Ce fel de popor suntem

Rezumarea primului mesaj :

[Provine din topicul „Păreri despre Pavel Coruţ”]

Nu este nici o problema ca suntem un popor format dupa razboaiele daco-romane, cu multiple influiente exterioare, si ca acum numaram 2000 de ani. Si americanii sunt un popor nou in curs de formare, si iata ca au ajuns cel mai puternic stat. Popoarele sunt intr-o continua evolutie, si se influienteaza reciproc, cu atat mai mult cu cat schimburile economice si sistemul informational este mai evoluat. La ce serveste conservarea excesiva a trecutului, ia priviti catre talibani, sau catre tigani, care tin cu dintii de obiceiurile lor. Sunt o rusine a lumii civilizate. Trecutul unui popor, traditiile, trebuiesc pastrate in amintire, prin muzee, istorie, lucrari artistice, poezie, proza, dar toate acestea nu trebuie sa incorseteze evolutia spre civilizatie. Nu uitati ca romanii au fost unul din cele mai importante popoare civilizatoare din lume, si nu avem de ce sa ne rusinam cu trecutul nostru. Avem mult mai multe motive sa ne rusinam de prezent.

Azi fluieram toti

Azi fluieram toti a paguba.

"... Acum, când, scăpaţi de datorii, se cuvenea să trăim şi noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiaşi binevoitori, veniţi să ne dicteze cum să se facă reforma! Această turnură tragică a lucrurilor de după 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibilă prin acţiunea criminală, repet: acţiunea criminală a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, în modul cel mai clar, să aducă din nou România în rândurile ţărilor îndatorate la finanţa mondială. Adică scopul urmărit şi, în parte, deja atins, a fost pierderea suveranităţii naţionale româneşti..." Continuarea aici "Greseala fatala a lui Ceausescu"

...TOATE MAIMUTELE SUNT LA FEL!

http://supravietuitor.files.wordpress.com/2009/06/nu-fura2.jpg

In spiritul celor postate de Sadang mai sus, as vrea sa reamintesc ce a declarat scriitorul Octavian Paler imediat dupa decembrie 1989:
Revolutia a fost confiscata!
In delirul si euforia imediate de dupa acele evenimente,
era greu sa ramanem lucizi. Paler era unul dintre putinii sceptici la acele momente, care nu se inselase, sesizand ca sacrificiul popular era furat.
Acaparatorii puterii nu dadeau doi bani-in termeni biblici nu dadeau nici o punga cu treizeci de arginti-pe sangele varsat de civili.
Ei profanau sangele cald al eroilor.
Acei eroi, pe care istoria vrea sa-i ascunda sub valurile ei, sunt generatia noastra Mesianica. Au fost nevoiti sa navaleasca pe strazi, pe o Golgota improvizata.
Aici, fariseii rosii, pregatiti prin doctrina de la Kremlin atatia ani, ii asteptau cu gloante.


In preajma Pastelui avem un fior de pietate.
Se predica iertarea,dragostea, mila.
E tare greu sa mai crezi in aceste valori, cand dupa ani indelungati de religie comunista mantuitoare, in care ni se predica raiul social, profetii marxificati, cu mitralierele sub sutane, au tras in ai nostri.
Asa cum altadata, fariseii veritabili slujeau de fatada lui Dumnezeu,iar in ascuns planificau actiuni teroriste, justificate teologic.

Sa pastram in amintire, cu sfintenie, pe eroii nostri.
Avem atat de multi, de demult, ca putem reconstitui un Holocaust al Romaniei.
Avem proprii nostri Mesia, apostoli ai neamului, prooroci ai sufletului carpato-danubian.
Biblia noastra sa fie istoria noastra.
Sarmizecetusa, care zace in ruina, amenintata cu disparitia, este Ierusalimul nostru in ruina, asteptand sa fie rezidit.
Care mester Manole se incumeta sa rezideasca si cu ce pret?

Multumim pentru film Sadang!
Dinu C Giurescu este unul din cei mai mari istorici romani aflati in viata.
A scris impreuna cu fratele sau Constantin C Giurescu una din cele mai complete
istorii a poporului roman dupa care am invatat la scoala:,,ISTORIA ROMANILOR''

Este o nemernicie ce se intampla in aceasta Tara in acest moment!
Nu stiu ,dar cred ca daca ar vedea ce se intampla in ziua de astazi un Dromichete,Un Decebal,Mircea,Stefan,Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu ,Nicolae Balcescu,Cuza si multii altii ,cred ca s-ar rasuci in mormant!
Pentru ce si-au dat toti acesti straluciti eroi ai neamului Viata? Ca sa apara acesti tradatori de neam si tara si sa ne vanda toata avutia nationala bucata cu bucata la straini? Revolutia a fost confiscata de cei aflati pana acum la putere si care isi bat joc de popor!I-au trimis pe mineri ca sa ii inlature pe studentii lui Marian Munteanu din Piata Universitatii!De ce ? Pentru ca luptau pentru punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara!(care cerea ca vechii nomenclaturisti sa nu mai aiba acces la putere)
Constitutia este calcata in mod grosolan si averea Tarii este scoasa acum la mezat!....Ne-am vandut cu totul capitalismului italian,francez,german si american.Numai pun la socoteala arabii care sponzorizeaza firme care cumpara teren agricol si ferme de animale!Deja 25% din suprafata agricola a tarii este vanduta la straini!
Nu stiu cat va mai rabda acest popor!
Dar chiar nu mai exista nimeni vertical in aceasta tara sa o apere?
P.S. S-au descoperit de curand rezerve uriase de gaze naturale in Marea Neagra!O vreme ne-am bucurat...pana cand ne-am dat seama ca nici acestea nu ne mai apartin:
Se datuse-ra mai inainte lui OMV si Exon!
Iti plang de mila biet popor roman!
Urmatoarea mutare este vinderea minelor de aur pe redevente simbolice pentru tara si vinderea companiilor energetice astfel incat statul nu va mai avea nici o parghie de control!
Vom ajunge cu totul la mana patronilor si companiilor straine ...Nu stiu daca noi ne meritam aceasta soarta dar copii nostri in mod sigur nu....

Domnul Giurascu vorbeste de asasinarea economica a Romaniei.
Cum s-a ajuns aici, cu totii intelegem, mai mult sau mai putin.
Spiritul nostru mioritic de a ne lasa talhariti si a da vina pe soarta, combinat cu spiritul pradalnic al nesatuilor de toate semintiile,au creat o combinatie teribila.
Slabiciunile noastre interne, combinate cu impetuozitatea strainilor,
ne arata ca nu suntem pregatiti pentru prezent.
Suntem depasiti de evenimente. Vorbesc de civili.
Lamentarile si bocetele nu folosesc.
Trebuie cumva sa ne trezim individual si colectiv.
Recunosc, este usor de zis.
Ce-i de facut ?
In ce limite consimtite de comun acord, avem curajul sa strigam-cu
riscurile de rigoare- la zidurile Ierihonului, pana cad?
Daca noi vom tacea, pietrele vor vorbi.
Ce-i de facut?

Cand realizam proportiile dezastrului, nu stiu de unde mai avem putere sa mai postam din ale noastre pe forum.

Balada Miorita este cunoscuta in cultura noastra ca punand un diagnostic asupra destinului nostru:resemnarea si pana la urma impacarea omului cu un destin tragic.
Si totusi...
Scriitorul francez Michelet remarca, lucid, apropo de neamul nostru, marturisirea unei prea usoare resemnari si din nefericire, aceasta este o trasatura nationala, adauga el.
(Mircea Eliade: De la Zamolxis la Genghis Han).

Pare ca Miorita are o inspiratie Biblica, de vreme ce victima nu se opune soartei.

Crestinismul promoveaza o mentalitate servila si fatalista,care sustine convingerea suicidala ca ceea ce-i mai rau este cel mai bun in ochii lui Dumnezeu.
(Christopher Jon Bjerknes).

Pe aceeasi linie a sacrificiului asumat este si balada populara Mesterul Manole. Aici se sacrifica toata familia Manole, inclusiv ceilalti 9 mesteri.

Lucian Blaga are si el o piesa de teatru scrisa despre Mesterul Manole, de alta natura:aici personajul iese din tiparul Biblic. Manole chestioneaza destinul, chstioneaza pe Dumnezeu: de ce trebuie neaparat o tragedie rezolvitoare?
Manole vede destinul ca nedrept.
Este semnul unei rebeliuni sau este pur si simplu maretia omului in fata absurdului?

Avem in traditiile populare, povestile cu Fat Frumos.
Aici Fat Frumos nu mai sta la discutie. Isi exercita vointa libera si rezolva conflictul mioritic in alt mod:radical.
Zmeul este pedepsit si gata. Fara filosofii inutile, fara lamentari.
Si au trait fericiti El si Ilenuta pana la adanci batraneti.

Admir acest Fat Frumos modern: care manuieste sabia cunoasterii si alunga Zmeul intunericului.

Crestinismul nu a aparut pe un teren gol pe pamanturile noastre. Terenul era deja pregatit, printr-un complex religios propriu, autohton, pe teritoriul Daciei:

Putem deci sa ne gandim ca credintele relative la Zalmoxis si la cultul sau au fost absorbite si radical transformate de crestinism. E greu de crezut ca un complex religios centrat pe speranta de-a obtine nemurirea, sa fi fost ignorat de misionarii crestini.
Revalorizarea fondului autohton constituie un capitol destul de framantat in istoria culturii romane moderne, dar care depaseste studiul nostru.
E de ajuns sa reamintim ca Zalmoxis joaca un rol capital in aceasta recuperare a celui mai indepartat trecut al poporului roman.

(Mircea Eliade)

Pana la Zamolxe ,priviti ce se pregateste pentru poporul roman!
Aceasta este explicatia pentru care academicianul Dinu C Giurescu a intervenit pe canalele de televiziune:
(cred ca ar fi bine sa mai privim odata filmul postat de Sadang)

https://www.facebook.com/events/312680402131273/



http://rosiamontana.org/index.shtml?cmd%5b291%5d=x-291-40112&cmd%5b292%5d=x-322-40112&cmd%5b300%5d=x-299-40112

Ceea ce se pregateste incalca grav Constitutia Romaniei :


Articolul 136 Proprietatea
(1) Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.

Nu reactioneaza nimeni? (Vai noua !)

Totusi, mai tinem sarbatorile de Pasti si de Craciun !

Suntem poporul care suntem, noi cei care locuim acest pamant, pentru ca asa trebui sa fim sa putem proteja ceea ce este sub el, pe el si deasupra lui.

Un colt din tara mea superba, asa cum se vede ea de unde ma aflu acum...

sadang a scris:Suntem poporul care suntem, noi cei care locuim acest pamant, pentru ca asa trebui sa fim sa putem proteja ceea ce este sub el, pe el si deasupra lui.

Un colt din tara mea superba, asa cum se vede ea de unde ma aflu acum...

Eu zic ca vom fi in curand un popor hindus in eroare daca nu se iau masuri urgente......... Esti aerian!!!????

„Venim cântând de ziua Învierii,
Desprinsi de pe golgotele durerii,
Cu pumni de fier si fruntile rebele
Zdrobind cãtuse si robii misele.
Sub pasii nostri urlã uragane
Si gem scrâsniri de oase subterane,
În ochi scânteie urã viforoasã
A unui neam vândut la el acasã.

Cu pasi de foc dãm buzna în istorii,
Setosi de fapte si flãmânzi de glorii,
Titanic Neamul îl urcãm în spate,
Pe culmi sublime în eternitate.
Venim cântând din prigoniri barbare,
Sã fãurim o Tarã ca un soare.”

Bordan,
Te felicit pentru stilul tau de-Bordan-t !
Ca s-o tin tot in acelasi duh, mai adaug si eu:

Se-aude-un vuiet din Carpati

Se -aude-un vuiet din Carpati,
De lanturi rupte de pe frati,
Si-un vant de libertate bate,
Spinarile-s descovoiate toate!

Ridica-ti ochii din pamant,
Si sus ! Privirea ta-i senina!
Esti vultur ,
Nu mai esti gaina!

Sau vrei sa fii
Pentru un pumn de boabe,
Mereu condus
De calauze oarbe?

(Subsemnatul).

Nici cu tine nu mi-e rusine, Eugen! Ne incadram in topic, nu? Astia suntem.

„Frunza vede ca pelinul,
Grea e jalea, greu e chinul,
Ca ne-a podidit strainul;
Ca strainu-i cum e spinul,
Ca ciulinul si veninul,
Si ne lasa cu suspinul;
Frunza verde, mai stejare,
Am o tara ca un soare,
Numai roua, numai miere;
Tara mandra, numai roada,
Ca o tanara podoaba,
Dar miseii-o vand si-o prada;
Iar talhari si pierde-vara,
Ne fac tara de ocara,
Jaf si lacrimi sunt în tara.”

Dac-o tinem tot asa, creem atmosfera ca "La hanul Ancutei", unde altadata se adunau ostenii sa-si linga ranile si...paharele. Dar fiind pe forum, avem:
"La forumul vesel !"

Eu zic sa avem si niste paratraznete pregatite ca mi-a mai traznit una, cu Baiazid Fulgerul:

Romanul in tara lui

"-Tu esti Mircea ?
-Da-mparate !
-Am venit sa mi te-nchini!
-Las-o moarta Baiazide,"
Striga Mircea din plamani.

Baiazid privind la dansul
Se gandeste-n sinea lui:
"Nu te pune cu romanul
Ca-i acasa-n tara lui".

Si abia pleca batranul,
Baiazid se razgandi.
Se intoarse cu ostirea
Si de-atunci se pocai.

S-avem Fulgerul din cer, Eugen, sa le-nchidem cu Fulgerul gura!


“Azi e zi de sarbatoare si datoare esti sa joci,
Tara mea cu jale multa, jefuita de escroci !...
Foametea si desnadejdea tu n'ai drept sa ti-le spui
Tara scumpa, nimanui,
Cand la tine ospateaza toata lifta cu pistrui ?...

Cine sa-ti ogoae plansul ?... Sa te-auda, cine poate,
Cand atatea muzici canta la raspantiile toate ?...
Cui, o lacrima sa'i pice,
Ca 'n bordei n'ai foc pe vatra,
Cand talharii ce te prada, ospatand, duc trai ferice,
Infratiti cu veneticii, în palate mari de piatra ?...”

Frati uitati
Tu vezi , nepoate , PAMANTUL de dincolo de PRUT ?! -
Acolo , eu am fost sa lupt...! -
Aveam un frate ! Dupa razboi
A ramas departe , dincolo de noi...!
.................................................
Mai vin din cand in cand aici , pe mal
Si ma tot uit in varf de deal...!
De l-as zari ?! - As vrea sa-i strig
Ca-mi este dor , la piept sa-l strang !
Peste apa ?! - Nu pot trece
Caci nu e pod si apa-i rece !
Iar eu ?! - Nu mai sunt ca-n tinerete !
....................................................
Ne-au despartit !
Ne-au rupt !
Ne-au frant !
( nu doar PAMANTUL NOSTRU SFANT ! )
Ne-au rupt şi sufletul in doua !
Si lacrimile !
Iar cand ploua
Doar curcubeul , cateodata ,
Pare o scara colorata
Pe care gandurile-alearga ,
Spre fratele ce doru-mi poarta...!
Sa-l strang la piept as vrea
Si pe vecie, sa fie o singura:
Romanie!

Redau in cele ce urmeaza ultimul interviu al academicianului Florin Constantiniu:
"Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii"


Aceasta stire este reluata din Cotidianul de marţi, 4 ianuarie 2011, care contine un excepţional interviu pe care academicianul Florin Constantiniu l-a acordat lui Ion Longin Popescu, interviu în care marele istoric a făcut zguduitoarea mărturisire:
"Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid şi uşor".


,,De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluţie, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltate: "Istorie, istoriee...". De atunci aşteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Aşteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providenţial, să ne spună că ştie încotro trebuie să meargă ţara, că există un plan naţional de dezvoltare. De fapt, vrem să ne vedem pe noi înşine în postura de făcători de istorie. Din păcate, în alegeri, nu ne-am votat "visătorii" potriviţi. Nimeni n-a "visat" pentru ţară şi pentru naţiunea română, ci eventual doar pentru sine, pentru ai săi şi ai partidului său. Mulţumită politicienilor, în ultimii 21 de ani, România aproape că a fost scoasă din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea să deschidă o carte de istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluţie anticriză. Dimpotrivă, ajunşi la putere, politicienii au scos istoria pe tuşă, marginalizând-o în şcoli şi universităţi, împreună cu latina – limba întemeietoare a românilor. În faţa acestui "holocaust" aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleşitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conţinut istoric, că nu-şi mai doreşte decât să dispară fizic:
"Îmi doresc să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi".

"Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert cultural"
● Domnule profesor, toată lumea ştie că Istoria este dispreţuită şi ignorată în ţara noastră. Cât de greşită este această atitudine din partea guvernanţilor ultimilor 21 de ani?
● Cauzele restrângerii dramatice şi regretabile a ponderii istoriei în învăţământul românesc trebuie căutate, în opinia noastră, mai întâi, în confruntarea dintre globalism şi identitatea naţională şi, apoi, în percepţia eronată a necesităţilor de pregătire intelectuală şi culturală a omului contemporan. Noile forţe economice globale îşi propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei ţări, ci subordonarea întregii lumi. În atingerea acestui ţel, globalismul întâmpină un obstacol: identitatea naţională a popoarelor, întruchipată în statele naţionale. Identitatea naţională se hrăneşte şi din memoria istorică, şi, atunci, globalismul atacă istoria pentru a slăbi conştiinţa naţională. În al doilea rând, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultură, el vrea specialişti de nişă, performanţi într-un domeniu restrâns. Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert cultural. Cred că în predarea istoriei, a istoriei românilor în primul rând, în ultimii 21 de ani, s-a înregistrat un regres pe cât de dăunător, pe atât de condamnabil. Şcoala românească, o şcoală cu excelente tradiţii de învăţământ solid şi fertil, a fost pusă la pământ de coaliţia dintre elevii leneşi, bolnavi de socializare pe Facebook; părinţii isterizaţi de odraslele nemulţumite că trebuie "să-şi facă temele acasă" şi birocraţii plafonaţi, grijulii cu scaunele lor, nu cu educaţia, şi copiind mecanic din publicaţii străine, pentru a redacta legi, regulamente şi programe analitice. De 21 de ani se fac reforme şi iar reforme ale învăţământului, care, în realitate, subminează funcţia instructiv-educativă a şcolii. Primul pas în cretinizarea elevilor este prigoana dezlănţuită de birocraţii Ministerului Educaţiei împotriva volumului de cunoştinţe transmise elevilor. La istorie – şi nu numai la noi – s-a început cu îndepărtarea cronologiei: "Să nu încărcăm mintea elevilor cu date". Foarte bine: istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale. Şi eu sunt împotriva învăţării pe dinafară a datelor lesne de găsit într-o cronologie sau într-un manual, dar – pentru Dumnezeu! – cum să înţelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoşti succesiunea lor în timp? Nu se doreşte ca elevii să aibă o pregătire temeinică, şi cei trei componenţi ai coaliţiei de care am amintit preferă nişte adolescenţi ignoranţi, incapabili să depăşească limbajul "mişto" şi "naşpa". Cu astfel de cetăţeni, viitorul României este sumbru.

● În timp ce bulgarii îşi împânzesc ţara cu şantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmaşi direcţi ai dacilor şi romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roşia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului faţă de cercetarea arheologică?
● Deşi se vorbeşte de conservarea "patrimoniului naţional", nu se face nimic pentru păstrarea şi valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se găsesc imediat când se construiesc vile şi se achiziţionează maşini de lux. Este o ruşine că statul român nu a participat la "licitaţia Brâncuşi", pentru a achiziţiona măcar pipa unui român care a deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuşi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre ruşinea guvernanţilor noştri, avem mult mai puţine şantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul şi dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuităţii se naşte din ataşamentul pentru un monument, o cruce înălţată să veşnicească un eveniment, un mic schit pierdut în munţi. Cine-i învaţă pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintaşilor – vezi şi cazul Roşia Montană – ar trebui să fie un principiu sădit în conştiinţa românilor încă de pe băncile şcolii.

"Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să ştie că sunt români"
● Cui credeţi că i se datorează situaţia catastrofală în care se află astăzi România?
● Situaţia catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun aşa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică şi masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut – indiferent de partid – nici un proiect naţional. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogăţirii. Oamenii politici au acţionat ca nişte vandali, distrugând şi jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemţii, ruşii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembrişti în două decenii. Când, peste ani şi ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, "nu vor ajunge blestemele" pentru a-i condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare şansă de afirmare şi bunăstare şi să fie adusă la sapă de lemn. Dar clasa politică nu şi-ar fi putut desfăşura "opera" nefastă dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistenţa hotărâtă a opiniei publice, manifestarea viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de ţărani – spiritul civic se naşte la oraş!–, o turmă de oi care se lasă exploatată, batjocorită, călcată în picioare, fără nici o tresărire de revoltă sau de demnitate (Goga observase, în 1916, acelaşi lucru). Clasa politică din România este întocmai ca un răufăcător sigur de impunitate. Şi dacă ştie că nu are a se teme de nimic, atunci de ce n-ar jefui în continuare? Proteste ca în Grecia – leagănul democraţiei – sunt de neimaginat în România. Ăsta e marele nostru blestem: o masă supusă, resemnată, incapabilă să se mobilizeze pentru un mare proiect sau pentru o mare idee. Mă întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în faţa globalismului, a capitalismului de cumetrie şi a clientelismului politic, abandonând funcţia de ghid spiritual al naţiunii. Oameni ca paşoptiştii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviţi astăzi ca anacronici şi nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să ştie că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câţi dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari?

"Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri, peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?"
● Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?
● Într-adevăr, crize economice au existat şi în trecut, dar fiecare eveniment este generat de condiţiile istorice care îi conferă unicitate. Soluţiile deci nu pot fi identice în cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur România, şi guvernanţii de atunci, ca şi cei de acum, au recurs la concedieri, întârzierea plăţii lefurilor, reduceri de salarii ("curbele de sacrificiu"). A fost marea neşansă a lui Nicolae Iorga, cea mai strălucită minte a românilor, să fie prim-ministru în anii 1931-1932, când criza se îndrepta spre apogeu. A făcut scandal în epocă replica dată de el unei delegaţii de agricultori, veniţi la Mangalia, unde el îşi petrecea concediul, pentru a se plânge de situaţia grea în care se aflau, fiind presaţi de bănci să-şi achite datoriile. Iată relatarea lui Iorga însuşi: "Iar, cum un om mai simplu strigase la capătul lămuririlor mele, că el e «desperat», i-am spus, glumind: «Nu; fiindcă aici e casa mea, colo e marea; dacă erai în adevăr desperat, la mare te duceai»". Ziarele care-i erau ostile l-au acuzat că i-a trimis pe protestatari să se arunce în mare. Exasperat de "măsurile de austeritate", un colonel, şef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finanţe în guvernul Iorga, şi l-a întrebat: "Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri, peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat când a încetat pe plan internaţional. Sunt convins că şi acum va fi la fel. Adevărul este că mari finanţişti nu am avut decât doi: Eugeniu Carada şi Vintilă Brătianu. Nu am avut şi nu avem mari competenţe financiare, capabile de elaborarea soluţiilor de criză. Guvernanţii de astăzi vădesc o gândire rudimentară: "să taie", să reducă salariile şi să sporească taxele. Un mare plan de investiţii, de relansare a economiei nu există. Să aşteptăm, aşadar, scrâşnind din dinţi, sfârşitul crizei pe plan mondial.

● Care este epoca din istoria românilor pe care o admiraţi cel mai mult?
● Admiraţia cea mai puternică o am pentru generaţia paşoptistă. O forţă de creaţie politică, un devotament pentru interesul naţional, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat naţiunii române. Eşecul Revoluţiei din 1848 nu i-a descurajat pe paşoptişti. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta şi, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câştigat independenţa. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbuşească România în haos şi mizerie. Cum să nu-i admiri pe paşoptişti? Sunt un model care ar trebui prezentat şi explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecţie de manual, ci ca un prilej de meditaţie, responsabilă şi fecundă, pentru adolescenţi, făuritorii României de mâine. Dar cum să le "încărcăm mintea" cu evenimente şi date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educaţiei că a mai redus cu 35% cunoştinţele de transmis în învăţământ?

● Ce vă doriţi în 2011?
● Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid şi uşor.

● Ce urare le adresaţi românilor, domnule profesor?
● Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze şi să fie capabil să reînnoiască, în condiţiile secolului al XXI-lea, performanţele strămoşilor din timpul lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi al luptătorilor paşoptişti.''

Nu pot decat sa-mi scot palaria in fata unui astfel de Roman. Dar cu o floare nu se face primavara. O floare printre uscaturi.

Ne doare sufletul cand vedem oameni venerabili ca domnii Giurescu, Constantiniu sau altadata raposatul Paler, plini de frustrare si amaraciune.
Spre apusul vietii lor, aceste constiinte nationale, au parte de amaraciunea ca vor pleca in cer si vor lasa pe pamant o Romanie sangeranda, vesnic crucificata.
O uriasa rana deschisa.
Cum s-a ajuns aici?
De ce dupa atatea milenii de civilizare, Romania arata asa?
Suntem o natiune pe cale de disparitie, pandita de pericolul dizolvarii, ca o bucatica de zahar in oceanul globalizarii?
Suntem o natiune abandonata?
A cui este de fapt Romania? Cine o mosteneste?

Poporul piere din lipsa de cunostinta.(Biblia)
Adica din lipsa de adevar.
Ce este adevarul?, intreaba calaul Pilat, pe victima Isus, in textul Biblic.
Pe calau nu-l interesa adevarul, iar victima se lasa rastignita.

Observatori ai sufletului national, ca scriitorul francez Michelet, de exemplu, aratau ca avem o resemnare prea usoara in fata destinului, de tip mioritic, care este daunatoare pe termen lung.
In alte cuvinte, alt scriitor, Bjerknes, observa despre crestinare ca a produs , individual, mielusei de treaba dar a inhibat pe cai mistice, prin tot felul de complexe, avantul national.

Unde sunt dacii de altadata care nu se sfiau sa intepe cerul cu sageti, sau sa plece bucurosi in lupta, fara teama de moarte?
Noi, dacii de azi, ne punem manusi de catifea, ne refugiem in spatele computerelor, in vizuinile noastre si purtam batalii virtuale, cu victorii virtuale.

Thomas Mann, avea in cartea sa Muntele vrajit, un personaj boem, un baiat de treaba, un sensibil ,un visator. Acesta traia pe varful unui munte, intr-o societate restransa, in lumea lui de vise, in turnul de fildes, cum spun scriitorii.
Cand coboara muntele vrajit, la poalele lui ia contact cu viata reala. Omul nostru este luat soldat in razboi si moare, fiind prea crud, nepregatit, neintelegand sireteniile vietii si nici abisurile ei.
O victima clasica a naivitatii, pe altarul unor principii straine de sufletul omenesc. O capodopera a absurdului.
Sau ca in Padurea spanzuratilor, a lui Liviu Rebreanu, unde spanzuratoarea contrasteaza teribil cu cerul pasarilor libere.
Aproape ca-ti vine sa strigi ca in Biblie:
Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai parasit?

Poate invatam ceva din aceasta patanie din Muntele vrajit.
Si incercam cumva sa rupem vraja care ne impresoara din toate directiile politice, religioase, stiintifice sau de alta natura.

Nu degeba se canta:

Desteapta-te romane
Din somnul cel de moarte,
In care te-adancira
Barbarii de tirani.

Cred ca nu a mai ramas nimic din Dacia de odinioara in
noi.Poate doar Fanarul!

Au ramas toate CAdi, doar ca-s adanc ingropate. Si numa vremurile le vor scoate la lumina. Ca noi am uitat, mai ales cu ajutorul "dezinteresat" al marilor imperii "civilizatoare" cine suntem si cum sa folosim ce avem.

Au mai sunt si la suprafata. Cateva. Ei zic ca-i cel mai frumos documentar despre Romania, eu zic ca-i destul de reusit. Se putea si mai bine.

Daca mai apucam :
In acest film este prezentata o lupta disperata a inaintasilor nostri pentru
supravietuire teritoriala si nationala incepand cu anul 1848 .

Si ce fac guvernantii nostrii cu istoria noastra, cu traditiile noastre?

"Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!"

Tot el!

"Suparat,suparat sunt Doamne numai,suparat
Mult necaz este in jur,multa minciuna
Iar se'aduna norii a furtuna."

Voi nu sunteti?

Bordan,
Am urmarit cu atentie filmul realizat de englezi.
Am incercat sa scanez ce este in spatele lui, e doar un film nevinovat despre puicuta de Romanie sau ...
Nu ma indoiesc, dupa cum postezi,ca esti un baiat cu inima fierbinte pentru neamul nostru.
Dar tocmai pentru ca suntem fii de popor patit, sa fim cu trei ochi deschisi.

La un moment dat , printul Charles sustine-asa afirma reporterul englez- ca el ar fi urmas al lui Vlad Tepes.
Ce mai urmeaza, sa revendice vre-un voievodat romanesc?
Daca Printul Charles pretinde ca se trage din Tepes, atunci Anglia e provincie romaneasca!

La sfarsitul filmului, dupa o pledoarie emotionanta pentru genuinul vietii patriarhale romanesti, intr-o fractiune de secunda care nu mi-a scapat, are un gest, as zice o gafa care-l tradeaza, razand ca de propria-i compozitie.
Ca si cum i-ar fi spus reporterului: "Chiar m-ai crezut?".
A fost el sincer?

Sa dea Domnul sa ma insel, si Printul Charles sa nu fie un cal troian, dintre cei care:
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamant si apa.

Cadi,
Si tu ai o inima mare pentru ai nostri.
Dar eu nu ma pot abtine sa nu scanez.
Larry Watts este baiat simpatic, inteligent, informat.
Eu cred ca el surprinde bine faptele istorice, avand curajul sa redeschida subiectul tentativei de ingropare a Romaniei. Dar fiind focusat pe epoca Ceausescu, meseria il obliga sa uite ca in urma intelegerii intre marile puteri, raposatul lui sef Roosvelt a pecetluit cumva soarta Romaniei sub Uniunea Sovietica, in complicitate cu capii marilor puteri. Romania a fost abandonata in bratele Ursului de la rasarit care a stors-o de tot!
Larry ne compatimeste. Prea tarziu. Sorry!

Eugen, aici nu este vorba de Printul Charles sau de Larry Watts!
Eu nu imi pun aceste semne de intrebare!
De fapt ei fac loby Romaniei si intentiile lor sunt foarte frumoase.
In cele doua articole ale lui Bordan si al meu se prezinta doua aspecte:
-Tara frumoasa pe care o avem si pe care nu stim s-o respectam si sa o punem in valoare (Bordan)
-Tara aflata la vremuri de cumpana pe care inaintasii au stiut sa o pastoreasca, sa o unifice, sa o aduca la dimensiuni ale teritoriului nemaintalnite in Istorie unind pe toti fratii nostrii si creind Romania Mare si au reusit
de asemenea sa reziste atacurilor imperiilor de atunci:
Austro -Ungar,Tarist si mai apoi Sovietic sprijiniti fiind si de vecinii nostri de la sud de Dunare -bulgarii!
Acest lucru nu se prea intampla in ziua de astazi:
fratii nostrii de dincolo de Prut au fost abandonati,se prefigureaza un dezastru economic si politic ,distrugerea unitatii nationale si a valorilor nationale,steagurile Ungariei se ridica peste tot in cele doua judete din centrul Tarii ,desi suntem in Uniunea Europeana,iar populatia saracita scrasneste din dinti in timp ce furtul si incompetenta este ridicata la rang de lege!
Aceste lucruri trebuie sa ne ingrijoreze pe toti iar faptul ca niste straini ne intind o mana de ajutor trebuie apreciat!(pana la proba contrarie)
Aceste filme ar trebui sa le urmareasca si guvernantii actuali care isi pun interesele personale mai presus decat ale Tarii si care prin faptele lor distrug tot ce s-a creeat bun pana acum , si pun in pericol nu numai suveranitatea dar si siguranta nationala ,asa cum bine au remarcat si academicienii Dinu Giurescu si Florin Constantiniu!

Ce fel de popor suntem?

Eu am crezut ca inaintand in varsta iti vine mintea la cap. Sa nu fie asa, oare? Am crezut, si mai cred, ca un om care ajunge pensionar la varsta pensionarii e mai copt la minte, e mai intelept. Imi place sa cred ca la pensionarea mea sa fiu un exemplu de urmat, sa fiu un model pentru cei tineri, sa fiu ales in "Sfatul batranilor" la mine in sat, care sper ca pana atunci sa revina in drepturi, sa conteze "intelepciunea" mea. Nu pot sa cred ca inaintand in varsta voi fi mai "indecent" ca acum, mai dement.

Ai vorbit de decenta, CAdi, decenta acestui forum, ce model crezi c-ar fi bine sa urmeze un tanar nehotarat care deschide si acceseaza "Forum de cercetare"? Au puncte de sprijin, au repere morale de ce sa se agate, fiindca ei cauta? Si se sprijina de ce gasesc. Nu crezi c-ar trebui sa lasam numai copacii drepti si sanatosi la "cap", sa curatim "uscaturile"? Sau cum vezi tu Legile lui Zamolxe? Sfatul batranilor? Cu ce fel de batrani?

N-am vrut sa scriu dar, nu m-am "haptinut".

Un stejar, e adevarat, nu vorbeste, dar asta nu inseamna ca nu gandeste.

"Si mult iubea când tara striga: "La lupta, Dane!"
Sa vânture ca pleava ostirile dusmane.
Atunci a lui mânie ca trasnetul era,
În patru mari hotare tuna si fulgera."

Bordan ,ai dreptate!
Dar se pare ca unii, desi au ajuns la varsta pensionarii in loc sa fie un exemplu....mai au lipsuri !??
Iar credinta este doar de fatada pentru ca doar propovaduiesc nu si respecta acele invataturi de care Biblia (Noul Testament) e plina...