Orice vector are un triedru Frenet

virgil_48 a scris:

mm a scris: Am mai avea un triedru Frenet? Poate ca am vorbi de vectori curbi?
 O idee f. buna si de bun simt, CAdi. Definitia vectorului nu este atat de stricta incat sa limiteze sau sa interzica forma curba a insusi vectorului. Subscriu la aceasta idee.

Vectorul miscarii orbitale are de exemplu, DIRECTIA VARIABILA,
permanent.  Dar ideea f. buna este o gluma a lui CAdi.

mm a scris:. . . . .

In aceeasi masura de credibilitate se poate spune:
Vectorul nu indica un traseu ci evolutia instantanee a unui punct.
Si intr-un moment infinit de scurt, directia oricarei evolutii este
curbilinie.

Abel Cavaşi a scris:Vin și eu cu o completare la cele profunde spuse de mm. Imaginați-vă o porțiune de cerc. Curbura cercului este inversul razei sale și este constantă și nenulă. Astfel, oricât de mică porțiune de cerc am lua, curbura acelei porțiuni va fi tot aceeași și nenulă. Dar, dacă am comite greșeala să presupunem că pe porțiuni mici cercul este alcătuit din segmente de dreaptă, am admite că pe porțiuni mici cercul are curbura nulă. Asemenea gafe sunt pierderi categorice pentru Fizica actuală, care nu este în stare să explice corect fenomenele fizice.

mm a scris:
.  Sustin chiar ca nu exista decat directii curbilinii in acest Univers al vartejurilor (eterice), ceea ce este cat se poate de logic.[ Daca ma gandesc mai bine.]
.  In plus, directia curbilinie justifica f. bine existenta triedrului Frenet atasat (vectorului).

Abel Cavaşi a scris:.... Dar, dacă am comite greșeala să presupunem că pe porțiuni mici cercul este alcătuit din segmente de dreaptă, am admite că pe porțiuni mici cercul are curbura nulă. Asemenea gafe sunt pierderi categorice pentru Fizica actuală, care nu este în stare să explice corect fenomenele fizice.

mm a scris:

Abel Cavaşi a scris:.... Dar, dacă am comite greșeala să presupunem că pe porțiuni mici cercul este alcătuit din segmente de dreaptă, am admite că pe porțiuni mici cercul are curbura nulă. Asemenea gafe sunt pierderi categorice pentru Fizica actuală, care nu este în stare să explice corect fenomenele fizice.

 .  Nu se face aceasta greseala. In practica se lucreaza pragmatic, dupa cum e si normal. Astfel, dupa cum am mai mentionat in alte dati, se lucreaza ff bine cu aproximari incluse in campul de tolerante. Daca marimea aproximarii, a campului de toleranta de fapt, este f mica (si nu afecteaza ajustajele, in TCM) se accepta din motive utilitare. In acelasi fel sunt privite in tehnica abaterile (de forma si pozitie), inclusiv abaterile de la linia dreapta sau de la linia curba. Ca in teorie pot fi privite si altfel lucrurile, da, dar pe raspunderea autorului si nu pe baza de practica, realitate palpabila zisa. Ca parere personala, inclin sa consider curba drept singura linie posibila realmente, adica materializata de materia in miscare. [Materie despre care stim ff putin dar insistam pe definitia ei de acu 100 de ani (data de Lenin), desi voci pertinente afirma ca materia e doar vortexuri si nimica altceva.] Excelent, Abel!

.  Pentru cei ce nu au inteles, am spus si ma repet, o notiune nou inventata (propusa) nu poate fi apreciata in nici un fel dupa DEX sau dupa paradigmele tehnice preexistente! E o lipsa de logica in sine.

Abel Cavaşi a scris:Așa este, în practică putem lucra cu aproximări. Din fericire, dacă teoria (mai bună) ne spune că lumea este curbilinie, atunci putem s-o credem pe cuvânt și, în loc să aproximăm curbele cu drepte, mai bine aproximăm dreptele (aparente) cu niște curbe care îi plac teoriei.

Dacu a scris:Dreptele nu pot fi aproximate cu niște curbe.....

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Din moment ce nu ști cu precizie infinită dacă linia aia este o dreaptă, atunci nu ști nici dacă este curbă. Dar și reciproc. Atunci, mai departe își face treaba teoria cu care te joci ca să interpretezi tipul de curbă. Și cum linia curbă este mai generală (mai bogată în informație) decât linia dreaptă (dreapta este un caz particular de linie curbă), Știința are numai de câștigat dacă își va apleca mintea asupra ei, considerând linia curbă drept linia FUNDAMENTALĂ.

Abel Cavaşi a scris:Și eu am început prin a crede că mișcarea este rectilinie, căci așa am învățat la școală. În timp, au venit argumentele solide împotriva ei, pe care tu nu le-ai înțeles. N-ai înțeles nici lucruri mai simple, darmite lucruri de o asemenea profunzime.

Dacu a scris:

mm a scris:
.  Sustin chiar ca nu exista decat directii curbilinii in acest Univers al vartejurilor (eterice), ceea ce este cat se poate de logic.[ Daca ma gandesc mai bine.]
.  In plus, directia curbilinie justifica f. bine existenta triedrului Frenet atasat (vectorului).

Noțiunea de "direcție curbilinie" este o invenție de termen nefericită și chiar aberantă din orice punct de vedere si deci nu are nicio legătură cu existenta triedrului Frenet atasat....
De la "DEX online" citire:
"DIRÉCȚIE, direcții, s. f. I. 1. Orientare în spațiu a unei ființe, a unui obiect, a unei acțiuni, a unui fenomen, a unei mișcări;
sens în care se desfășoară ceva. ◊ Loc. adv. În toate direcțiile = peste tot, pretutindeni.

2. (Mat.) Proprietate comună a tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată."  

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:Și eu am început prin a crede că mișcarea este rectilinie, căci așa am învățat la școală. În timp, au venit argumentele solide împotriva ei, pe care tu nu le-ai înțeles. N-ai înțeles nici lucruri mai simple, darmite lucruri de o asemenea profunzime.

Capacitatea ta superioara de intelegere este argumentul in fata
caruia se inclina si miscarea inertiala !

CAdi a scris:

Dacu a scris:

mm a scris:
.  Sustin chiar ca nu exista decat directii curbilinii in acest Univers al vartejurilor (eterice), ceea ce este cat se poate de logic.[ Daca ma gandesc mai bine.]
.  In plus, directia curbilinie justifica f. bine existenta triedrului Frenet atasat (vectorului).

Noțiunea de "direcție curbilinie" este o invenție de termen nefericită și chiar aberantă din orice punct de vedere si deci nu are nicio legătură cu existenta triedrului Frenet atasat....
De la "DEX online" citire:
"DIRÉCȚIE, direcții, s. f. I. 1. Orientare în spațiu a unei ființe, a unui obiect, a unei acțiuni, a unui fenomen, a unei mișcări;
sens în care se desfășoară ceva. ◊ Loc. adv. În toate direcțiile = peste tot, pretutindeni.

2. (Mat.) Proprietate comună a tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată."  

Da , dar dupa cum observi prima definitie de contrazice Dacule!

Intr-un univers curbiliniu, in toate directiile la plane perpendiculare atasate deplasarii
unui mobil aflat pe o elicoida inseamna directia curba ...
Iar paralele tale intr-un univers curbiliniu inseamna curbe....

mm a scris:.  Raspund aleatoriu la intrebarile 1. si 4.

.  Directia elicei cilindrice, presupunand ca te referi la directia axei sale, ca exemplu din realitatea fizica, la Ultimul Atom Fizic, este o alta curba. Si sunt 7 sapte astfel de "directii", una in alta.
.  Directia curbei plane e insasi curba plana respectiva. Ca principiu, in prima aproximare. Nu intram in specialitati de mate gen continuitate, vecinatati, infiniti  mici si ff mici, etc.
.  Matematic, directia curba e data de parametrii E, F, G si relatiile binecunoscute ocazionate de triedrul Frenet.

mm a scris:.  Raspund aleatoriu la intrebarile 1. si 4.
.  Directia elicei cilindrice, presupunand ca te referi la directia axei sale, ca exemplu din realitatea fizica, la Ultimul Atom Fizic, este o alta curba. Si sunt 7 sapte astfel de "directii", una in alta.
.  Directia curbei plane e insasi curba plana respectiva. Ca principiu, in prima aproximare. Nu intram in specialitati de mate gen continuitate, vecinatati, infiniti  mici si ff mici, etc.
.  Matematic, directia curba e data de parametrii E, F, G si relatiile binecunoscute ocazionate de triedrul Frenet.

virgil_48 a scris:
Ceace ai prezentat mai sus este traiectoria(traseul) unei curbe.
Daca vrei sa para o noutate ii poti da alt nume. Poate directie
continua, permanenta, sau variabila daca nu vrei sa inventezi
si un cuvant, sau sa folosesti unul dintre cele de mai sus.
Fiindca numind-o numai directie, devine o incercare evidenta
de virusare. Introduci pe sub usa fizica elicoidala, fara dovezi
si impotriva fizicii elementare.
Fizica elicoidala nu se poate "infiltra" pe șest in mecanica clasica,
trebuie argumentata serios, fiindca sunt radical diferite.

Dacu a scris:

virgil_48 a scris:
Ceace ai prezentat mai sus este traiectoria(traseul) unei curbe.
Daca vrei sa para o noutate ii poti da alt nume. Poate directie
continua, permanenta, sau variabila daca nu vrei sa inventezi
si un cuvant, sau sa folosesti unul dintre cele de mai sus.
Fiindca numind-o numai directie, devine o incercare evidenta
de virusare. Introduci pe sub usa fizica elicoidala, fara dovezi
si impotriva fizicii elementare.
Fizica elicoidala nu se poate "infiltra" pe șest in mecanica clasica,
trebuie argumentata serios, fiindca sunt radical diferite.

Hai c-ai dat cu bâta-n baltă!Nu-nțeleg!
1) Cum definești tu direcția continuă?Care este expresia curburii direcției continue?
2) Cum definești tu direcția permanentă?Care este expresia curburii direcției permanente?
3) Cum definești tu direcția variabila?Care este expresia curburii direcției variabile?

virgil_48 a scris:

Dacu a scris:

virgil_48 a scris:
Ceace ai prezentat mai sus este traiectoria(traseul) unei curbe.
Daca vrei sa para o noutate ii poti da alt nume. Poate directie
continua, permanenta, sau variabila daca nu vrei sa inventezi
si un cuvant, sau sa folosesti unul dintre cele de mai sus.
Fiindca numind-o numai directie, devine o incercare evidenta
de virusare. Introduci pe sub usa fizica elicoidala, fara dovezi
si impotriva fizicii elementare.
Fizica elicoidala nu se poate "infiltra" pe șest in mecanica clasica,
trebuie argumentata serios, fiindca sunt radical diferite.

Hai c-ai dat cu bâta-n baltă!Nu-nțeleg!
1) Cum definești tu direcția continuă?Care este expresia curburii direcției continue?
2) Cum definești tu direcția permanentă?Care este expresia curburii direcției permanente?
3) Cum definești tu direcția variabila?Care este expresia curburii direcției variabile?

Nu-i treaba mea sa definesc ceva in care nu cred. Am propus
numai sa apara o deosebire intre notiunea "directie" si ideea
noua, promovata de colegii nostrii. Fiindca ideea aceasta,
dupa parerea mea, jigneste notiunea cunoscta. Directie fara
un reper fix mi se pare aiurea. O lipsa de directie.
Sa stim ca se discuta despre o premiera si sa o numeasca
altfel.

mm a scris:. . . . .

.  Nu jigneste pe nimenea. Spusa ta e doar un punct de vedere. Mai sunt si altele, de ex.: Directia (recti)liniara e doar un caz particular al directiei curbe. Prin urmare, noua notiune nu se exclude cu vechea notiune si oricum au deja nume diferite. Avantajele oferite (pentru cercetare) de directia curba, adica optiunile suplimentare, sunt mai multe decat in cazul directiei liniare acceptate. De ex., o directie curba tinteste, defineste, numeste, acceseaza o multime de puncte de destinatie ce alcatuiesc un cerc [o curba plana, cu lungime de coarda stabilita, la o simpla rotire/rasucire.] Deci ofera o paleta larga de posibile tinte. Pentru cei ce doresc sa lucreze cu directia liniara, e simplu de luat in considerare conul generat de coarda subintinsa. Deci nu trebuie introdusa o dihotomie intre cele doua notiuni - cea oficial acceptata si cea noua.
. . . . .

virgil_48 a scris:In primul rand trebuie explicat ce cauza ar face un corp care
care se misca liber in spatiu, sa o ia la stanga, la dreapta sau
in alta directie din proprie initiativa.

eugen a scris:Revenind la Maxwell, acesta sugereaza in teoria lui electrodinamica, ca unui vector i se pot asocia:

-conventional :trei vectori ortogonali , ca proiectii ale unui vector intr-un spatiu conventional de referinta;
-fizic, fenomenologic : o circulatie rotorica , care local nu poate fi descrisa ca un vector dar are efectul unui vector.

Aceasta situatie este sugerata de exemplu in cazul particular al unor  microcurenti inelari care pot crea inductie magnetica locala.
Inductia magnetica este definita ca efect, printr-un vector, iar drept cauza, printr-o marime nevectoriala.
Vectorul inductie are in acest caz  ca modul o marime necoliniara cu vectorul, perpendiculara pe directia vectorului.