asta scriam in 2016, in Sectiunea 3. Se referea la "caderea"
corpului ce orbiteaza, din C in B, corespunzatoare unui parcurs  
de 1 km pe tangenta, din A in C.
Intre timp am ajuns la concluzia ca trebuie sa raportez cele
doua viteze care se compun pentru a rezulta viteza
orbitala(circulara). Fiindca orbitarea este o miscare compusa
Caut un indice al vitezei pe CB, raportata la viteza pe AC a
corpului care orbiteaza. Pe CB este foarte mica, pe AC este
tot viteza orbitala. Raportul segmentelor CB / AC parcuse
intr-o secunda, este raportul celor doua viteze.
Schita la care se refera notatiile este cea stiuta:

                       Voi continua